2rac-162/23 — obligarea acceptarii reclamantilor in calitate de noi membri cu drepturi depline in cadrul federatiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea acceptarii reclamantilor in calitate de noi membri cu drepturi depline in cadrul federatiei
- Temei legal
- Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare a ei
2rac-162/23 — obligarea acceptarii reclamantilor in calitate de noi membri cu drepturi depline in cadrul federatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Asociația Obștească Asociația de Karate-do Shito-ryu și Kobudo, Asociația
Obștească Clubul Sportiv de Karate-Do „BOGATÎRI”, Asociația Obștească
Clubul Sportiv de Karate-do (WKF) „BARS”, Asociația Obștească Clubul
Sportiv de Karate-Do „SENSEI”, Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-
Do „DOBLEST”, Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-Do
„CHAMPION”, Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-Do WKF
„BARS-BĂLȚI” împotriva Asociației Obștești „FEDERAȚIA NAȚIONALĂ
DE KARATEDO DIN REPUBLICA MOLDOVA”, intervenient accesoriu
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
(obligarea acceptării reclamanților în calitate de noi membri cu drepturi depline
în cadrul federației)
împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2rac-162/23
NR. PIGD 2-21094626-01-2rac-20072023)
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Galușceac)
Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, A. Malîi, R. Pulbere)
1 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Asociația Obștească
ASOCIAȚIA DE KARATEDO SHITO-RYU ȘI KOBUDO”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 iunie 2021, Asociația Obștească Asociația de Karate-do Shito-ryu și
Kobudo, Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-Do „BOGATÎRI”,
Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-do (WKF) „BARS”, Asociația
Obștească Clubul Sportiv de Karate-Do „SENSEI”, Asociația Obștească Clubul
Sportiv de Karate-Do „DOBLEST”, Asociația Obștească Clubul Sportiv de
Karate-Do „CHAMPION”, Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-Do
WKF „BARS-BĂLȚI” au depus o cerere de chemare în judecată împotriva
Asociației Obștești „FEDERAȚIA NAȚIONALĂ DE KARATEDO DIN
REPUBLICA MOLDOVA”, intervenient accesoriu Ministerul Educației și
Cercetării al Republicii Moldova cu privire la obligarea acceptării reclamanților în
calitate de noi membri cu drepturi depline în cadrul federației pentru a putea
participa la competiții.
Reclamanții indică că Federația Națională de Karate-do din Republica
Moldova intențoinat și cu rea credință blochează procesul acceptării în calitate de
membri a asociațiilor reclamante și nu permit participarea sportivilor din cluburile
în cauză la competiții.
Aceștia au făcut trimitere la prevederile Statutului Federației din 22
septembrie 2015. Suplimentar au indicat că statutul lezează drepturile mebrilor și
candidaților Federației și ar fi necesară modificarea statutului.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 27 mai 2022, s-a
admis renunțul reprezentanților reclamanților, Asociația Obștească Clubul Sportiv
de Karate-do WKF ”Bars-Bălți” – administratorul Capmoale Cristina, cât și
reprezentantul reclamantului, Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-do
”Bogatîri” mun. Tiraspol – administratorul Vladimir Moiseev, la acțiune. Procesul
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească
Asociația de Karate-do Shtio-ryu și Kobudo, Asociația Obștească Clubul Sportiv
1
de Karate-Do „Bogatîri”, Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-do (WKF)
„Bars”, Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-Do „Sensei”, Asociația
Obștească Clubul Sportiv de KarateDo „Doblest”, Asociația Obștească Clubul
Sportiv de Karate-Do „Chanpion”, Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-
Do WKF „Bars-Bălți” împotriva Asociației Obștești „Federația Națională de
Karate-do din Republica Moldova”, intervenient accesoriu Ministerul Educației și
Cercetării al Republicii Moldova cu privire la obligarea acceptării de noi membri
cu drepturi depline și încasarea cheltuielilor de judecată, se încetează în partea
acțiunii înaintate de Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-do WKF ”Bars-
Bălți” și Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-do ”Bogatîri” mun.
Tiraspol împotriva Asociației Obștești „Federația Națională de Karate-do din
Republica Moldova”, intervenient accesoriu Ministerul Educației și Cercetării al
Republicii Moldova cu privire la obligarea acceptării de noi membri cu drepturi
depline.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 31 mai 2022,
acțiunea a fost respinsă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 3 iunie 2022, reprezentantul Asociației Obștești „ASOCIAȚIA DE
KARATE-DO SHITO-RYU ȘI KOBUDO”, Asociației Obștești Clubul Sportiv de
Karate-do „SENSEI”, Asociației Obștești Clubul Sportiv de Karate-do
„DOBLEST” și Asociației Obștești Clubul Sportiv de Karate-do „CHANPION”,
avocatul Covali Ghenadie a depus o cerere de apel solicitând casarea hotărârii din
31 mai 2022 și admiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023 s-a admis
cererea apelanților Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-do „DOBLEST”
și Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-do „CHANPION” cu privire la
retragerea apelului, s-a încetat procedura de apel în privința apelanților Asociația
Obștească Clubul Sportiv de Karate-do „DOBLEST” și Asociația Obștească
Clubul Sportiv de Karate-do „CHANPION”.
Prin decizia din 28 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins cererile
de apel declarate de Asociația Obștească „ASOCIAȚIA DE KARATEDO SHITO-
RYU ȘI KOBUDO” și Asociația Obștească Clubul Sportiv de Karate-do
„SENSEI” și a menținut hotărârea din 31 mai 2022.
În motivarea deciziei, instanța de apel a constata că reclamanții au cerut prin
acțiunea lor acceptarea necondiționată în calitate de membri cu drepturi depline pe
motiv că art. 7 alin. (4) din Legea nr. 86 din 11 iunie 2020, federațiile sportive
2
naționale pot fi obligate să accepte noi membri indiferent de condițiile prevăzute
de statut.
Curtea de Apel Chișinău a menționat că procedura dobândirii calității de
membru se stabilește de Statutul Federației, motiv pentru care conținutul acestuia
urmeasă a fi respectat. Curtea s-a referit la conținutul statutului federației din 17
august 2021.
În acest sens, instanța de apel în acord cu poziția instanței de apel a
menționat că în măsura în care apelanții au depus cereri de acceptare în
componența federației fără a fi anexate acte, nu au respectat condițiile și procedura
stabilită de statut.
Aceasta a mai observat că anume urmare a respectării procedurii de
admitere în calitate de membri, unii reclamanți și unii apelanți au fost admiși în
calitate de membru și au renunțat la acțiune și apel.
Concluzionând, Curtea de Apel Chișinău a indicat că nerespectarea
condițiilor pentru dobândirea calității de membru face imposibilă obligarea
asociației să îl accepte în calitate de membru.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 26 mai 2023, Asociația Obștească „ASOCIAȚIA DE KARATEDO
SHITO-RYU ȘI KOBUDO” a depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 28
martie 2023.
În susținerea poziției sale, a indicat că își manifestă dezacordul categoric
față de decizia instanțelor de judecată. Aceasta susține că statutul federației conține
cerințe discriminatorii și nedemocratice în privința calității de membri.
Recurenta reiterează că prevederea art. 7 alin. (4) din Legea cu privire la
organizațiile necomerciale nu se aplică federațiilor sportive.
Aceasta mai susține că condițiile de aderare din Statutul Federației din 17
august 2021 sunt inacceptabile și ilegale. Nici Ministerul nici Agenția Servicii
Publice nu ar fi verificat conformitatea modificărilor în acest statut cu legislația
Republicii Moldova.
Recurenta insistă că cerințele sale sunt bazate pe art. 22 din Legea
euroconformă și solicită eliminarea restricțiilor privind calitatea de membru,
calitatea de membru cu drepturi depline din momentul admiterii în federație,
indicând că cluburile și persoanele fizice care susțin scopurile și obiectivele unei
federații sportive trebuie să fie acceptate necondiționat.
La 16 decembrie 2023, Ministerul Educației Culturii și Cercetării a depus o
referință la cererea de recurs prin care a solicitat admiterea cererii de recurs.
3
Prin suplimentul la cererea de recurs din 20 februarie 2024, recurenta a
solicitat a casa integral decizia Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2023 și
hotărârea prin instanțe, pronunțând o nouă hotărâre prin care acțiunea să fie admisă
integral.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.”
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul
4
verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.”
Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 28 martie 2023 (Vol. II, f.d. 186-190).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat la 26 mai 2023 de către Asociația Obștească ASOCIAȚIA DE
KARATEDO SHITO-RYU ȘI KOBUDO” a fost declarat în termenul stabilit de
art. 434 din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost
operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1
septembrie 2023.
Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 30 ianuarie 2023.
Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând
din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de
procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de
către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurentul nu
5
indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția
instanței de apel.
Instanța de recurs atestă că, în condițiile speței, motivele de casare invocate
în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de
Apel Chișinău.
La fel, Completul de judecată menționează că conținutul deciziei, motivarea
și soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a
argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră corectă interpretarea instanței de apel a prevederii art. 7 alin. (4) din
Legea cu privire la organizațiile necomerciale în sensul în care o federație sportivă
poate fi obligată să accepte noi membri în condițiile prevăzute de statut.
Textul cererii de recurs expune argumente noi, exprimând obiecții referitor
la valabilitatea actelor de constituire a entității pârâte precum și a potențialelor
inacțiuni a autorităților publice în verificarea conformității acestora. Atare
argumente nu au fost invocate anterior și respectiv nu pot constitui obiectul unei
aprecieri particulare în recurs.
În concluzie, Curtea Supremă de Justiție consideră că recursul depus de
Asociația Obștească ASOCIAȚIA DE KARATEDO SHITO-RYU ȘI KOBUDO”
este inadmisibil, din motiv că nu se încadrează în prevederile art. 432, alin. (2), (3)
și (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023).
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin.
(1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Asociația Obștească ASOCIAȚIA
DE KARATEDO SHITO-RYU ȘI KOBUDO”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
6