3ra-554/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- depasirea termenului legal prevazut pentru depunerea recursului in cauza de contencios administrativ
3ra-554/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Svetlana Șlepac,
reprezentată de avocatul Elena Comarnițcaia
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Șlepac Svetlana către Consiliul municipal Orhei cu privire la
contestarea actului administrativ
împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-554/23
PIGD 2-19166579-01-3ra-25052023)
Depășirea termenului legal prevăzut pentru depunerea recursului în cauza de
contencios administrativ.
Instanța de fond: jud. L. Iarmaliuc
Instanța de apel: jud. A. Minciuna, E. Palanciuc și V. Negru
24 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Svetlana Șlepac,
reprezentată de avocatul Elena Comarnițcaia
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 23 octombrie 2019, Svetlana Șlepac, reprezentată de avocatul
Elena Comarnițcaia, a depus acțiune în contencios administrativ către Consiliul
municipal Orhei prin care a solicitat:
- obligarea Consiliului municipal Orhei de a elibera decizia nr.5.6.7 din data de 02
iunie 2017, cu privire la schimbarea destinației terenului;
- anularea deciziei nr.5.6.7 din data de 02 iunie 2017 cu privire la trecerea destinației
terenului din teren pentru construcții în teren proprietate privată;
- rectificarea adresei bunului imobil;
- obligarea Consiliului municipal Orhei de a elibera informația cu referire la plata
impozitelor funciare pentru anii 1993-2019 pe casa de locuit și terenul de
construcție;
- obligarea de a elibera extrasul din cartea gospodăriilor municipiului Orhei pentru
construcțiile aflate pe teren.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin decizia Consiliului
municipal Orhei nr.5.6.7 din data de 02 iunie 2017 cu privire la schimbarea
destinației terenului XXXXX cu suprafața de XXXXX, acest teren a fost trecut
în proprietate privată a municipiului Orhei.
La solicitarea adresată Consiliului municipal Orhei privind eliberarea
înscrisurilor referitoare la decizia menționată, reclamanta a informat că a primit
un răspuns, în care i s-a indicat să se adreseze Serviciului de Arhivă Orhei.
Prin urmare, ca rezultat al interpelării Serviciului Arhivă Orhei i s-a
comunicat că, în procesele-verbale ale ședințelor Primăriei municipiului Orhei
pentru anii 1996, 1997, 1998, în deciziile cu privire la transmiterea dreptului de
proprietate privată asupra lotului de pământ de pe lângă casă lui Castraveț Petru
Alexandru, nu figurează. Totodată s-a anexat înscrisul din procesul-verbal din
anul 1980 precum că, lotul de pământ situat pe strada XXXXX din orașul
XXXXX a fost transmis lui Castraveț Petru Alexandru (tatăl reclamantei Șlepac
Svetlana) pentru construcția casei de locuit.
Reclamanta a notat că la data de 16 august 2019 a expediat în adresa
Consiliului municipal Orhei o cerere prealabilă pentru eliberarea deciziei
1
Consiliului municipal Orhei nr.5.6.7 din 02 iunie 2017, pentru anularea deciziei,
pentru rectificarea adresei a bunului imobil, pentru eliberarea certificatului de
achitare a impozitelor funciare pentru anii 1993-2019 pe casa de locuit și terenul
de construcție, pentru obligarea eliberării extrasului din cartea gospodăriilor
municipiului Orhei pentru construcțiilor aflate pe terenul situat la adresa
XXXXX strada XXXXX, însă nu a primit nici un răspuns.
Așadar, reclamanta consideră că, decizia Consiliului municipal Orhei cu
privire la schimbarea destinației terenului este una ilegală, fiindu-i vătămat un
drept legal.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 11 aprilie 2022, s-a
respins acțiunea depusă de Șlepac Svetlana către Consiliului municipal Orhei
privind contestarea actului administrativ (f.d.163-164, 179-183).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La data de 10 mai 2022, avocatul Elena Comarnițcaia în interesele Svetlanei
Șlepac a declarat apel nemotivat împotriva hotărîrii instanței de fond, solicitând
admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Telenești
din 11 aprilie 2022, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii
(f.d.176-178).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2023 s-a respins apelul
declarat de avocatul Elena Comarnițcaia în interesele Svetlanei Șlepac și s-a
menținut hotărârea primei instanței (f.d. 208, 209-221).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 04 aprilie 2023 prin intermediul oficiului poștal Svetlana Șlepac,
reprezentată de avocatul Elena Comarnițcaia a depus cerere de recurs nemotivat
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2023, solicitând,
admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor inferioare și emiterea unei
noi decizii privind rejudecarea cauzei într-un nou complet (f.d. 223-227).
2
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 191 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023):
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor,
deciziilor și încheierilor curții de apel.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023):
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite
neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
Recursul se declară inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea
termenului stabilit la art.245 alin.(1);
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,
cu excepția art.169–171.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este
stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.
Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert
că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii
perioade.
Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp
care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua
survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.
3
Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se
include în termen.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine
decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând admisibilitatea recursului depus de Svetlana Șlepac,
reprezentată de avocatul Elena Comarnițcaia împotriva deciziei din 22 februarie
2023 a Curții de Apel Chișinău, în raport cu materialele cauzei, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din
motivele ce succed.
Din actele cauzei rezultă că, la 22 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău,
a pronunțat în ședință publică dispozitivul deciziei.
La 23 februarie 2023, dispozitivul deciziei a fost notificat participanților la
proces prin intermediul poștei electronice, inclusiv la adresa electronică a
avocatului Elena Comarnițcaia - helena_komarnicka@mail.ru (f. d. 222).
La 04 aprilie 2023 prin intermediul oficiului poștal Svetlana Șlepac,
reprezentată de avocatul Elena Comarnițcaia a depus cerere de recurs nemotivat
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2023(f.d. 223-227).
În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până
la 1 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen
mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul
împreună cu dosarul judiciar.
Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea
recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de
prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume:
în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea
dispozitivului deciziei instanței de apel.
Prin urmare, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de 30 de
zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare la data nașterii dreptului la recurs), pentru prezentarea recursului a început
să curgă din data de 24 februarie 2023, ziua imediat următoare celei în care
recurentei i-a fost notificată copia dispozitivului deciziei din 22 februarie 2023 a
Curții de Apel Chișinău și a expirat la 25 martie 2023.
Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta nu a depus
recursul împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău în
interiorul termenului legal, motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2)
lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când
recursul a fost depus după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(1).
Distinct acestor circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că de la momentul notificării prin intermediul poștei electronice
4
a dispozitivului deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, recurenta
a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul procedural și a
depune recurs în interiorul termenului instituit la art. 245 alin.(1) din Codul
administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs). Or,
fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, recurenta trebuia să
întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță
prin depunerea în termen a recursului.
Se mai reține că potrivit art. 24 alin.(1) din Codul administrativ,
participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună credință,
fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele
prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul
administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs), este
considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea
acestuia atrage drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai
exercita această cale de atac.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 65 alin.(1), (2) din Codul
administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut
respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui
reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de
repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea
impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care
aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.
În speță, reprezentantul recurentei a invocat în mod generic că ar fi
recepționat dispozitivul deciziei instanței de apel abia la data de 07 martie 2023,
când a expediat răspunsul „Buna ziua. Mesajul este recepționat.” Totuși, această
afirmație este contrazisă de probele din dosar, care atestă în mod clar că:
- La 23 februarie 2023, dispozitivul deciziei a fost notificat prin intermediul
poștei electronice, la adresa electronică a avocatului Elena Comarnițcaia
- helena_komarnicka@mail.ru (f. d. 222).
Astfel, argumentul recursului precum că, la 07 martie 2023 avocatul a luat
cunoștință cu decizia instanței de apel este neîntemeiat, or, nu este esențial
momentul la care avocatul pretinde că a luat cunoștință efectiv de mesaj, ci data
la care comunicarea a fost efectuată legal.
În consecință, în lipsa unui impediment real, obiectiv și dovedit care să fi
împiedicat respectarea termenului legal de exercitare a recursului, recursul depus
urmează a fi declarat inadmisibil.
Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la
încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Imperioase speței sunt și dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului
în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba
despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma
5
admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi
descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp
prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși
reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive
neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității
raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua
măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.
În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Svetlana
Șlepac ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor
Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea
nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul
securității raporturilor juridice.
Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de
procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și a dreptului la un
recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că
recurenta a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul și
termenul stabilit de către instanța de judecată.
Având în vedere considerentele menționate și faptul că Svetlana Șlepac,
reprezentată de avocatul Elena Comarnițcaia nu a respectat prevederile imperative
ale 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii
dreptului la recurs), instanța de recurs concluzionează că recursul trebuie declarat
inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. d) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Svetlana Șlepac, reprezentată de avocatul
Elena Comarnițcaia.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
6