2ra-125/24 — cu privire la anularea ordinelor, restabilirea in functia detinuta anterior, incasarea prejudiciului material si moral

La 07 aprilie 2022, Diana Cojocaru-Cazac a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, prin care a solicitat anularea ordinului cu privire la operarea schimbărilor în statele de personal, ordinului cu privire la preavizarea salariatului care va fi concediat în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, ordinului de concediere cu restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea prejudiciului material, moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că a fost angajată la SA „Red Nord” din data de 01 iunie 2021 în baza ordinului nr. 269-c. Prin ordinul nr. P-36 din 24 septembrie 2021 emis de SA „Red Nord” cu privire la operarea schimbărilor în statele de personal a fost redusă funcția de manager cancelarie din Cancelarie, care a fost ocupată de către Diana Cojocaru-Cazac, cu care nu a luat cunoștință.

Prin ordinul nr. 493-c din 28 septembrie 2021 emis de SA ,,Red Nord” cu privire la preavizarea salariatului care va fi concediat în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal ale SA „Red Nord” Diana Cojocaru-Cazac a fost preavizată, sub semnătură, cu două luni înainte de concediere în legătură cu reducerea funcției de specialist relații publice din Cancelarie, la data de 30 septembrie 2022.

A menționat că prin ordinul nr. 39-c emis de către SA „Red Nord” la data de 12 ianuarie 2022, a fost concediată din funcția de manager cancelarie din Cancelarie în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, care i-a fost adus la cunoștință la 12 ianuarie 2022. Totodată, în baza aceluiași ordin s-a dispus achitarea indemnizației de concediere egală cu mărimea sumată a unui salariu mediu săptămânal pentru fiecare an complet lucrat la unitate, dar nu mai mare decât șase salarii medii lunare și nu mai mică decât un salariu mediu lunar. S-a mai indicat că urmează să i se achite concediul de odihna anual nefolosit de la 01 iunie 2021, reieșind din 28 zile calendaristice.

Reclamanta a menționat că cu ordinele nominalizate nu este de acord, considerându-le ilegale și pasibile de a fi anulate, în conformitate cu art. 88 alin. (2) din Codul muncii, și anume, emiterea de către angajator la data de 12 ianuarie 2022 peste 100 de zile de la preavizare a ordinului de concediere, fapt realizat contrar normelor în vigoare. De asemenea, angajatorul nu a ținut 1 cont de prevederile art.183 din Codul Muncii, care indică dreptul preferențial la menținerea la lucru în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal, indicând că ea are la întreținere un copil minor cu grad de dizabilitate, iar angajatorul nu a efectuat o selectare bazată pe temeiuri legale.

Reclamanta a susținut că angajatorul nu i-a propus posturile vacante existente la etapa preavizării și care au devenit vacante pe parcursul perioadei de preavizare, așa cum li se oferă tuturor salariaților care trec prin procedura dată, considerând că a fost discriminată. De asemenea, a menționat și despre lipsa acordului organului sindical asupra concedierii, care a avut loc fără consultarea prealabilă a organului sindical.

Reclamanta consideră că prin acțiunile SA „Red Nord” a fost privată ilegal de posibilitatea de a munci și pentru toată perioada de lipsă forțată de la muncă a solicitat achitarea de la angajator despăgubire materială, inclusiv prejudiciul moral cauzat, or, a fost plasată într-o situație de incertitudine și frustrare atât în fața colectivului, cât și întregii societăți, fiindu-i cauzate suferințe psihice.

Reclamanta solicită anularea ordinului nr. P-36 din 24 septembrie 2021 emis de SA „Red Nord” cu privire la operarea schimbărilor în statele de personal, prin care a fost redusă funcția de manager cancelarie din Cancelarie, care a fost ocupată de Diana Cojocaru-Cazac; anularea ordinului nr. 493-c din 28 septembrie 2021 emis de SA „Red Nord” cu privire la preavizarea salariatului care va fi concediat în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal ale SA „Red Nord”; anularea ordinului nr. 39-c din 12.01.2022 cu privire la concedierea în legătură cu reducerea numărului de personal emis de SA „Red Nord”, prin care a fost concediată Diana Cojocaru-Cazac din funcția de manager cancelarie din Cancelarie în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii; restabilirea Dianei Cojocaru- Cazac în funcția deținută anterior concedierii ilegale de manager cancelarie din Cancelarie; încasarea din contul pârâtei în beneficiul reclamantei a plăților salariale pentru absența forțată de la serviciu, încasarea prejudiciul moral cauzat în cuantum de 50 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată suportate.

La 27 iunie 2022, reclamanta Diana Cojocaru-Cazac a depus în instanța de judecată cerere de concretizare a pretențiilor în partea ce ține de încasarea prejudiciului material pentru lipsa forțată de la muncă, calculat pentru perioada 12 ianuarie 2022 – 27 iunie 2022 în mărime de 99 240 lei, a solicitat anularea ordinului nr. P-36 din 24 septembrie 2021 emis de SA „Red Nord” cu privire la operarea schimbărilor în statele de personal prin care a fost redusă funcția de manager cancelarie din Cancelarie, care a fost ocupată de Diana Cojocaru-Cazac; anularea ordinului nr. 493-c din 28 septembrie 2021 emis de SA „Red Nord” cu privire la preavizarea salariatului care va fi concediat în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal ale 2 SA „Red Nord”; anularea ordinului nr. 39-c din 12 ianuarie 2022 cu privire la concedierea în legătură cu reducerea numărului de personal” emis de SA „Red Nord” prin care a fost concediată Diana Cojocaru-Cazac din funcția de manager cancelarie din Cancelarie în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii; restabilirea Dianei Cojocaru-Cazac în funcția deținută anterior concedierii ilegale de manager cancelarie din Cancelarie; încasarea de la SA „Red Nord” în beneficiul reclamantei a plăților salariale pentru absența forțată de la serviciu în cuantum de 99 240 lei; încasarea prejudiciul moral cauzat în cuantum de 50 000 lei; precum și compensarea cheltuielilor de judecată suportate.

Ulterior, la 06 decembrie 2022, reprezentantul reclamantei a completat cererea de chemare în judecată majorând suma pretenției ce ține de plățile salariale pentru absența forțată de la serviciu, pentru perioada 12 ianuarie 2022 – 06 decembrie 2022 în sumă de 198 480 lei (16 540 lei/salariul lunar x 12 luni absență forțată de la serviciu = 198 480 lei).

Instanța de apel, verificând probele reținute de prima instanță întru argumentarea concluziei sale, a ajuns la concluzia, că prima instanță a examinat cauza sub toate aspectele, reieșind din probele dobândite adoptând o soluție corectă.

În consolidarea opiniei enunțate, instanța de apel a reținut că din materialele cauzei se atestă că Diana Cojocaru-Cazac a fost angajată la SA „Red Nord” din 01 iunie 2021 în temeiul ordinului nr. 269-c, fiind semnat la aceeași dată între angajatorul SA „Red Nord” și Diana Cojocaru-Cazac contractul individual de muncă nr. 122, potrivit căruia a fost angajată în calitate de manager cancelarie în subdiviziunea Cancelarie, pe un termen nedeterminat. Sarcinile, obligațiunile, responsabilitățile, drepturile, dar și condițiile de muncă au fost stabilite și redate în fișa de post.

Prin ordinul nr. P-36 din 24 septembrie 2021 cu privire la schimbările în statele de personal emis de către SA „Red Nord”, s-a dispus reducerea funcției din statele de personal a Cancelariei și anume, o funcție de manager cancelarie cu salariul de funcție în mărime de 15 045,00 lei. În ordin, angajatorul a prevăzut că Șeful serviciului personal cu respectarea art. 183 din Codul muncii, va pregăti lista salariaților concreți, care vor fi concediați în legătură cu reducerea statelor de personal ale întreprinderii și prezentarea proiectului ordinului de preavizare a persoanelor vizate cu 2 luni înainte de concedierea lor.

La 28 septembrie 2021, SA „Red Nord” a emis ordinul nr. 493-c cu privire la preavizarea salariatului care va fi concediat în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal ale SA „Red Nord”, prin care a preavizat salariatul Diana Cojocaru-Cazac, sub semnătură, cu două luni înainte de concediere în legătură cu reducerea funcției de manager cancelarie din Cancelarie, s-a prevăzut în ordin și acordarea salariatei preavizate o zi lucrătoare pe săptămână, cu menținerea salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de muncă. Totodată, la pct. 4 din ordin angajatorul a adus la cunoștința salariatului preavizat faptul că în cadrul societății sunt următoarele locuri de muncă vacante care pot fi oferite: inginer electrician, lăcătuș electrician, electromontor la repararea înfășurărilor și izolațiilor utilajului electric. Ordinul respectiv a fost adus la cunoștința reclamantei la 30 septembrie 2021, ultima invocând dezacordul cu funcțiile propuse.

Conform extrasului din procesul-verbal nr. 19 al Comitetului Sindical al ,,Rețelele Electrice de Nord,, din 28 octombrie 2021, la ordinea de zi a fost pusă examinarea prezentării din partea conducerii întreprinderii cu privire la consultarea prealabilă a Comitetului sindical pentru concedierea membrilor de sindicat din secția sindicală ;,Administrația,, conform art. 86 alin. (1), lit. c) din Codul muncii, Diana Cojocaru-Cazac, manager cancelarie. 4

S-a mai constatat, că prin ordinul SA „Red Nord” nr. 39-c din 12 ianuarie 2022 cu privire la concedierea în legătură cu reducerea numărului de personal, s-a dispus concedierea Dianei Cojocaru-Cazac din funcția de manager cancelarie din Cancelarie, în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, din 12 ianuarie 2022, cu achitarea indemnizației de concediere egală cu mărimea sumată a unui salariu mediu săptămânal pentru fiecare an complet lucrat în unitate, dar nu mai mare decât șase salarii medii lunare și nu mai mică decât un salariu mediu lunar, urmând să-i fie achitat concediul de odihnă anual nefolosit de la 01 iunie 2021, reieșind din 28 zile calendaristice, ordin care a fost adus la cunoștința Dianei Cojocaru-Cazac contra semnătură în aceeași zi.

Instanța de apel, raportând prevederile art. 9 alin. (1) lit. a), art. 45, art. 81 alin. (1) lit .b) și alin. (3), art. 86 alin. (1) lit. c), art. 89 alin. (2), art. 330 alin. (1), art. 354 lit. c), art. 88 alin. (1), (2), art. 184 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, a reținut corectă soluția instanței de fond ori corect și întemeiat s-a stabilit că procedura de concediere a fost respectată de către angajatorul SA ,,Red Nord”.

Instanța de apel a reținut că pentru eliberarea din funcție a salariatei Diana Cojocaru-Cazac în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, angajatorul SA „Red Nord” urma să îndeplinească un șir de condiții, inclusiv să emită un ordin motivat din punct de vedere juridic sau economic, cu privire la lichidarea numărului statelor de personal, ceea ce angajatorul a efectuat, și să emită un ordin cu privire la preavizarea, sub semnătură, a salariaților cu 2 luni înainte de lichidarea unității, privind reducerea numărului sau a statelor de personal, o dată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, va propune în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective (cu condiția că astfel de loc de muncă (funcție) există la unitate, iar salariatul preavizat întrunește cerințele necesare pentru suplinirea acestuia. La caz condițiile respective au fost îndeplinite de către SA „Red Nord”, și anume, la 28 septembrie 2021, angajatorul a emis ordinul nr. 493- c cu privire la preavizarea salariatului care va fi concediat în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal ale SA „Red Nord” care i-a fost adus la cunoștința salariatei contra semnătură și la pct. 4 din ordin i-au fost aduse la cunoștință funcțiile vacante pe care le poate oferi angajatorul și anume: inginer electrician Serviciul evidență a energiei electrice, lăcătuș electrician la repararea utilajului electric Secția de producere și reparație a utilajului electric, electromontor la repararea înfășurărilor și izolațiilor utilajului electric Secția de producere și reparație a utilajului electric. Cu funcțiile propuse Diana Cojocaru-Cazac a indicat că nu este de acord.

S-a stabilit că un motiv de dezacord al Dianei Cojocaru-Cazac cu eliberarea sa din funcție a invocat că nu a luat cunoștință cu ordinul nr. P-36 din 24 septembrie 2021 emis de SA ,,Red Nord” ,,Cu privire la operarea 5 schimbărilor în statele de personal”, că acesta nu conține motivarea cu privire la reducerea numărului de personal, însă instanța de fond corect a considerat acest argument neîntemeiat neputând fi reținut în susținerea cerințelor înaintate, or, dezacordul cu ordinul cu privire la operarea schimbărilor în statele de personal, nu poate fi considerat ca fiind motiv plauzibil de anulare a actului dat, deoarece din conținutul acestui ordin rezultă clar faptul că la emiterea lui angajatorul s-a condus de analiza costurilor de bază, potrivit căreia unul din principalele componente ale acestor costuri este remunerarea muncii (care constituie aproximativ 49% din costul total) precum și în vederea creșterii profitului prin reducerea cheltuielilor cu personalul, în legătură cu faptul că funcția de manager cancelarie a fost recent introdusă și s-a dovedit a fi ineficientă în raport cu orice tip de activitate care are loc în cadrul întreprinderii, respectiv angajatorul a dispus reducerea funcției de manager cancelarie din statele de personal a Cancelariei.

Cu referire la argumentul Dianei Cojocaru-Cazac respectarea consecutivității emiterii ordinelor, instanța de apel a reținut că angajatorul SA ,,Red Nord” mai întâi a operat modificări prin reducerea numărului sau a statelor de personal, prin emiterea în acest sens a ordinului, și după care preavizarea salariatului care cade efectiv sub reducere, această prevedere fiind stabilită în art. 88 alin. (1) din Codul muncii, unde sunt invocate etapele care sunt parcurse pentru concedierea legală a salariatului în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal. Totodată, s-a reținut că la pct. 4 din ordinul nr. P-36 din 24 septembrie 2021 ,,Cu privire la operarea schimbărilor în statele de personal” angajatorul a indicat că modificările operate în statele de personal ale SA „Red Nord” în temeiul prezentului ordin, vor intra în vigoare după finalizarea procedurii de concediere a titularilor funcțiilor în baza art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.

Succesiv, instanța de apel a menționat că o altă condiție obligatorie ce urma a fi îndeplinită de către angajator este concedierea salariatului după expirarea termenului de preavizare de două luni, adică ordinul de concediere se emite după emiterea ordinului de preavizare la expirarea termenului prevăzut de lege. Astfel, reiterând prevederile art. 385 alin. (1), art. 387, art. 388 alin. (1)-(4), art. 389 din Codul civil, ca motiv invocat de Diana Cojocaru-Cazac, s-a reținut că, prin ordinul 493-c din 28 septembrie 2021 Diana Cojocaru-Cazac a fost preavizată despre faptul că va fi concediată în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal ale SA „Red Nord” și termenul de preaviz a început să curgă din data de 29 septembrie 2021 și urma să expire la data de 28 noiembrie 2021, însă potrivit Tabelelor de evidență a timpului de muncă pentru lunile septembrie-decembrie 2021, se atestă că Diana Cojocaru-Cazac în perioadele 01 noiembrie 2021 – 05 noiembrie 2021, 22 noiembrie 2021 – 03 decembrie 2021, 10 decembrie 2021 – 31 decembrie 2021 s-a aflat în concediu medical, curgerea termenului de preaviz fiind întrerupt, respectiv sunt excluse din calculul termenului de preaviz zilele când angajata se afla în concediu medical, or, art. 88 alin. (2) 6 Codul muncii prevede că în termenul de preavizare nu se include perioada aflării salariatului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii și în concediul medical. Respectiv 60 de zile (două luni) au expirat la 12 ianuarie 2022, zi în care a fost emis ordinul de concediere.

Astfel, instanța a constatat cu certitudine că ordinul de concediere a Dianei Cojocaru–Cazac emis în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, a fost emis imediat la expirarea termenului de preaviz, nefiind admisă nici o întârziere după cum eronat a invocat reclamanta.

Referitor la argumentul Dianei Cojocaru-Cazac că angajatorul nu a consultat opinia organului sindical, instanța de apel a stabilit că SA ,,Red Nord” a solicitat opinia consultativă a Comitetului Sindical pentru concedierea membrului de sindicate Diana Cojocaru–Cazac conform art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii și potrivit Extrasului din procesul-verbal nr. 19 al Comitetului Sindical al SA „Red Nord” din 28 octombrie 2021, se atestă că de către organul sindical a fost discutată și supusă votului propunerea angajatorului de concediere a membrului de sindicat Diana Cojocaru-Cazac în legătură cu reducerea numărului sau statelor de personal, s-a luat act de informare și s-a acceptat concedierea membrului de sindicat Diana Cojocaru-Cazac conform art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.

În final, instanța de apel a constatat că procedura de concediere a salariatului Diana Cojocaru-Cazac, finalizată cu emiterea ordinului nr. 39-c din 12 ianuarie 2021 a fost respectată de către angajator.

Luând în considerare că, s-a constatată legalitatea concedierii Dianei Cojocaru-Cazac, instanța a reținut că nu întrunesc condițiile prevăzute de art. 90 alin. (1), lit. c) din Codul muncii, cu privire la încasarea despăgubirii pentru prejudicial moral, cerința de încasare a sumei de 50 000 lei cu titlu de despăgubire pentru prejudicial moral, precum și cerința privind încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la locul de muncă.

Subsecvent, instanța de apel a constatat că instanța de fond întemeiat a respins și cerința de încasarea a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice, ori acțiunea Dianei Cojocaru-Cazac s-a respins.

În motivarea recursului recurenta a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, ori instanțele neîntemeiat au respins pretențiile înaintate.

Recurenta în susținerea poziției sale a reiterat argumentele invocate în prima instanța și în instanța de apel, suplimentar invocând că art. 6 din Convenție garantează dreptul la un proces echitabil și public pentru a decide asupra drepturilor și a obligațiilor cu caracter civil ale unei persoane sau a temeiniciei oricărei acuzații penale aduse împotriva sa. Dreptul la un proces echitabil include respectarea principiului egalității armelor. Aceasta presupune că fiecare parte trebuie să obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajată în raport cu adversarul său. Între părți trebuie deci să se mențină un echilibru corect. Dreptul la un proces echitabil presupune de asemenea, și o procedură contradictorie, cu alte cuvinte dreptul unei părți în procesul civil de a lua cunoștință de observațiile sau piesele produse de cealaltă, precum și de a le discuta. Dar în situația din litigiul dat, instanța a fost cea care s-a angajat să fie apărător a SA „Red Nord”, invocând din oficiu temeiuri noi în speță.

În susținerea recursului, recurenta a invocat aplicabilitatea prevederilor art. 432 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023).

La 24 aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoare anexată la materialele dosarului. (f.d. 185)

Intimata SA „Red Nord” la 30 mai 2024, a depus referință solicitând recunoașterea recursului declarat de către Diana Cojocaru-Cazac ca fiind inadmisibil în temeiul art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, ori nu s-a încadrat în nici unul din temeiurile de declarare a recursului prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Recursul declarat de Diana Cojocaru-Cazac, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.

Art. 434 din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul 9 de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

Din analiza recursului declarat de Diana Cojocaru-Cazac, rezultă că s-a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), nu s-a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Argumentele invocate în cererea de recurs depusă de Diana Cojocaru- Cazac, nu se încadrează în limitele stabilite de norma în vigoare la data declarării recursului, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate. Mai mult, motivele invocate în cererea de recurs, în esență, sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În contextul prevederilor art. 432 alin.(2) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile menționate la art. 432 alin. (1) lit. d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise de instanța de apel.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991). 10

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Diana Cojocaru-Cazac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerate inadmisibile.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursului declarat de Diana Cojocaru-Cazac, împotriva deciziei din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Oxana Parfeni 11