2ra-125/24 — cu privire la anularea ordinelor, restabilirea in functia detinuta anterior, incasarea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea ordinelor, restabilirea in functia detinuta anterior, incasarea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursulu
2ra-125/24 — cu privire la anularea ordinelor, restabilirea in functia detinuta anterior, incasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Diana Cojocaru-
Cazac,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Diana Cojocaru-Cazac împotriva Societății pe Acțiuni „Rețele Electrice de
Distribuție Nord”, cu privire la anularea ordinului cu privire la operarea
schimbărilor în statele de personal, ordinului cu privire la preavizarea
salariatului care va fi concediat cu restabilirea în funcția deținută anterior,
încasarea prejudiciului material, moral și compensarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin
care s-a respins apelul declarat de Diana Cojocaru-Cazac și s-a menținut
hotărârea din 28 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central
Dosarul nr. 2ra-125/24
NR. PIGD 2-22049566-01-2ra-08022024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Invocarea dezacordului cu decizia fără indicarea prevederilor art. 432 din
Codul de procedură civilă. Recurs inadmisibil.
Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. N. Costaș,
Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu,
24 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de
Diana Cojocaru-Cazac,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 07 aprilie 2022, Diana Cojocaru-Cazac a depus cerere de chemare
în judecată împotriva SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, prin care
a solicitat anularea ordinului cu privire la operarea schimbărilor în statele de
personal, ordinului cu privire la preavizarea salariatului care va fi concediat
în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, ordinului de
concediere cu restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea prejudiciului
material, moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că a fost angajată la SA
„Red Nord” din data de 01 iunie 2021 în baza ordinului nr. 269-c. Prin
ordinul nr. P-36 din 24 septembrie 2021 emis de SA „Red Nord” cu privire
la operarea schimbărilor în statele de personal a fost redusă funcția de
manager cancelarie din Cancelarie, care a fost ocupată de către Diana
Cojocaru-Cazac, cu care nu a luat cunoștință.
Prin ordinul nr. 493-c din 28 septembrie 2021 emis de SA ,,Red Nord”
cu privire la preavizarea salariatului care va fi concediat în legătură cu
reducerea numărului sau a statelor de personal ale SA „Red Nord” Diana
Cojocaru-Cazac a fost preavizată, sub semnătură, cu două luni înainte de
concediere în legătură cu reducerea funcției de specialist relații publice din
Cancelarie, la data de 30 septembrie 2022.
A menționat că prin ordinul nr. 39-c emis de către SA „Red Nord” la
data de 12 ianuarie 2022, a fost concediată din funcția de manager cancelarie
din Cancelarie în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal
din unitate în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, care i-a fost
adus la cunoștință la 12 ianuarie 2022. Totodată, în baza aceluiași ordin s-a
dispus achitarea indemnizației de concediere egală cu mărimea sumată a unui
salariu mediu săptămânal pentru fiecare an complet lucrat la unitate, dar nu
mai mare decât șase salarii medii lunare și nu mai mică decât un salariu
mediu lunar. S-a mai indicat că urmează să i se achite concediul de odihna
anual nefolosit de la 01 iunie 2021, reieșind din 28 zile calendaristice.
Reclamanta a menționat că cu ordinele nominalizate nu este de acord,
considerându-le ilegale și pasibile de a fi anulate, în conformitate cu art. 88
alin. (2) din Codul muncii, și anume, emiterea de către angajator la data de
12 ianuarie 2022 peste 100 de zile de la preavizare a ordinului de concediere,
fapt realizat contrar normelor în vigoare. De asemenea, angajatorul nu a ținut
1
cont de prevederile art.183 din Codul Muncii, care indică dreptul preferențial
la menținerea la lucru în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal,
indicând că ea are la întreținere un copil minor cu grad de dizabilitate, iar
angajatorul nu a efectuat o selectare bazată pe temeiuri legale.
Reclamanta a susținut că angajatorul nu i-a propus posturile vacante
existente la etapa preavizării și care au devenit vacante pe parcursul
perioadei de preavizare, așa cum li se oferă tuturor salariaților care trec prin
procedura dată, considerând că a fost discriminată. De asemenea, a
menționat și despre lipsa acordului organului sindical asupra concedierii,
care a avut loc fără consultarea prealabilă a organului sindical.
Reclamanta consideră că prin acțiunile SA „Red Nord” a fost privată
ilegal de posibilitatea de a munci și pentru toată perioada de lipsă forțată de
la muncă a solicitat achitarea de la angajator despăgubire materială, inclusiv
prejudiciul moral cauzat, or, a fost plasată într-o situație de incertitudine și
frustrare atât în fața colectivului, cât și întregii societăți, fiindu-i cauzate
suferințe psihice.
Reclamanta solicită anularea ordinului nr. P-36 din 24 septembrie
2021 emis de SA „Red Nord” cu privire la operarea schimbărilor în statele
de personal, prin care a fost redusă funcția de manager cancelarie din
Cancelarie, care a fost ocupată de Diana Cojocaru-Cazac; anularea ordinului
nr. 493-c din 28 septembrie 2021 emis de SA „Red Nord” cu privire la
preavizarea salariatului care va fi concediat în legătură cu reducerea
numărului sau a statelor de personal ale SA „Red Nord”; anularea ordinului
nr. 39-c din 12.01.2022 cu privire la concedierea în legătură cu reducerea
numărului de personal emis de SA „Red Nord”, prin care a fost concediată
Diana Cojocaru-Cazac din funcția de manager cancelarie din Cancelarie în
legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate, în
temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii; restabilirea Dianei Cojocaru-
Cazac în funcția deținută anterior concedierii ilegale de manager cancelarie
din Cancelarie; încasarea din contul pârâtei în beneficiul reclamantei a
plăților salariale pentru absența forțată de la serviciu, încasarea prejudiciul
moral cauzat în cuantum de 50 000 lei și compensarea cheltuielilor de
judecată suportate.
La 27 iunie 2022, reclamanta Diana Cojocaru-Cazac a depus în
instanța de judecată cerere de concretizare a pretențiilor în partea ce ține de
încasarea prejudiciului material pentru lipsa forțată de la muncă, calculat
pentru perioada 12 ianuarie 2022 – 27 iunie 2022 în mărime de 99 240 lei, a
solicitat anularea ordinului nr. P-36 din 24 septembrie 2021 emis de SA „Red
Nord” cu privire la operarea schimbărilor în statele de personal prin care a
fost redusă funcția de manager cancelarie din Cancelarie, care a fost ocupată
de Diana Cojocaru-Cazac; anularea ordinului nr. 493-c din 28 septembrie
2021 emis de SA „Red Nord” cu privire la preavizarea salariatului care va fi
concediat în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal ale
2
SA „Red Nord”; anularea ordinului nr. 39-c din 12 ianuarie 2022 cu privire
la concedierea în legătură cu reducerea numărului de personal” emis de SA
„Red Nord” prin care a fost concediată Diana Cojocaru-Cazac din funcția de
manager cancelarie din Cancelarie în legătură cu reducerea numărului sau a
statelor de personal din unitate, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul
muncii; restabilirea Dianei Cojocaru-Cazac în funcția deținută anterior
concedierii ilegale de manager cancelarie din Cancelarie; încasarea de la SA
„Red Nord” în beneficiul reclamantei a plăților salariale pentru absența
forțată de la serviciu în cuantum de 99 240 lei; încasarea prejudiciul moral
cauzat în cuantum de 50 000 lei; precum și compensarea cheltuielilor de
judecată suportate.
Ulterior, la 06 decembrie 2022, reprezentantul reclamantei a completat
cererea de chemare în judecată majorând suma pretenției ce ține de plățile
salariale pentru absența forțată de la serviciu, pentru perioada 12 ianuarie
2022 – 06 decembrie 2022 în sumă de 198 480 lei (16 540 lei/salariul lunar
x 12 luni absență forțată de la serviciu = 198 480 lei).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 28 decembrie 2022 a Judecătorii Bălți, sediul
Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Diana
Cojocaru-Cazac împotriva SA „Red Nord” privind anularea ordinului cu
privire la operarea schimbărilor în statele de personal, ordinului cu privire la
preavizarea salariatului care va fi concediat în legătură cu reducerea
numărului sau a statelor de personal, ordinului de concediere cu restabilirea
în funcția deținută anterior, încasarea prejudiciului material, moral și
compensarea cheltuielilor de judecată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 12 ianuarie 2023, Diana Cojocaru-Cazac, a depus apel preliminar.
Ulterior, la 07 aprilie 2023, a depus apel motivat, prin care a solicitat
admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi
decizii prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
apelul declarat de Diana Cojocaru-Cazac. S-a menținut hotărârea din 28
decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, emisă în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de Diana Cojocaru-Cazac către SA
„Red Nord” cu privire la anularea ordinului cu privire la operarea
schimbărilor în statele de personal, ordinului cu privire la preavizarea
salariatului care va fi concediat în legătură cu reducerea numărului sau a
3
statelor de personal, ordinului de concediere cu restabilirea în funcția
deținută anterior, încasarea prejudiciului material, moral și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Instanța de apel, verificând probele reținute de prima instanță întru
argumentarea concluziei sale, a ajuns la concluzia, că prima instanță a
examinat cauza sub toate aspectele, reieșind din probele dobândite adoptând
o soluție corectă.
În consolidarea opiniei enunțate, instanța de apel a reținut că din
materialele cauzei se atestă că Diana Cojocaru-Cazac a fost angajată la SA
„Red Nord” din 01 iunie 2021 în temeiul ordinului nr. 269-c, fiind semnat la
aceeași dată între angajatorul SA „Red Nord” și Diana Cojocaru-Cazac
contractul individual de muncă nr. 122, potrivit căruia a fost angajată în
calitate de manager cancelarie în subdiviziunea Cancelarie, pe un termen
nedeterminat. Sarcinile, obligațiunile, responsabilitățile, drepturile, dar și
condițiile de muncă au fost stabilite și redate în fișa de post.
Prin ordinul nr. P-36 din 24 septembrie 2021 cu privire la schimbările
în statele de personal emis de către SA „Red Nord”, s-a dispus reducerea
funcției din statele de personal a Cancelariei și anume, o funcție de manager
cancelarie cu salariul de funcție în mărime de 15 045,00 lei. În ordin,
angajatorul a prevăzut că Șeful serviciului personal cu respectarea art. 183
din Codul muncii, va pregăti lista salariaților concreți, care vor fi concediați
în legătură cu reducerea statelor de personal ale întreprinderii și prezentarea
proiectului ordinului de preavizare a persoanelor vizate cu 2 luni înainte de
concedierea lor.
La 28 septembrie 2021, SA „Red Nord” a emis ordinul nr. 493-c cu
privire la preavizarea salariatului care va fi concediat în legătură cu
reducerea numărului sau a statelor de personal ale SA „Red Nord”, prin care
a preavizat salariatul Diana Cojocaru-Cazac, sub semnătură, cu două luni
înainte de concediere în legătură cu reducerea funcției de manager cancelarie
din Cancelarie, s-a prevăzut în ordin și acordarea salariatei preavizate o zi
lucrătoare pe săptămână, cu menținerea salariului mediu pentru căutarea unui
alt loc de muncă. Totodată, la pct. 4 din ordin angajatorul a adus la cunoștința
salariatului preavizat faptul că în cadrul societății sunt următoarele locuri de
muncă vacante care pot fi oferite: inginer electrician, lăcătuș electrician,
electromontor la repararea înfășurărilor și izolațiilor utilajului electric.
Ordinul respectiv a fost adus la cunoștința reclamantei la 30 septembrie
2021, ultima invocând dezacordul cu funcțiile propuse.
Conform extrasului din procesul-verbal nr. 19 al Comitetului Sindical
al ,,Rețelele Electrice de Nord,, din 28 octombrie 2021, la ordinea de zi a fost
pusă examinarea prezentării din partea conducerii întreprinderii cu privire la
consultarea prealabilă a Comitetului sindical pentru concedierea membrilor
de sindicat din secția sindicală ;,Administrația,, conform art. 86 alin. (1), lit.
c) din Codul muncii, Diana Cojocaru-Cazac, manager cancelarie.
4
S-a mai constatat, că prin ordinul SA „Red Nord” nr. 39-c din 12
ianuarie 2022 cu privire la concedierea în legătură cu reducerea numărului
de personal, s-a dispus concedierea Dianei Cojocaru-Cazac din funcția de
manager cancelarie din Cancelarie, în legătură cu reducerea numărului sau a
statelor de personal din unitate, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul
muncii, din 12 ianuarie 2022, cu achitarea indemnizației de concediere egală
cu mărimea sumată a unui salariu mediu săptămânal pentru fiecare an
complet lucrat în unitate, dar nu mai mare decât șase salarii medii lunare și
nu mai mică decât un salariu mediu lunar, urmând să-i fie achitat concediul
de odihnă anual nefolosit de la 01 iunie 2021, reieșind din 28 zile
calendaristice, ordin care a fost adus la cunoștința Dianei Cojocaru-Cazac
contra semnătură în aceeași zi.
Instanța de apel, raportând prevederile art. 9 alin. (1) lit. a), art. 45, art.
81 alin. (1) lit .b) și alin. (3), art. 86 alin. (1) lit. c), art. 89 alin. (2), art. 330
alin. (1), art. 354 lit. c), art. 88 alin. (1), (2), art. 184 alin. (1) lit. a) din Codul
muncii, a reținut corectă soluția instanței de fond ori corect și întemeiat s-a
stabilit că procedura de concediere a fost respectată de către angajatorul SA
,,Red Nord”.
Instanța de apel a reținut că pentru eliberarea din funcție a salariatei
Diana Cojocaru-Cazac în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii,
angajatorul SA „Red Nord” urma să îndeplinească un șir de condiții, inclusiv
să emită un ordin motivat din punct de vedere juridic sau economic, cu
privire la lichidarea numărului statelor de personal, ceea ce angajatorul a
efectuat, și să emită un ordin cu privire la preavizarea, sub semnătură, a
salariaților cu 2 luni înainte de lichidarea unității, privind reducerea
numărului sau a statelor de personal, o dată cu preavizarea în legătură cu
reducerea numărului sau a statelor de personal, va propune în scris
salariatului preavizat un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității
respective (cu condiția că astfel de loc de muncă (funcție) există la unitate,
iar salariatul preavizat întrunește cerințele necesare pentru suplinirea
acestuia. La caz condițiile respective au fost îndeplinite de către SA „Red
Nord”, și anume, la 28 septembrie 2021, angajatorul a emis ordinul nr. 493-
c cu privire la preavizarea salariatului care va fi concediat în legătură cu
reducerea numărului sau a statelor de personal ale SA „Red Nord” care i-a
fost adus la cunoștința salariatei contra semnătură și la pct. 4 din ordin i-au
fost aduse la cunoștință funcțiile vacante pe care le poate oferi angajatorul și
anume: inginer electrician Serviciul evidență a energiei electrice, lăcătuș
electrician la repararea utilajului electric Secția de producere și reparație a
utilajului electric, electromontor la repararea înfășurărilor și izolațiilor
utilajului electric Secția de producere și reparație a utilajului electric. Cu
funcțiile propuse Diana Cojocaru-Cazac a indicat că nu este de acord.
S-a stabilit că un motiv de dezacord al Dianei Cojocaru-Cazac cu
eliberarea sa din funcție a invocat că nu a luat cunoștință cu ordinul nr. P-36
din 24 septembrie 2021 emis de SA ,,Red Nord” ,,Cu privire la operarea
5
schimbărilor în statele de personal”, că acesta nu conține motivarea cu privire
la reducerea numărului de personal, însă instanța de fond corect a considerat
acest argument neîntemeiat neputând fi reținut în susținerea cerințelor
înaintate, or, dezacordul cu ordinul cu privire la operarea schimbărilor în
statele de personal, nu poate fi considerat ca fiind motiv plauzibil de anulare
a actului dat, deoarece din conținutul acestui ordin rezultă clar faptul că la
emiterea lui angajatorul s-a condus de analiza costurilor de bază, potrivit
căreia unul din principalele componente ale acestor costuri este remunerarea
muncii (care constituie aproximativ 49% din costul total) precum și în
vederea creșterii profitului prin reducerea cheltuielilor cu personalul, în
legătură cu faptul că funcția de manager cancelarie a fost recent introdusă și
s-a dovedit a fi ineficientă în raport cu orice tip de activitate care are loc în
cadrul întreprinderii, respectiv angajatorul a dispus reducerea funcției de
manager cancelarie din statele de personal a Cancelariei.
Cu referire la argumentul Dianei Cojocaru-Cazac respectarea
consecutivității emiterii ordinelor, instanța de apel a reținut că angajatorul
SA ,,Red Nord” mai întâi a operat modificări prin reducerea numărului sau
a statelor de personal, prin emiterea în acest sens a ordinului, și după care
preavizarea salariatului care cade efectiv sub reducere, această prevedere
fiind stabilită în art. 88 alin. (1) din Codul muncii, unde sunt invocate etapele
care sunt parcurse pentru concedierea legală a salariatului în legătură cu
reducerea numărului sau a statelor de personal. Totodată, s-a reținut că la pct.
4 din ordinul nr. P-36 din 24 septembrie 2021 ,,Cu privire la operarea
schimbărilor în statele de personal” angajatorul a indicat că modificările
operate în statele de personal ale SA „Red Nord” în temeiul prezentului
ordin, vor intra în vigoare după finalizarea procedurii de concediere a
titularilor funcțiilor în baza art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.
Succesiv, instanța de apel a menționat că o altă condiție obligatorie ce
urma a fi îndeplinită de către angajator este concedierea salariatului după
expirarea termenului de preavizare de două luni, adică ordinul de concediere
se emite după emiterea ordinului de preavizare la expirarea termenului
prevăzut de lege. Astfel, reiterând prevederile art. 385 alin. (1), art. 387, art.
388 alin. (1)-(4), art. 389 din Codul civil, ca motiv invocat de Diana
Cojocaru-Cazac, s-a reținut că, prin ordinul 493-c din 28 septembrie 2021
Diana Cojocaru-Cazac a fost preavizată despre faptul că va fi concediată în
legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal ale SA „Red
Nord” și termenul de preaviz a început să curgă din data de 29 septembrie
2021 și urma să expire la data de 28 noiembrie 2021, însă potrivit Tabelelor
de evidență a timpului de muncă pentru lunile septembrie-decembrie 2021,
se atestă că Diana Cojocaru-Cazac în perioadele 01 noiembrie 2021 – 05
noiembrie 2021, 22 noiembrie 2021 – 03 decembrie 2021, 10 decembrie
2021 – 31 decembrie 2021 s-a aflat în concediu medical, curgerea termenului
de preaviz fiind întrerupt, respectiv sunt excluse din calculul termenului de
preaviz zilele când angajata se afla în concediu medical, or, art. 88 alin. (2)
6
Codul muncii prevede că în termenul de preavizare nu se include perioada
aflării salariatului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii și în
concediul medical. Respectiv 60 de zile (două luni) au expirat la 12 ianuarie
2022, zi în care a fost emis ordinul de concediere.
Astfel, instanța a constatat cu certitudine că ordinul de concediere a
Dianei Cojocaru–Cazac emis în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul
muncii, a fost emis imediat la expirarea termenului de preaviz, nefiind
admisă nici o întârziere după cum eronat a invocat reclamanta.
Referitor la argumentul Dianei Cojocaru-Cazac că angajatorul nu a
consultat opinia organului sindical, instanța de apel a stabilit că SA ,,Red
Nord” a solicitat opinia consultativă a Comitetului Sindical pentru
concedierea membrului de sindicate Diana Cojocaru–Cazac conform art. 86
alin. (1) lit. c) din Codul muncii și potrivit Extrasului din procesul-verbal nr.
19 al Comitetului Sindical al SA „Red Nord” din 28 octombrie 2021, se
atestă că de către organul sindical a fost discutată și supusă votului
propunerea angajatorului de concediere a membrului de sindicat Diana
Cojocaru-Cazac în legătură cu reducerea numărului sau statelor de personal,
s-a luat act de informare și s-a acceptat concedierea membrului de sindicat
Diana Cojocaru-Cazac conform art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.
În final, instanța de apel a constatat că procedura de concediere a
salariatului Diana Cojocaru-Cazac, finalizată cu emiterea ordinului nr. 39-c
din 12 ianuarie 2021 a fost respectată de către angajator.
Luând în considerare că, s-a constatată legalitatea concedierii Dianei
Cojocaru-Cazac, instanța a reținut că nu întrunesc condițiile prevăzute de art.
90 alin. (1), lit. c) din Codul muncii, cu privire la încasarea despăgubirii
pentru prejudicial moral, cerința de încasare a sumei de 50 000 lei cu titlu de
despăgubire pentru prejudicial moral, precum și cerința privind încasarea
salariului pentru perioada de absență forțată de la locul de muncă.
Subsecvent, instanța de apel a constatat că instanța de fond întemeiat
a respins și cerința de încasarea a cheltuielilor pentru acordarea asistenței
juridice, ori acțiunea Dianei Cojocaru-Cazac s-a respins.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 ianuarie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Diana
Cojocaru-Cazac, a depus cerere de recurs, împotriva deciziei din 21
septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acesteia, casarea
deciziei instanței de apel și hotărârea din 28 decembrie 2022 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central, cu pronunțarea unei noi decizii prin care acțiunea să fie
admisă integral.
7
În motivarea recursului recurenta a invocat că nu este de acord cu
decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, ori instanțele
neîntemeiat au respins pretențiile înaintate.
Recurenta în susținerea poziției sale a reiterat argumentele invocate în
prima instanța și în instanța de apel, suplimentar invocând că art. 6 din
Convenție garantează dreptul la un proces echitabil și public pentru a decide
asupra drepturilor și a obligațiilor cu caracter civil ale unei persoane sau a
temeiniciei oricărei acuzații penale aduse împotriva sa. Dreptul la un proces
echitabil include respectarea principiului egalității armelor. Aceasta
presupune că fiecare parte trebuie să obțină o posibilitate rezonabilă de a-și
prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație net
dezavantajată în raport cu adversarul său. Între părți trebuie deci să se
mențină un echilibru corect. Dreptul la un proces echitabil presupune de
asemenea, și o procedură contradictorie, cu alte cuvinte dreptul unei părți în
procesul civil de a lua cunoștință de observațiile sau piesele produse de
cealaltă, precum și de a le discuta. Dar în situația din litigiul dat, instanța a
fost cea care s-a angajat să fie apărător a SA „Red Nord”, invocând din oficiu
temeiuri noi în speță.
În susținerea recursului, recurenta a invocat aplicabilitatea
prevederilor art. 432 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare
până la 01 septembrie 2023).
La 24 aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatei copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces
condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și
le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se
confirmă prin scrisoare anexată la materialele dosarului. (f.d. 185)
Intimata SA „Red Nord” la 30 mai 2024, a depus referință solicitând
recunoașterea recursului declarat de către Diana Cojocaru-Cazac ca fiind
inadmisibil în temeiul art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
ori nu s-a încadrat în nici unul din temeiurile de declarare a recursului
prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.
XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din
sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
8
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Diana Cojocaru-Cazac, va fi examinat prin
prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură
civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursurilor, instanța de recurs
menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 21
septembrie 2023. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată
participanților la proces la 01 decembrie 2023, prin intermediul poștei
electronice a avocatului recurentei Diana Cojocaru-Cazac, Snejana Buguțchi
(f.d. 169). Astfel, recursul depus la 29 ianuarie 2024, este în termen.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
9
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat de Diana Cojocaru-Cazac, rezultă că
s-a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă
(în vigoare până la 01 septembrie 2023), nu s-a aplicat legea care trebuia să
fie aplicată.
Argumentele invocate în cererea de recurs depusă de Diana Cojocaru-
Cazac, nu se încadrează în limitele stabilite de norma în vigoare la data
declarării recursului, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
contestate. Mai mult, motivele invocate în cererea de recurs, în esență, sunt
similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora
instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor
legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul
exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin.(2) din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile
menționate la art. 432 alin. (1) lit. d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă
acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în
instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise
de instanța de apel.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă,
statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări
implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev
împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de
admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile
de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza
Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1
(cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
10
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Diana Cojocaru-Cazac, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
în vigoare la data depunerii recursurilor și drept urmare prin prisma art. 433
alin. (1) lit. a), urmează a fi considerate inadmisibile.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433
alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursului declarat de Diana Cojocaru-Cazac,
împotriva deciziei din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte
Stela Procopciuc
Judecători
Ion Munteanu
Oxana Parfeni
11