3ra-692/25 — Cu privire la obligarea emiterii actului administrativ

La 18 septembrie 2025 Blocul Electoral „Alternativa” a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Audiovizualului, prin care a solicitat obligarea constatării încălcării de către postul de televiziune Jurnal TV (ÎCS „Reforma Art” SRL) a principiilor echității, echilibrului, imparțialității și a art. 89 alin. (2) din Codul electoral, prezente în declarația Jurnal TV, cât și a prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale și a Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, cu aplicarea măsurilor de rigoare prevăzute de legislație.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 07 septembrie 2025 în cadrul emisiunii „Ora de Ras” la postul de televiziune Jurnal TV, au fost răspândite informații care încalcă fără echivoc prevederile legislației privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media.

La 10 septembrie 2025 a depus o sesizare (contestație) la Consiliul Audiovizualului privind emisiunea „Ora de Ras” difuzată de Jurnal TV la 07 septembrie 2025, în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Sesizarea detaliază trei segmente critice și denigratoare la adresa Blocului Electoral „Alternativa” și liderilor săi Ion Ceban, Ion Chicu, Mark Tkaciuk, Alexandr Stoianoglo, prezentate într-un mod unilateral negativ, cu acuzații de legături pro-ruse și falsă orientare pro-europeană (ex.: „russo turisto de la Kremlin”, descrieri ca „clovni” sau „ploșniță periculoasă”). Aceste segmente nu includ replici sau perspective echilibrate, iar emisiunea include un discurs de deschidere care promovează indirect partidul de guvernământ (PAS), contrastând cu tratamentul negativ acordat opoziției.

Consiliul Audiovizualului a respins sesizarea prin decizia nr. 189 din 15 septembrie 2025, argumentând că emisiunea este un „pamflet satiric” protejat de libertatea de exprimare, că principiile electorale se aplică „adaptat” la genul emisiunii și că analiza ar trebui inclusă în monitorizarea generală inițiată.

În opinia reclamantului faptele demonstrează că decizia Consiliului Audiovizualului este viciată de erori de apreciere a circumstanțelor și de aplicare a legii, ignorând obligațiile stricte din perioada electorală și permițând un partizanat politic evident în favoarea puterii. Or, analizând prevederile Codului serviciilor media audiovizuale, ale Codului electoral și hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1137/2023 privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, că au fost încălcate mai multe prevederi. 1

La 28 iulie 2025 Jurnal TV (Reforma Art SRL) a depus declarația privind politica editorială prin care s-a obligat să respecte prevederile legislației în ce privește reflectarea alegerilor. Astfel, potrivit pct. 3 din declarație – Jurnal TV, emisiunea „Ora de Ras” este inclusă în lista programelor audiovizuale cu caracter electoral, deci în această emisiune urmează să se respecte întocmai rigorile legale în acest sens.

La caz, însă în emisiunea din 07 septembrie 2025 au fost 3 blocuri în care a fost menționat concurentul electoral Blocul Electoral „Alternativa”:  „Tot mai dezorientat e și Ivan Ceban, cela căruia Moscova i-a pus kepka de pro-european. Chipiu pe care Ivan îl pierde tot mai des, mai ales după ce România l-a deconspirat și l- a interzis în toată Europa. Credeți că renunță rușii așa de ușor la principalul lor proiect vopsit în culorile drapelului UE? Nu, că doar au investit atât de mult în el. Și hai să investească pentru a demonstra că Ivan este pro-european. Și au găsit ei un italian care venea la Chișinău și făcea fotografii cu Șor. Iar acela i-a făcut lui Ivan un fel de invitație la un eveniment a primarilor la Roma. Și în baza invitației Ceban a primit o viză de trei zile în Italia. Asta după ce i-a refuzat la viză Germania, Austria și Franța. Ceban s-a lăudat în video că e la Roma și Europa îl primește, suficient ca toată adunătura de propagandiști cremlinistă să pornească ditamai campanie că Ceban nu e interzis în Europa. Discipolul lui Gudilin nu a făcut nimic în Italia. Jurnaliștii au aflat că Ceban a fost la o tabără de vară din Sicilia. La care putea ajunge oricine dacă plătește 800 de euro. Au apărut materiale pe care Ivan dansează și bate din palme printre adolescenți. Iată cam asta a făcut Ivan pe pământ European.”  „Politicienii moldoveni ne arată în campania electorală cât au învățat la orele de actorie. Cel mai tare se chinuie primarul MAN Vanea Ceban, unul dintre cei patru magnifici de la Blocul alternativ. Toate valorile lui Vanea sunt date peste cap acum. Din anti- european Vanea trebuie să devină iubitor de Europa. Din mare moldovenist avându-i ca concurenți doar pe adormiții în istorie mumu Voronin și Lupu, Vaniușa trebuie să se prefacă român și să spună articulat că limba e română nu moldovenească. Ce frumos ne- a felicitat la 7 dimineața de ziua limbii române. Frumos, nici nu a tresărit. Limba ca limba, s-a răzgândit dar cu Europa cum e? Vanea a primit interdicția de a intra în Europa pe 5 ani, dar totuși în continuare trebuie s-o facă pe pro-europeanul. Pentru Europa el e ca o ploșniță periculoasă. Cum poți iubi Europa, dacă ea îți trântește ușa în nas, îți bagă interdicție și spune că ești un pericol pentru securitate. Dar Vanea se descurcă excelent. A umblat după vize pe la toate ambasadele europene și Italia i-a permis să intre pe câteva zile. Un actor adevărat Vanea. Noi am intrat în posesia unui filmuleț de la Roma, în care el nu juca teatru... Acum totul e clar. Pe fața lui Vanea scrie russo turisto, un russo turisto de la Kremlin. Dar cei de la CEC nu vede în Vanea un pericol de securitate așa cum văd cei din UE. Sau le place cum joacă Vanea și nu se mai satură. A jucat până și la Euronews povestind unde era atunci când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei. Și atunci era turist Vanea. Coincidența cam mare să fii turist la Moscova anume pe 24 februarie. Cum se face că și-a luat liber de la Primărie doar pe 5 zile? Altă coincidență că alți câțiva oameni importanți de la Primărie și-au luat concediu pe o lună, alți russo turisto. Nici pe FSB ruși Vanea nu-i cunoaște, deși i-au făcut campanie. Super spectacol Vanea. Dar mai învață arta actorie și pe tovarășii tăi - Chicu, Markoman Tkaciuk și Stoianoglo – că ei nu se pricep să joace pe pro-europeni, pică examenul, la ei miroase de departe a russo turisto. Ce bine v-ar sta să faceți o grupă de clovni, să reînviați circul din Chișinău.”  „Filmuleț cu Ion Ceban tabăra de adolescenți. Agitație electorală – în deschiderea emisiunii prezentatorul ține un discurs ce în contextul întregii emisiuni poate fi interpretat doar într-un singur mod – publicitate politică către partidul de guvernare. „...unii fac asta de 30 de ani – mult timp s-au aflat la guvernare direct sau prin 2 intermediari, am văzut unde ne-au adus – la statutul de una din cele mai sărace și corupte țări din Europa. Mai exact în 2020 până când ne-au guvernat Dodon, Tarlev, Plahotniuc sau Șor – până când am devenit cea mai coruptă și săracă țară din Europa. În ultimii ani datorită deschideri spre și dinspre Europa, lucrurile s-au îmbunătățit și la noi și cred că acesta trebuie să fie reperele de care să ne ținem în aceste alegeri.”

Reclamantul a susținut că împreună toate cele spuse despre Blocul Electoral „Alternativa” și alți membri ai opoziției în contrast cum sunt reprezentați cei din partidul de guvernare – reiese o singură concluzie – Jurnal TV și reprezentanții acestuia fac partizanat politic pentru partidul de guvernare.

Totodată, a menționat că luând în considerare faptul că se află în toiul campaniei electorale furnizorii de servicii media au obligații mai stricte față de ceea ce difuzează în spațiul audiovizual, respectiv în opinia reclamantului în speță au încălcate un set de prevederi legale.

În acest sens Blocul Electoral „Alternativa” a susținut că, ÎCS „Reforma Art” SRL a încălcat legislația privind reflectarea alegerilor și concurenților electorali, în special principiul echilibrului și principiul imparțialității consfințite la pct. 5 subpct. 2), 3) al Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1137/2023, precum și principiile generale privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media stabilite la art. 89 din Codul electoral.

Cu privire la decizia din 15 septembrie 2025 a Consiliului Audiovizualului, reclamantul a menționat că mai mulți membri ai Consiliului Audiovizualului s-au expus că nu vor putea să se pronunțe cu vot spre a propune sancțiune în adresa Jurnal TV din motiv că urmează să examineze la sfârșit de campanie electorală un raport privind reflectarea în media a campaniei electorale și a concurenților electorali.

Blocul Electoral „Alternativa” nu este de acord cu această abordare din mai multe motive și anume:  Consiliul Audiovizualului nu acționează atunci când se constată încălcări flagrante și evidente,  se încalcă dreptul concurenților electorali de a fi reflectați în mod echitabil și echidistant;  se încalcă dreptul la un recurs efectiv și la un remediu efectiv, or, renunțarea la a examina și a aplica sancțiunea cuvenită la moment și amânarea acestor tipuri de acțiuni pentru sfârșitul campaniei, face ca acțiunea de contestare să devină inutilă pentru partide, iar în cazul unor abuzuri din partea serviciilor media, face ca abuzul să continue.  încălcarea obligației din partea statului de remediere a încălcărilor drepturilor și omisiunea de reabilitare în drepturi a concurenților electorali.

În concluzie, reclamantul a indicat că în cadrul analizei emisiunii s-a constatat încălcarea art. 89 alin. (2) din Codul electoral și anume lipsa echității și echilibrului, acoperire unilateral negativă a opoziției, fără acces egal pentru toți concurenții. Totodată, s-a depistat și încălcarea art. 89 alin. (3) din Codul electoral, tratament privilegiat pentru PAS, bazat pe absența criticilor similare.

În opinia Blocului Electoral „Alternativa”, emisiunea „Ora de Ras” nu urmează a fi tratată ca o simplă emisiune de satiră, ci urmează a fi calificată așa cum a fost declarată de către Jurnal TV în declarația sa din 28 iulie 2025 și anume emisiune de informare electorală așa cum prevede cadrul normativ, atât Codul 3 electoral cât și Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media.

Reclamantul a susținut că, în emisiunea „Ora de Ras” (difuzată în timpul campaniei electorale), au fost prezentate segmente critice și denigratoare față de Blocul Electoral „Alternativa” și liderii săi Ion Ceban, Ion Chicu, Mark Tkaciuk, Alexandr Stoianoglo, cu acuzații de legături pro-ruse și falsă orientare pro- europeană, folosind un ton satiric unilateral (ex.: „russo turisto de la Kremlin”).

Totodată a menționat că aceste segmente nu includ replici sau perspective opuse. În contrast, nu se observă critici similare față de PAS sau figuri guvernamentale, sugerând un partizanat politic. Aceasta se extinde potențial la întregul conținut al postului, unde opoziția este tratată negativ, iar partidul de guvernământ – favorabil sau neutru.

Instanța de fond, reținând prevederile art. 89 alin. (2) alin. (3) alin. (5), art. 90 alin. (1), alin. (2), alin. (3), alin.(15), alin. (16), alin. (17) din Codul electoral în coroborare cu art. 13, alin. (1), lit. c) din Codul serviciilor media audiovizuale, pct. 4, pct. 5, subpct. 2) și 3), pct. 28 din Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1138 din 28 iulie 2023, a concluzionat că acțiunea este neîntemeiată, deoarece formulările și ilustrările admise în cadrul emisiunii „Ora de Ras” fac parte dintr-un stil umoristic și exagerat, specific programelor de satiră, acestea nu conțin limbaj vulgar, ci opinii critice exprimate în mod artistic.

În susținerea acestei concluzii Curtea de Apel Centru a constatat că Consiliul Audiovizualului, în temeiul prevederilor art. 75 alin. (4) lit. a) și ale art. 83 alin. (3) lit. c) din Codul serviciilor media audiovizuale, a efectuat controlul ediției programului audiovizual „Ora de Ras” din 07 septembrie 2025, difuzat de serviciul media audiovizual „Jurnal TV” și în rezultatele controlului au atestat că serviciul media audiovizual „Jurnal TV” a difuzat la 07 septembrie 2025, ora 21:00, programul audiovizual „Ora de Ras” prezentat de Anatol Durbală. Programul audiovizual „Ora de Ras”, difuzat de „Jurnal TV”, se încadrează în categoria „pamflet” și ridiculizează, în mici scenete bazate pe evenimente importante pe parcursul unei săptămâni, politicieni și persoane notorii din Republica Moldova, expunându-le în mod ironic acțiunile, declarațiile, deciziile sau greșelile gramaticale pe care le fac la TV.

Prin urmare, rezultatele controlului au relevat că programul menționat face referire la fapte și personaje reale, însă modul de prezentare este caracteristic 4 genului satiric, în care autorul utilizează mijloace artistice, exagerări, joc scenic și ironie pentru a comenta teme de interes public. Acestea diferă de standardele aplicabile programelor informative sau analitice.

În context, instanța de fond a indicat că genul umoristic și satiric, așa cum este el protejat prin art. 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului referitor la libertatea de exprimare, permite un grad mai ridicat de exagerare și chiar de provocare, atât timp cât nu este de natură să prejudicieze dreptul persoanei la imagine ori viața privată sau nu induce publicul în eroare în privința faptelor prezentate, și deși pot face obiectul unei discuții de natură etică sau deontologică, acestea nu intră în sfera de competență al Consiliului Audiovizualului dat fiind faptul că nu se denotă careva încălcare al prevederile Codului serviciilor media audiovizuale.

În aceste circumstanțe Curtea de Apel Centru a concluzionat că Consiliul Audiovizualului corect a stabilit că limbajul și tonul utilizat în cadrul programului se încadrează în limitele permise ale satirei și pamfletului, având în vedere caracterul public al faptelor și persoanelor vizate, dreptul presei la comentariu și critică față de persoanele care dețin funcții publice, natura specifică a genului pamfletar și forma sa artistică de exprimare, or în virtutea notorietății sale persoanele publice urmează să tolereze un grad mai ridicat de critică în adresa sa.

Totodată, în cadrul ședinței de judecată Curtea de Apel Centru a întrebat despre faptul dacă reclamantul a solicitat furnizorului de servicii media acordarea dreptului la replică, iar reprezentantul Blocului Electoral „Alternativa” a comunicat că acest drept nu a fost valorificat.

Referitor la argumentelor reclamantului cu privire la faptul că furnizorul de servicii media „Jurnal TV” ar face partizanat politic pentru partidul de guvernare, instanța de fond a menționat că la acest aspect aprecierea respectării principiilor stabilite de art. 89 alin. (2) din Codul electoral se efectuează în urma unei analize de conținut ample a emisiei, realizate pentru o perioadă de timp mai lungă decât durata unui singur program media audiovizual, fapt ce se atestă inclusiv din normele art. 90 alin. (15) – (17) din Codul electoral. Prin decizia nr. 175 din 22 august 2025, Consiliul Audiovizualului a inițiat un control privind respectarea legislației electorale de către furnizorii de servicii media audiovizuale de televiziune care au declarat că vor reflecta alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, inclusiv prin prisma respectării art. 89 alin. (2) din Codul electoral.

Astfel, aceste argumente nu și-au găsit confirmare, or, din conținutul informației răspândite nu s-au identificat elementele desfășurării unei agitații electorale prin intermediul furnizorului de servicii media „Jurnal TV”.

Cu privire la alegațiile reclamantului precum că Consiliul Audiovizualului nu acționează, este considerat de către instanța de fond irelevant, or, reflectarea în mod echitabil și echidistant al tuturor concurenților electorali în cadrul unui scrutin electoral poate fi efectuată în urma unei analize de conținut ample a emisiei, realizate pentru o perioadă de timp mai lungă decât durata unui singur program audiovizual, precum e în situația sesizată de către reclamant, dat fiind faptul că însăși reclamantul menționează asupra faptului precum că alte partide nu sunt reflectate în conotație negativă, ceea ce nu exclude faptul că furnizorul de servicii 5 media poate reflecta negativ unele partidele în următoarele emisiuni, or, prin prisma dispozițiilor art. 90 alin. (15) – (17) din Codul electoral, monitorizarea activității furnizorilor de servicii media se desfășoară într-un interval de timp mai îndelungat pentru a putea asigura un control mai obiectiv.

La 27 septembrie 2025, Blocul Electoral „Alternativa” a depus recurs împotriva hotărârii din data de 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond cu adoptarea unei noi decizii privind obligarea Consiliului Audiovizualului să emită un act individual, prin care să constate încălcarea de către postul de televiziune Jurnal TV (ÎCS „Reforma Art” SRL) a principiilor echității, echilibrului și imparțialității și art. 89 alin. (2) din Codul electoral prezente în declarația Jurnal TV, cât și a prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale și a Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, cu aplicarea măsurilor de rigoare prevăzute de legislație.

În motivarea recursului Blocul Electoral „Alternativa” a invocat dezacordul cu soluția instanței de fond, menționând că Curtea de Apel Centru a adoptat o poziție contradictorie cu practica Curții Supreme de Justiție și anume că litigiile electorale se judecă în fond în termenii prevăzuți de legislația electorală și anume cel de 3 zile.

În acest sens a indicat că, în materie electorală există deja o practică cristalizată în ceea ce privește celeritatea adoptării unor decizii - care la caz trebuie să fie aplicate, or, prin omisiunea de examinare în fond a pretențiilor invocate în cererea de chemare în judecată și prin amânarea examinării modului de reflectare a alegerilor de către Furnizorii de Servicii Media Audiovizuale, se încalcă dreptul concurenților electorali la a fi reflectați de către FSM în condiții de egalitate, echitate și imparțialitate, la fel se încalcă și dreptul la un recurs și remediu efectiv, deoarece atât Consiliul Audiovizualului cât și instanța de fond au constatat că examinarea încălcărilor urmează a fi făcută abia în termenul de 2 săptămâni după încheierea campaniei electorale, fapt care duce la ineficiența oricărui tip de sesizări pe acest segment.

Astfel, recurentul a menționat că Consiliul Audiovizualului tolerează încălcarea continuă de către Jurnal TV a principiilor invocate supra, deși, au obligația de a curma încălcarea sesizată. Mai mult, Consiliul Audiovizualului dispune la moment de rapoarte săptămânale care pot fi cercetate pe pagina oficială a instituției – respectiv poate aprecia în context săptămânal încălcarea/neîncălcarea principiilor de reflectare în cadrul alegerilor, însă, contrar prevederilor art. 89-91 din Codul electoral nu examinează fondul sesizării și a lăsat recurentul fără o soluție legală pe fondul sesizării.

Blocul Electoral „Alternativa” a mai indicat că instanța de fond nu a asigurat examinarea justă a cauzei prin prisma art. 89 alin. (2) și (3) din Codul electoral, or, nu a examinat dacă sunt sau nu încălcările invocate temeinice. 6

Mai mult, menținerea legalității hotărârii date va crea o practică vicioasă pentru alte alegeri, ceea ce creează un pericol pentru desfășurarea corectă a următoarelor scrutine, or, în mod evident, se pot întâmpla cazuri când pe întreaga perioadă electorală și a campaniei electorale un canal TV ar favoriza în mod neîntemeiat un candidat 24/7, făcând o denigrare evidentă a celorlalți concurenți, iar oricare concurent electoral va fi în imposibilitate de a contesta încălcarea și obține un remediu legal în termeni utili și în consecință va putea fi investigat și constatată orice încălcare doar după sfârșitul campaniei electorale, deja când nu se mai poate recupera prejudiciul cauzat procesului electoral.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; 7 c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanța într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. 8

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Blocul Electoral „Alternativa” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Blocul Electoral „Alternativa”, în susținerea recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1), lit. a), lit. b) și lit. d) din Codul administrativ.

Cu referire la argumentul recurentului precum că interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, instanța de recurs, menționează, că art. 2451, alin. (1), lit. a) din Codul administrativ se referă la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Blocul Electoral „Alternativa”, deși, a invocat acest temei de admisibilitate a recursului, nu a indicat în mod clar de ce interpretarea legii din hotărârea instanței este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. De asemenea, nu se menționează nicio decizie a Curții Supreme de Justiție, care ar da o altă interpretare a art. 89-90 din Codul electoral ce ține de reflectarea de către mass- media a alegerilor sau altor aspecte de drept invocate în recurs, nefiind constatate nici de instanța de recurs, prin urmare în latura dată recursul este unul vădit neîntemeiat.

Totodată, recurentul în susținerea recursului a mai invocat și art. 2451, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ și anume faptul că prin admiterea recursului se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă, că motivele de casare, invocate în recursul depus de către Blocul Electoral „Alternativa”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, or, prin admiterea recursului nu s-ar consolida jurisprudența Curții Supreme de Justiție, care la acest aspect este uniformă.

Instanța de recurs evidențiază, că mecanismul consolidării jurisprudenței, instituit la nivelul Curții Supreme de Justiție, are drept scop principal asigurarea uniformității aplicării legii de către instanțele naționale, prevenind sau corectând eventualele abateri de la interpretarea unitară a normelor legale în vederea garantării unui proces echitabil și a unei justiții previzibile.

Articolul 2451, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ se referă la schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin 9 admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții Supreme de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe contradictorii a Curții Supreme de Justiție cu privire la acestea, fie modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este invocată în recursul depus de către Blocul Electoral „Alternativa”.

Analizând practica Curții Supreme a Justiție referitor la necesitatea motivării actelor administrative, se constată că jurisprudența este uniformă, prin urmare recursul declarat în acest sens este declarativ, iar prin admiterea acestuia nu s-ar consolida jurisprudența care este constantă.

Referitor la temeiul menționat, de către Blocul Electoral „Alternativa” și anume art. 245¹ alin. (1), lit. d) din Codul administrativ, completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de către Blocul Electoral „Alternativa”, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia. 10

Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul 11 acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Blocul Electoral „Alternativa”. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 12