3ra-554/23 — contestarea actului administrativ

La data de 23 octombrie 2019, Svetlana Șlepac, reprezentată de avocatul Elena Comarnițcaia, a depus acțiune în contencios administrativ către Consiliul municipal Orhei prin care a solicitat: - obligarea Consiliului municipal Orhei de a elibera decizia nr.5.6.7 din data de 02 iunie 2017, cu privire la schimbarea destinației terenului; - anularea deciziei nr.5.6.7 din data de 02 iunie 2017 cu privire la trecerea destinației terenului din teren pentru construcții în teren proprietate privată; - rectificarea adresei bunului imobil; - obligarea Consiliului municipal Orhei de a elibera informația cu referire la plata impozitelor funciare pentru anii 1993-2019 pe casa de locuit și terenul de construcție; - obligarea de a elibera extrasul din cartea gospodăriilor municipiului Orhei pentru construcțiile aflate pe teren.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin decizia Consiliului municipal Orhei nr.5.6.7 din data de 02 iunie 2017 cu privire la schimbarea destinației terenului XXXXX cu suprafața de XXXXX, acest teren a fost trecut în proprietate privată a municipiului Orhei.

La solicitarea adresată Consiliului municipal Orhei privind eliberarea înscrisurilor referitoare la decizia menționată, reclamanta a informat că a primit un răspuns, în care i s-a indicat să se adreseze Serviciului de Arhivă Orhei.

Prin urmare, ca rezultat al interpelării Serviciului Arhivă Orhei i s-a comunicat că, în procesele-verbale ale ședințelor Primăriei municipiului Orhei pentru anii 1996, 1997, 1998, în deciziile cu privire la transmiterea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ de pe lângă casă lui Castraveț Petru Alexandru, nu figurează. Totodată s-a anexat înscrisul din procesul-verbal din anul 1980 precum că, lotul de pământ situat pe strada XXXXX din orașul XXXXX a fost transmis lui Castraveț Petru Alexandru (tatăl reclamantei Șlepac Svetlana) pentru construcția casei de locuit.

Reclamanta a notat că la data de 16 august 2019 a expediat în adresa Consiliului municipal Orhei o cerere prealabilă pentru eliberarea deciziei 1 Consiliului municipal Orhei nr.5.6.7 din 02 iunie 2017, pentru anularea deciziei, pentru rectificarea adresei a bunului imobil, pentru eliberarea certificatului de achitare a impozitelor funciare pentru anii 1993-2019 pe casa de locuit și terenul de construcție, pentru obligarea eliberării extrasului din cartea gospodăriilor municipiului Orhei pentru construcțiilor aflate pe terenul situat la adresa XXXXX strada XXXXX, însă nu a primit nici un răspuns.

Așadar, reclamanta consideră că, decizia Consiliului municipal Orhei cu privire la schimbarea destinației terenului este una ilegală, fiindu-i vătămat un drept legal.

Art. 191 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel.”

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. 3 Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Din actele cauzei rezultă că, la 22 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău, a pronunțat în ședință publică dispozitivul deciziei.

La 23 februarie 2023, dispozitivul deciziei a fost notificat participanților la proces prin intermediul poștei electronice, inclusiv la adresa electronică a avocatului Elena Comarnițcaia - helena_komarnicka@mail.ru (f. d. 222).

La 04 aprilie 2023 prin intermediul oficiului poștal Svetlana Șlepac, reprezentată de avocatul Elena Comarnițcaia a depus cerere de recurs nemotivat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2023(f.d. 223-227).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel.

Prin urmare, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs), pentru prezentarea recursului a început să curgă din data de 24 februarie 2023, ziua imediat următoare celei în care recurentei i-a fost notificată copia dispozitivului deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a expirat la 25 martie 2023.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta nu a depus recursul împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău în interiorul termenului legal, motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(1).

Distinct acestor circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că de la momentul notificării prin intermediul poștei electronice 4 a dispozitivului deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, recurenta a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul procedural și a depune recurs în interiorul termenului instituit la art. 245 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs). Or, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, recurenta trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a recursului.

Se mai reține că potrivit art. 24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs), este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 65 alin.(1), (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

În speță, reprezentantul recurentei a invocat în mod generic că ar fi recepționat dispozitivul deciziei instanței de apel abia la data de 07 martie 2023, când a expediat răspunsul „Buna ziua. Mesajul este recepționat.” Totuși, această afirmație este contrazisă de probele din dosar, care atestă în mod clar că: - La 23 februarie 2023, dispozitivul deciziei a fost notificat prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică a avocatului Elena Comarnițcaia - helena_komarnicka@mail.ru (f. d. 222).

Astfel, argumentul recursului precum că, la 07 martie 2023 avocatul a luat cunoștință cu decizia instanței de apel este neîntemeiat, or, nu este esențial momentul la care avocatul pretinde că a luat cunoștință efectiv de mesaj, ci data la care comunicarea a fost efectuată legal.

În consecință, în lipsa unui impediment real, obiectiv și dovedit care să fi împiedicat respectarea termenului legal de exercitare a recursului, recursul depus urmează a fi declarat inadmisibil.

Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Imperioase speței sunt și dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma 5 admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Svetlana Șlepac ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurenta a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de către instanța de judecată.

Având în vedere considerentele menționate și faptul că Svetlana Șlepac, reprezentată de avocatul Elena Comarnițcaia nu a respectat prevederile imperative ale 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs), instanța de recurs concluzionează că recursul trebuie declarat inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Svetlana Șlepac, reprezentată de avocatul Elena Comarnițcaia. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 6