3ra-692/25 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ

3ra-692/25 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Blocul Electoral

„Alternativa”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Blocul Electoral „Alternativa” împotriva Consiliului

Audiovizualului, cu privire la obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva hotărârii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-962/25

PIGD 2-25134451-01-3ra-28092025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia primei instanțe nu constituie un

temei de casare a ei.

Curtea de Apel Centru, jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval

28 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de către

Blocul Electoral „Alternativa”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Consiliului Audiovizualului, prin care a

solicitat obligarea constatării încălcării de către postul de televiziune Jurnal TV

(ÎCS „Reforma Art” SRL) a principiilor echității, echilibrului, imparțialității și a

art. 89 alin. (2) din Codul electoral, prezente în declarația Jurnal TV, cât și a

prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale și a Regulamentului privind

reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, cu aplicarea măsurilor de

rigoare prevăzute de legislație.

cadrul emisiunii „Ora de Ras” la postul de televiziune Jurnal TV, au fost răspândite

informații care încalcă fără echivoc prevederile legislației privind reflectarea

alegerilor de către instituțiile mass-media.

Audiovizualului privind emisiunea „Ora de Ras” difuzată de Jurnal TV la 07

septembrie 2025, în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare

din 28 septembrie 2025. Sesizarea detaliază trei segmente critice și denigratoare la

adresa Blocului Electoral „Alternativa” și liderilor săi Ion Ceban, Ion Chicu, Mark

Tkaciuk, Alexandr Stoianoglo, prezentate într-un mod unilateral negativ, cu

acuzații de legături pro-ruse și falsă orientare pro-europeană (ex.: „russo turisto de la

Kremlin”, descrieri ca „clovni” sau „ploșniță periculoasă”). Aceste segmente nu includ

replici sau perspective echilibrate, iar emisiunea include un discurs de deschidere

care promovează indirect partidul de guvernământ (PAS), contrastând cu

tratamentul negativ acordat opoziției.

septembrie 2025, argumentând că emisiunea este un „pamflet satiric” protejat de

libertatea de exprimare, că principiile electorale se aplică „adaptat” la genul

emisiunii și că analiza ar trebui inclusă în monitorizarea generală inițiată.

Audiovizualului este viciată de erori de apreciere a circumstanțelor și de aplicare a

legii, ignorând obligațiile stricte din perioada electorală și permițând un partizanat

politic evident în favoarea puterii. Or, analizând prevederile Codului serviciilor

media audiovizuale, ale Codului electoral și hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr. 1137/2023 privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, că au

fost încălcate mai multe prevederi.

1

politica editorială prin care s-a obligat să respecte prevederile legislației în ce

privește reflectarea alegerilor. Astfel, potrivit pct. 3 din declarație – Jurnal TV,

emisiunea „Ora de Ras” este inclusă în lista programelor audiovizuale cu caracter

electoral, deci în această emisiune urmează să se respecte întocmai rigorile legale

în acest sens.

fost menționat concurentul electoral Blocul Electoral „Alternativa”:

 „Tot mai dezorientat e și Ivan Ceban, cela căruia Moscova i-a pus kepka de pro-european.

Chipiu pe care Ivan îl pierde tot mai des, mai ales după ce România l-a deconspirat și l-

a interzis în toată Europa. Credeți că renunță rușii așa de ușor la principalul lor proiect

vopsit în culorile drapelului UE? Nu, că doar au investit atât de mult în el. Și hai să

investească pentru a demonstra că Ivan este pro-european. Și au găsit ei un italian care

venea la Chișinău și făcea fotografii cu Șor. Iar acela i-a făcut lui Ivan un fel de invitație

la un eveniment a primarilor la Roma. Și în baza invitației Ceban a primit o viză de trei

zile în Italia. Asta după ce i-a refuzat la viză Germania, Austria și Franța. Ceban s-a

lăudat în video că e la Roma și Europa îl primește, suficient ca toată adunătura de

propagandiști cremlinistă să pornească ditamai campanie că Ceban nu e interzis în

Europa. Discipolul lui Gudilin nu a făcut nimic în Italia. Jurnaliștii au aflat că Ceban a

fost la o tabără de vară din Sicilia. La care putea ajunge oricine dacă plătește 800 de

euro. Au apărut materiale pe care Ivan dansează și bate din palme printre adolescenți.

Iată cam asta a făcut Ivan pe pământ European.”

 „Politicienii moldoveni ne arată în campania electorală cât au învățat la orele de actorie.

Cel mai tare se chinuie primarul MAN Vanea Ceban, unul dintre cei patru magnifici de

la Blocul alternativ. Toate valorile lui Vanea sunt date peste cap acum. Din anti-

european Vanea trebuie să devină iubitor de Europa. Din mare moldovenist avându-i ca

concurenți doar pe adormiții în istorie mumu Voronin și Lupu, Vaniușa trebuie să se

prefacă român și să spună articulat că limba e română nu moldovenească. Ce frumos ne-

a felicitat la 7 dimineața de ziua limbii române. Frumos, nici nu a tresărit. Limba ca

limba, s-a răzgândit dar cu Europa cum e? Vanea a primit interdicția de a intra în Europa

pe 5 ani, dar totuși în continuare trebuie s-o facă pe pro-europeanul. Pentru Europa el e

ca o ploșniță periculoasă. Cum poți iubi Europa, dacă ea îți trântește ușa în nas, îți bagă

interdicție și spune că ești un pericol pentru securitate. Dar Vanea se descurcă excelent.

A umblat după vize pe la toate ambasadele europene și Italia i-a permis să intre pe câteva

zile. Un actor adevărat Vanea. Noi am intrat în posesia unui filmuleț de la Roma, în care

el nu juca teatru... Acum totul e clar. Pe fața lui Vanea scrie russo turisto, un russo turisto

de la Kremlin. Dar cei de la CEC nu vede în Vanea un pericol de securitate așa cum văd

cei din UE. Sau le place cum joacă Vanea și nu se mai satură. A jucat până și la Euronews

povestind unde era atunci când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei. Și atunci

era turist Vanea. Coincidența cam mare să fii turist la Moscova anume pe 24 februarie.

Cum se face că și-a luat liber de la Primărie doar pe 5 zile? Altă coincidență că alți

câțiva oameni importanți de la Primărie și-au luat concediu pe o lună, alți russo turisto.

Nici pe FSB ruși Vanea nu-i cunoaște, deși i-au făcut campanie. Super spectacol Vanea.

Dar mai învață arta actorie și pe tovarășii tăi - Chicu, Markoman Tkaciuk și Stoianoglo

– că ei nu se pricep să joace pe pro-europeni, pică examenul, la ei miroase de departe a

russo turisto. Ce bine v-ar sta să faceți o grupă de clovni, să reînviați circul din

Chișinău.”

 „Filmuleț cu Ion Ceban tabăra de adolescenți. Agitație electorală – în deschiderea

emisiunii prezentatorul ține un discurs ce în contextul întregii emisiuni poate fi

interpretat doar într-un singur mod – publicitate politică către partidul de guvernare.

„...unii fac asta de 30 de ani – mult timp s-au aflat la guvernare direct sau prin

2

intermediari, am văzut unde ne-au adus – la statutul de una din cele mai sărace și corupte

țări din Europa. Mai exact în 2020 până când ne-au guvernat Dodon, Tarlev, Plahotniuc

sau Șor – până când am devenit cea mai coruptă și săracă țară din Europa. În ultimii ani

datorită deschideri spre și dinspre Europa, lucrurile s-au îmbunătățit și la noi și cred că

acesta trebuie să fie reperele de care să ne ținem în aceste alegeri.”

„Alternativa” și alți membri ai opoziției în contrast cum sunt reprezentați cei din

partidul de guvernare – reiese o singură concluzie – Jurnal TV și reprezentanții

acestuia fac partizanat politic pentru partidul de guvernare.

campaniei electorale furnizorii de servicii media au obligații mai stricte față de ceea

ce difuzează în spațiul audiovizual, respectiv în opinia reclamantului în speță au

încălcate un set de prevederi legale.

Art” SRL a încălcat legislația privind reflectarea alegerilor și concurenților

electorali, în special principiul echilibrului și principiul imparțialității consfințite la

pct. 5 subpct. 2), 3) al Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către

instituțiile mass-media, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1137/2023, precum și principiile generale privind reflectarea alegerilor de către

instituțiile mass-media stabilite la art. 89 din Codul electoral.

reclamantul a menționat că mai mulți membri ai Consiliului Audiovizualului s-au

expus că nu vor putea să se pronunțe cu vot spre a propune sancțiune în adresa

Jurnal TV din motiv că urmează să examineze la sfârșit de campanie electorală un

raport privind reflectarea în media a campaniei electorale și a concurenților

electorali.

multe motive și anume:

 Consiliul Audiovizualului nu acționează atunci când se constată încălcări flagrante și

evidente,

 se încalcă dreptul concurenților electorali de a fi reflectați în mod echitabil și echidistant;

 se încalcă dreptul la un recurs efectiv și la un remediu efectiv, or, renunțarea la a examina

și a aplica sancțiunea cuvenită la moment și amânarea acestor tipuri de acțiuni pentru

sfârșitul campaniei, face ca acțiunea de contestare să devină inutilă pentru partide, iar în

cazul unor abuzuri din partea serviciilor media, face ca abuzul să continue.

 încălcarea obligației din partea statului de remediere a încălcărilor drepturilor și omisiunea

de reabilitare în drepturi a concurenților electorali.

constatat încălcarea art. 89 alin. (2) din Codul electoral și anume lipsa echității și

echilibrului, acoperire unilateral negativă a opoziției, fără acces egal pentru toți

concurenții. Totodată, s-a depistat și încălcarea art. 89 alin. (3) din Codul electoral,

tratament privilegiat pentru PAS, bazat pe absența criticilor similare.

urmează a fi tratată ca o simplă emisiune de satiră, ci urmează a fi calificată așa

cum a fost declarată de către Jurnal TV în declarația sa din 28 iulie 2025 și anume

emisiune de informare electorală așa cum prevede cadrul normativ, atât Codul

3

electoral cât și Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituțiile

mass-media.

campaniei electorale), au fost prezentate segmente critice și denigratoare față de

Blocul Electoral „Alternativa” și liderii săi Ion Ceban, Ion Chicu, Mark Tkaciuk,

Alexandr Stoianoglo, cu acuzații de legături pro-ruse și falsă orientare pro-

europeană, folosind un ton satiric unilateral (ex.: „russo turisto de la Kremlin”).

opuse. În contrast, nu se observă critici similare față de PAS sau figuri

guvernamentale, sugerând un partizanat politic. Aceasta se extinde potențial la

întregul conținut al postului, unde opoziția este tratată negativ, iar partidul de

guvernământ – favorabil sau neutru.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Blocul

Electoral „Alternativa” împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la

obligarea emiterii actului administrativ privind constatarea încălcării de către

postul de televiziune Jurnal TV (ÎCS „Reforma Art” SRL) a principiilor echității,

echilibrului și imparțialității și art. 89 alin. (2) din Codul electoral, cu aplicarea

măsurilor de rigoare prevăzute de legislație.

90 alin. (1), alin. (2), alin. (3), alin.(15), alin. (16), alin. (17) din Codul electoral în

coroborare cu art. 13, alin. (1), lit. c) din Codul serviciilor media audiovizuale, pct.

4, pct. 5, subpct. 2) și 3), pct. 28 din Regulamentul privind reflectarea alegerilor de

către instituțiile mass-media, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 1138 din 28 iulie 2023, a concluzionat că acțiunea este neîntemeiată, deoarece

formulările și ilustrările admise în cadrul emisiunii „Ora de Ras” fac parte dintr-un

stil umoristic și exagerat, specific programelor de satiră, acestea nu conțin limbaj

vulgar, ci opinii critice exprimate în mod artistic.

Consiliul Audiovizualului, în temeiul prevederilor art. 75 alin. (4) lit. a) și ale art.

83 alin. (3) lit. c) din Codul serviciilor media audiovizuale, a efectuat controlul

ediției programului audiovizual „Ora de Ras” din 07 septembrie 2025, difuzat de

serviciul media audiovizual „Jurnal TV” și în rezultatele controlului au atestat că

serviciul media audiovizual „Jurnal TV” a difuzat la 07 septembrie 2025, ora 21:00,

programul audiovizual „Ora de Ras” prezentat de Anatol Durbală. Programul

audiovizual „Ora de Ras”, difuzat de „Jurnal TV”, se încadrează în categoria

„pamflet” și ridiculizează, în mici scenete bazate pe evenimente importante pe

parcursul unei săptămâni, politicieni și persoane notorii din Republica Moldova,

expunându-le în mod ironic acțiunile, declarațiile, deciziile sau greșelile

gramaticale pe care le fac la TV.

referire la fapte și personaje reale, însă modul de prezentare este caracteristic

4

genului satiric, în care autorul utilizează mijloace artistice, exagerări, joc scenic și

ironie pentru a comenta teme de interes public. Acestea diferă de standardele

aplicabile programelor informative sau analitice.

este el protejat prin art. 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului referitor

la libertatea de exprimare, permite un grad mai ridicat de exagerare și chiar de

provocare, atât timp cât nu este de natură să prejudicieze dreptul persoanei la

imagine ori viața privată sau nu induce publicul în eroare în privința faptelor

prezentate, și deși pot face obiectul unei discuții de natură etică sau deontologică,

acestea nu intră în sfera de competență al Consiliului Audiovizualului dat fiind

faptul că nu se denotă careva încălcare al prevederile Codului serviciilor media

audiovizuale.

Audiovizualului corect a stabilit că limbajul și tonul utilizat în cadrul programului

se încadrează în limitele permise ale satirei și pamfletului, având în vedere

caracterul public al faptelor și persoanelor vizate, dreptul presei la comentariu și

critică față de persoanele care dețin funcții publice, natura specifică a genului

pamfletar și forma sa artistică de exprimare, or în virtutea notorietății sale

persoanele publice urmează să tolereze un grad mai ridicat de critică în adresa sa.

despre faptul dacă reclamantul a solicitat furnizorului de servicii media acordarea

dreptului la replică, iar reprezentantul Blocului Electoral „Alternativa” a comunicat

că acest drept nu a fost valorificat.

servicii media „Jurnal TV” ar face partizanat politic pentru partidul de guvernare,

instanța de fond a menționat că la acest aspect aprecierea respectării principiilor

stabilite de art. 89 alin. (2) din Codul electoral se efectuează în urma unei analize

de conținut ample a emisiei, realizate pentru o perioadă de timp mai lungă decât

durata unui singur program media audiovizual, fapt ce se atestă inclusiv din

normele art. 90 alin. (15) – (17) din Codul electoral. Prin decizia nr. 175 din 22

august 2025, Consiliul Audiovizualului a inițiat un control privind respectarea

legislației electorale de către furnizorii de servicii media audiovizuale de

televiziune care au declarat că vor reflecta alegerile parlamentare din 28 septembrie

2025, inclusiv prin prisma respectării art. 89 alin. (2) din Codul electoral.

informației răspândite nu s-au identificat elementele desfășurării unei agitații

electorale prin intermediul furnizorului de servicii media „Jurnal TV”.

nu acționează, este considerat de către instanța de fond irelevant, or, reflectarea în

mod echitabil și echidistant al tuturor concurenților electorali în cadrul unui scrutin

electoral poate fi efectuată în urma unei analize de conținut ample a emisiei,

realizate pentru o perioadă de timp mai lungă decât durata unui singur program

audiovizual, precum e în situația sesizată de către reclamant, dat fiind faptul că

însăși reclamantul menționează asupra faptului precum că alte partide nu sunt

reflectate în conotație negativă, ceea ce nu exclude faptul că furnizorul de servicii

5

media poate reflecta negativ unele partidele în următoarele emisiuni, or, prin

prisma dispozițiilor art. 90 alin. (15) – (17) din Codul electoral, monitorizarea

activității furnizorilor de servicii media se desfășoară într-un interval de timp mai

îndelungat pentru a putea asigura un control mai obiectiv.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII INSTANȚEI DE

FOND

împotriva hotărârii din data de 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond cu adoptarea

unei noi decizii privind obligarea Consiliului Audiovizualului să emită un act

individual, prin care să constate încălcarea de către postul de televiziune Jurnal TV

(ÎCS „Reforma Art” SRL) a principiilor echității, echilibrului și imparțialității și

art. 89 alin. (2) din Codul electoral prezente în declarația Jurnal TV, cât și a

prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale și a Regulamentului privind

reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, cu aplicarea măsurilor de

rigoare prevăzute de legislație.

cu soluția instanței de fond, menționând că Curtea de Apel Centru a adoptat o

poziție contradictorie cu practica Curții Supreme de Justiție și anume că litigiile

electorale se judecă în fond în termenii prevăzuți de legislația electorală și anume

cel de 3 zile.

cristalizată în ceea ce privește celeritatea adoptării unor decizii - care la caz trebuie

să fie aplicate, or, prin omisiunea de examinare în fond a pretențiilor invocate în

cererea de chemare în judecată și prin amânarea examinării modului de reflectare

a alegerilor de către Furnizorii de Servicii Media Audiovizuale, se încalcă dreptul

concurenților electorali la a fi reflectați de către FSM în condiții de egalitate,

echitate și imparțialitate, la fel se încalcă și dreptul la un recurs și remediu efectiv,

deoarece atât Consiliul Audiovizualului cât și instanța de fond au constatat că

examinarea încălcărilor urmează a fi făcută abia în termenul de 2 săptămâni după

încheierea campaniei electorale, fapt care duce la ineficiența oricărui tip de sesizări

pe acest segment.

încălcarea continuă de către Jurnal TV a principiilor invocate supra, deși, au

obligația de a curma încălcarea sesizată. Mai mult, Consiliul Audiovizualului

dispune la moment de rapoarte săptămânale care pot fi cercetate pe pagina oficială

a instituției – respectiv poate aprecia în context săptămânal încălcarea/neîncălcarea

principiilor de reflectare în cadrul alegerilor, însă, contrar prevederilor art. 89-91

din Codul electoral nu examinează fondul sesizării și a lăsat recurentul fără o

soluție legală pe fondul sesizării.

examinarea justă a cauzei prin prisma art. 89 alin. (2) și (3) din Codul electoral, or,

nu a examinat dacă sunt sau nu încălcările invocate temeinice.

6

pentru alte alegeri, ceea ce creează un pericol pentru desfășurarea corectă a

următoarelor scrutine, or, în mod evident, se pot întâmpla cazuri când pe întreaga

perioadă electorală și a campaniei electorale un canal TV ar favoriza în mod

neîntemeiat un candidat 24/7, făcând o denigrare evidentă a celorlalți concurenți,

iar oricare concurent electoral va fi în imposibilitate de a contesta încălcarea și

obține un remediu legal în termeni utili și în consecință va putea fi investigat și

constatată orice încălcare doar după sfârșitul campaniei electorale, deja când nu se

mai poate recupera prejudiciul cauzat procesului electoral.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în

contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei,

precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul

electoral.

Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a

deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente

examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de

3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul

procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

7

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau

a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

constată că hotărârea motivată a fost comunicată Blocului Electoral „Alternativa”,

prin intermediul poștei electronice, la 27 septembrie 2025. Recursul a fost depus la

data de 27 septembrie 2025, prin urmare cu respectarea termenului legal prevăzut

de art. 245 din Codul administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul

electoral.

MOTIVAREA INSTANȚEI

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanța într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

8

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

de Blocul Electoral „Alternativa” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a

legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta

s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv

nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1), lit. a), lit. b) și lit. d) din Codul

administrativ.

hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție, instanța de recurs, menționează, că art. 2451, alin. (1), lit. a) din Codul

administrativ se referă la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii

din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție.

a recursului, nu a indicat în mod clar de ce interpretarea legii din hotărârea instanței

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. De asemenea,

nu se menționează nicio decizie a Curții Supreme de Justiție, care ar da o altă

interpretare a art. 89-90 din Codul electoral ce ține de reflectarea de către mass-

media a alegerilor sau altor aspecte de drept invocate în recurs, nefiind constatate

nici de instanța de recurs, prin urmare în latura dată recursul este unul vădit

neîntemeiat.

(1), lit. b) din Codul administrativ și anume faptul că prin admiterea recursului se

consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție.

casare, invocate în recursul depus de către Blocul Electoral „Alternativa”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 alin. (1), lit. b) din Codul

administrativ, or, prin admiterea recursului nu s-ar consolida jurisprudența Curții

Supreme de Justiție, care la acest aspect este uniformă.

instituit la nivelul Curții Supreme de Justiție, are drept scop principal asigurarea

uniformității aplicării legii de către instanțele naționale, prevenind sau corectând

eventualele abateri de la interpretarea unitară a normelor legale în vederea

garantării unui proces echitabil și a unei justiții previzibile.

schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin

9

admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții

Supreme de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest

argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa

jurisprudenței Curții Supreme cu privire la problemele de drept invocate în recurs,

existența unei jurisprudențe contradictorii a Curții Supreme de Justiție cu privire la

acestea, fie modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice

schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste

situații nu este invocată în recursul depus de către Blocul Electoral „Alternativa”.

motivării actelor administrative, se constată că jurisprudența este uniformă, prin

urmare recursul declarat în acest sens este declarativ, iar prin admiterea acestuia nu

s-ar consolida jurisprudența care este constantă.

anume art. 245¹ alin. (1), lit. d) din Codul administrativ, completul de judecată

relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota

informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când

nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele

cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori

de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în

această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în

cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere.

Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă

eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și

afectează fundamental echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția

adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci

doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată

rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod

clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod

determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi

admis.

că, recursul depus de către Blocul Electoral „Alternativa”, conține obiecții de fapt

și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind

apreciate în mod corespunzător.

niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451

din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea

acestuia.

10

recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare

clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul

administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile

se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul

11

acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Blocul Electoral „Alternativa”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

12