2ra-1354/20 — cu privire la anularea ordinelor de sancționare disciplinară, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1354/20 — cu privire la anularea ordinelor de sancționare disciplinară, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1354/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. V. Schibin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

DECIZIE

18 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursurile declarate de Petru Cojocaru, reprezentat de avocatul

Cristina Ermurachi și de Societatea pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție

Nord”

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Petru Cojocaru

împotriva Societății pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu privire la

anularea ordinelor de sancționare disciplinară, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Petru Cojocaru și de Societatea pe Acțiuni „Rețelele

Electrice de Distribuție Nord” și menținută hotărârea din 29 octombrie 2019 a

Judecătoriei Bălți sediul central, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 10 aprilie 2019, Petru Cojocaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu privire la anularea

ordinelor de sancționare disciplinară, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că este angajat al SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord”, începând cu 1 septembrie 2003, inițial în funcția de șef-adjunct în

secția tehnologii informaționale, ulterior, la 26 mai 2004, a fost transferat în funcția

de șef-adjunct al SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, iar din 1 aprilie 2011,

a fost avansat în funcția de contabil-șef al SA „Rețelele Electrice de Distribuție

Nord” în baza deciziei Consiliului SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, fiind

indicat că are toate calitățile necesare pentru a deține funcția dată, decizie acceptată

de către Ministerul Economiei.

1

Pe parcursul întregii perioade de muncă la SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord”, nu a fost niciodată sancționat pentru careva erori sau neglijențe

în ceea ce ține de exercitarea funcțiilor sale, ci dimpotrivă, a fost onorat cu diplome

de onoare pentru exercitarea unei activități prodigioase în domeniul energetic, pentru

succesele obținute în activitatea de producere în SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord”, pentru un înalt grad al profesionalismului la executarea

obligațiilor sale pentru competență și responsabilitate.

Odată cu schimbarea conducerii în anul 2018, au început să apară divergențe,

care au ca rezultat crearea artificială în privința sa a unor situații, având drept scop

aplicarea sancțiunilor disciplinare față de el, cu toate că acestea sunt neîntemeiate și

ilegale.

Astfel, absolut neîntemeiat și nefondat, în privința lui au fost emise de către

directorul general interimar al SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” ordinele

cu privire la aplicarea sancțiunilor disciplinare nr. 4 și 5 din 9 ianuarie 2019, prin

care i-au fost aplicate sancțiunile mustrare și respectiv, avertismentul.

În privința ordinului nr. 4 din 9 ianuarie 2019, prin care i-a fost aplicată

sancțiunea de mustrare, a menționat reclamantul că circumstanțele de fapt care au

avut loc în raport cu el au fost reținute eronat.

Potrivit ordinului dat, la 11 decembrie 2018, dânsul ar fi dat indicații de a fi

transferată doar suma de 50 % din premiul de 70 % din salariul tarifar, constatări

care însă sunt pripite, deoarece nu a dat indicații în privința executării unui ordin

încă neemis, ci doar careva explicații preventive care să asigure operativitatea și

corectitudinea executării unui eventual ordin al conducerii de acordare a premiilor,

or ordinul de acordare a premiilor a fost emis la 21 decembrie 2018, iar dânsul s-a

aflat în concediu până la 26 decembrie 2018, fiind lipsă de la locul de muncă în

perioada dintre data emiterii ordinului și data finisării concediului său.

Cu referire la ordinul de sancționare disciplinară cu privire la calcularea și

achitarea premiului de ziua Energeticianului, a relatat că administrației a fost adus

la cunoștință despre faptul că la 11 decembrie 2018, în coordonare cu directorul

interimar, care de asemenea cunoștea că dânsul se află în concediu, au decis că la 20

decembrie 2018 se va achita avansul din salariul pentru luna decembrie, iar la 21

decembrie 2018 se va achita premiul de ziua Energeticianului.

De asemenea, la 11 decembrie 2018, după ședința cu șefii de oficii, la care au

fost informați oficial că mărimea premiului va constitui 70 % din salariile tarifare,

au fost informați și contabilii de la sectorul de calcul al salariului să înceapă

pregătirea listelor, ca să reușească ca transferul să fie efectuat la data stabilită.

A explicat că din 70 % calculat în calitate de premiu, să fie reținute impozitele

în mărime de circa 20 %, iar restul 50 % din salariul tarifar, să fie incluse în lista

pentru transfer.

Suplimentar, a atenționat că informația care o dă este preventivă, doar pentru

a fi inițiată pregătirea listelor, dar calculul corect al sumelor, contabilii urmau să-l

facă în baza ordinului administrației când acesta va fi emis.

Ulterior acestor acțiuni de pregătire și nu de indicații, nu s-a implicat în

procesul de calcul al premiului și nici în procesul de efectuare a transferului.

2

Ordinul privind acordarea premiilor și listele de premiere nu le-a văzut și

indicații referitor la achitarea premiului conform ordinului de premiere din

21 decembrie 2018 nu a dat.

În calitate de confirmare a circumstanței că nu a avut intenția de a transfera

sume mai mici în privința premiului de ziua profesională a Energeticianului servește

informația preventivă de cheltuieli preconizate prezentată directorului interimar la

11 decembrie 2018, în care a indicat suma de 5 800 000 de lei, preconizată a fi

transferată.

Transferul sumei de 3 412 600 de lei s-a efectuat la 21 decembrie 2018, iar

suma de 2 087 411 de lei a fost transferată la 24 decembrie 2018.

În privința celui de-al doilea ordin de sancționare nr. 5 din 9 ianuarie 2019,

prin care i se incriminează precum că ar fi prezentat intenționat eronat date în tabelul

de pontaj prin ce a încălcat disciplina muncii, reclamantul a menționat că a prezentat

tabelul de pontaj pentru luna decembrie 2018, iar ulterior verificării de către

contabilii sectorului de calcul al salariului în raport cu ordinul de acordare a

concediului, a fost indicat că tabelul urmează a fi corectat.

Astfel, acesta a fost corectat și semnat de către el.

A remarcat că nu a comis această eroare intenționat, aceasta fiind corectată

imediat ce i s-a atenționat despre acest fapt, fără să atragă careva consecințe

negative, decât doar emiterea ordinului de sancționare în privința lui.

A evidențiat că, pe de o parte, ordinele contestate nu rețin circumstanțele

importante care să ateste că cele imputate nicidecum nu pot fi incriminate lui ca fiind

acțiuni efectuate cu rea-credință și cu atât mai mult că ar încălca careva conduită a

muncii, iar pe de altă parte, ordinele nu sunt întemeiate de drept, conform normelor

de drept ce reglementează raportul juridic litigios.

Ordinele de sancționare sunt vădit emise unilateral, fără ca dânsul să fi comis

vreo abatere disciplinară, care în modul prevăzut de lege să fie constatată ca atare și

reținută de legiuitor ca fiind abatere disciplinară.

A evidențiat lipsa în ordinele de sancționare disciplinară a temeiurilor de drept

în baza cărora au fost aplicate sancțiuni disciplinare, nefiind indicate expres și

exhaustiv care norme legale au fost încălcate de către el, cum trebuia să fie conduita

conform Codului muncii, Regulamentului intern ș.a., dar care ar fi fost încălcate de

către el

La fel, a menționat că administrația pârâtului, contrar legislației, în mod

artificial a emis două ordine de sancționare în privința lui privind abaterile

disciplinare depistate în aceiași perioadă.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 9, 10, 201, 353 Codul

muncii.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunilor

disciplinare în privința lui nr. 4 și nr. 5 din 9 ianuarie 2019 emise de directorul

interimar al SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, repararea prejudiciului

moral cauzat în mărimea unui salariu mediu al său și încasarea cheltuielilor de

judecată.

3

Prin încheierea din 9 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central, au

fost atrași în proces, din oficiu, în calitate de intervenienți accesorii Natalia Perju,

Tamara Rigalovschi, Svetlana Vișanu și Elvira Ataman.

În ședința de judecată a primei instanțe din 16 octombrie 2019, Petru Cojocaru

și-a concretizat cerințele în privința prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

solicitând încasarea din contul SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” în

beneficiul său a prejudiciului moral cauzat în mărimea unui salariu mediu al său în

sumă de 37663,53 de lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 6000 de lei și

cheltuielile de judecată pentru deplasarea avocatului în ședințele de judecată în sumă

de 1020 de lei.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost anulat ordinul directorului interimar al SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” nr. 4 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare din

3 ianuarie 2019, prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de

mustrare angajatului în funcția de contabil-șef, Petru Cojocaru.

A fost anulat ordinul directorului interimar al SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” nr. 5 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare din

9 ianuarie 2019, prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de

avertisment salariatului Petru Cojocaru.

A fost încasată de la SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” în beneficiul

lui Petru Cojocaru suma de 6 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică,

precum și suma de 319 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru deplasarea

avocatului în ședințele de judecată, iar în total suma de 6 319 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

A fost încasată de la SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 200 de lei.

Prin decizia din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, au fost respinse apelurile

declarate de Petru Cojocaru și de SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” și

menținută hotărârea primei instanțe.

La 29 iulie 2020, Petru Cojocaru, reprezentat de avocatul Cristina Ermurachi

a declarat recurs împotriva deciziei din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea acestuia, emiterea unei decizii de casare parțială a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, în partea respingerii acțiunii, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că este neîntemeiat argumentul primei

instanțe precum că aplicarea față de el a ordinelor de sancționarea disciplinară prin

mustrare și mustrare aspră, nu urmează a fi apreciată ca fiind o încălcare a dreptului

subiectiv personal nepatrimonial, deoarece dreptul personal nepatrimonial este

definit ca fiind un drept subiectiv al persoanei, care nu are conținut economic, este

indispensabil legat de persoană și apare în legătură cu reglementarea de către

normele dreptului civil a relațiilor personale nepatrimoniale.

Prin emiterea abuzivă față de el a ordinelor de sancționare disciplinară care

sunt ilegale, determină cu certitudine lezarea demnității și reputației sale, care este

4

evident un drept personal nepatrimonial, ceea ce determină caracterul eronat al

constatării instanțelor de judecată ierarhic inferioare la acest moment.

Privind argumentul primei instanțe precum că ordinele de sancționare

disciplinară reprezintă niște ordine interne, care nu se fac publice tuturor angajaților,

nepunându-l astfel pe el în careva poziție defavorabilă față de colegii săi, a menționat

recurentul că și acest argument este unul pripit, care nici nu a fost desfășurat pe

parcursul dezbaterilor judiciare.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au reținut amploarea acestor

ordine de sancționare, nedeterminând cercul de salariați implicați la emiterea și

executarea acestor ordine de sancționare, respectiv, nedeterminând efectul negativ

și umilitor al acestor ordine de sancționare asupra reputației și demnității lui, or

despre faptul sancționării sale disciplinare au aflat toți colegii din cadrul instituției,

nu doar cei din subdiviziune, ci absolut toți angajații și chiar persoane din afara

instituției ca rezultat al discutării acțiunilor fostului director interimar de către

angajații SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu terțe persoane inclusiv cu

mass-media.

Totodată, a reținut că prima instanță a aplicat norma materială dispusă în

art. 90 Codul muncii, inaplicabilă raportului litigios dedus judecății, și care nici nu

a fost pusă la baza solicitării sale.

Având în vedere prevederile art. 5, 9 lit. n), 10 lit. p), 327, 329 Codul muncii,

art. 1422, 1423 Cod civil, hotărârilor Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din

22 decembrie 2014 și nr. 11 din 3 octombrie 2005, Recomandării Curții Supreme de

Justiție nr. 66 din 8 mai 2014, a specificat că posibilitatea acordării despăgubirilor

morale solicitate de salariat în cadrul conflictelor de muncă este recunoscută, în mod

expres, atât la nivel național, cât și la nivel internațional.

A remarcat că prin acțiunile fostului director interimar al SA „Rețelele

Electrice de Distribuție Nord” i-a fost cauzat un prejudiciu moral enorm, prin lezarea

reputației și demnității profesionale exercitate și câștigate pe bune merite de el pe

parcursul a mai mult de 15 ani de activitate în cadrul SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord”, fiind o persoană cu un înalt spirit al responsabilității, munca

prestată în beneficiul SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” fiind exercitată cu

responsabilitate înaltă astfel ca societatea să prospere și să fie recunoscută ca fiind o

societate care respectă legislația și termenii privind ținerea contabilității și raportarea

către instituțiile statului privind dările de seamă, dânsul construind de ani de zile o

reputație ireproșabilă și profesionalism în coraport cu munca pe care o exercita.

Circumstanțele menționate își găsesc suportul probatoriu în certificatele de

concediu medical și expres în certificatul din 13 august 2019 eliberat de XXXXX,

or după aceste situații create artificial doar pentru a crea premisele eliberării locului

de muncă deținut de el pentru a fi oferit unei persoane apropiate fostului director

interimar, au creat o stare de stres puternic prin tulburări emoționale, neliniște,

solicitări mari fizice și psihice permanente care i-au afectat instantaneu întreaga

sănătate, au agravat starea fizică și au produs boli, și mai cu seamă starea psihologică

negativă, de tensiune, de încordare și de disconfort cu semnificație negativă, i-au

5

afectat și XXXXX care au necesitat tratament îndelungat, care prin sine deja

demonstrează gravitatea stării de sănătate.

La materialele dosarului se conțin dovezi care confirmă cu certitudine gradul

suferințelor fizice și psihice cauzate, prin care a suportat un prejudiciu moral

semnificativ, or emoțiile și retrăirile cauzate prin aplicarea ilegală a sancțiunilor

disciplinare au avut ca rezultat multiple complicații în legătură cu stresul suportat

din culpa angajatorului.

Privind respingerea capătului de cerere prin care a solicitat recuperarea

cheltuielilor suportate pentru deplasarea avocatului către și de la ședințele de

judecată, reieșind din faptul că avocatul se află în mun. Chișinău, motivând prin

faptul că nu au fost prezentate spre anexare originalele ordinelor de plată, a remarcat

că la materialele dosarului au fost prezentate copii autentificate ale acestor ordine.

Originalele fiind mereu prezente anexate în dosarul deținut în posesia

avocatului, care la o simplă solicitare sau remarcă a instanței de judecată ar fi fost

prezentate spre anexare în original, însă, reieșind din prevederile art. 9 alin. (1) și

118 alin. (5) CPC, care prevăd posibilitatea de îndrumare a părților privind probele

care se anexează, instanța nu a făcut uz de această prevedere, ceea ce a lăsat partea

să creadă că prima instanță nu are careva pretenții cu privire la forma probelor

prezentate, or ordinele au fost prezentate în mod autentificat.

Mai mult, la cererea de apel au fost prezentate originalele bonurilor de plată

pentru a exclude orice interpretări și blamări nefondate precum că acestea ar fi putut

să fie anexate la alte dosare, inclusiv la cel aflat pe rolul Judecătoriei Bălți privind

examinarea ilegalității ordinului de concediere.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au indicat expres prin care lege

sau normă au respins admiterea cheltuielilor care sunt confirmate prin copii

autentificate, nefiind specificat în hotărâre care normă expres impune prezentarea

anume a originalului bonurilor de plată suportate în calitate de cheltuieli de judecată.

La 4 septembrie 2020, SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” a declarat

recurs împotriva deciziei din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că nici instanța de apel, nici prima instanță

nu au aplicat, deși trebuiau să aplice art. 5 lit. o), 9 alin. (2) lit. a), d), d1), i), 201,

206 alin. (1), 208-210 Codul muncii, pct. 4.1., pct. 4.2., pct. 4.6., pct. 8.1. pct. 8.4.

din Regulamentul intern al unității SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, pct.

1.7., pct. 2.1., pct. 2.3., pct. 3.1. din contractul individual de muncă încheiat cu Petru

Cojocaru, pct. 2., pct. 3.1., pct. 3.3., pct. 3.7., pct. 5.1, pct. 5.5. din fișa de post a lui

Petru Cojocaru, fiind admisă și o interpretare greșită a prevederilor art. 206 și 210

Codul muncii.

A remarcat că legiuitorul cere ca în ordin să fie indicate temeiurile de drept

ale aplicării sancțiunii, temeiul legal (prevăzut de lege) al aplicării sancțiunii

disciplinare, dar nu temeiurile de drept ale încălcării disciplinare, așa cum au motivat

instanțele de judecată.

6

Temeiul aplicării sancțiunii disciplinare și temeiurile încălcării disciplinare

sunt două fundamentări și abordări diferite care nu pot fi echivalate ca una și aceeași.

Temeiul de drept al aplicării sancțiunii disciplinare, art. 206 Codul muncii,

este indicat și în ordinul nr. 4 din 3 ianuarie 2019 și în ordinul nr. 5 din

9 ianuarie 2019.

Același fapt, că este indicat temeiul aplicării sancțiunii disciplinare este

constatat și afirmat și de instanțele de judecată ierarhic inferioare. Însă, contrar

normei imperative art. 210 alin.(1) lit. a) Codul muncii, instanțele de judecată au

constatat că nu sunt indicate temeiurile de drept ale încălcării disciplinare.

O astfel de abordare este contrară art. 210 alin.(1) lit. a) Codul muncii, or

Codul muncii nu impune obligația de a indica în ordinul de sancționare disciplinară

temeiurile încălcării disciplinare în locul temeiurilor de drept ale aplicării sancțiunii

disciplinare.

Prin urmare, astfel de noțiuni și sintagme precum „încălcarea de drept admisă

de salariat” și „temeiul de drept al încălcării disciplinare” nu constituie elemente

obligatorii ale ordinului de sancționare în virtutea art. 210 alin.(1) lit. a) Codul

muncii, în acesta se prevede ca elemente obligatorii temeiurile de fapt și de drept ale

aplicării sancțiunii disciplinare.

Codul muncii nu conține o enumerare expresă a abaterilor disciplinare.

Acestea rezultă din încălcarea obligațiilor asumate de către salariat, încălcarea

contractului individual de muncă, încălcarea fișei de post. Or, nici contractul

individual de muncă, nici fișa de post nu pot servi temei de drept al aplicării

sancțiunii disciplinare, acestea constituind temeiuri de fapt din care se pot deduce

abaterile disciplinare.

A concluzionat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au dat o

interpretare greșită art. 206, 201 și 210 alin. (1) lit. a) Codul muncii și de aceea au

soluționat greșit cauza.

Cu referire la ordinul nr. 4 din 3 ianuarie 2019 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare, a menționat că Petru Cojocaru a încălcat disciplina muncii și anume,

pct. 3.1., 3.3., 3.7., 5.1., 5.3. din fișa de post, pct. 4.2., 8.1. din Regulamentul intern

al unității, art. 9 alin. (2) lit. a), d), d1), i) Codul muncii, pct. 2.3. din contractul

individual de muncă.

Referitor la ordinul nr. 5 din 9 ianuarie 2019 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare, a învederat că Petru Cojocaru a încălcat disciplina muncii și anume,

pct. 3.1., 3.3., 3,7., 5.1., 5.3. din fișa de post, pct. 4.2., 8.1. din Regulamentul intern

al unității, art. 9 alin. (2) lit. a), d), d1), i) Codul muncii, pct. 2.3. din contractul

individual de muncă și pct. 2 din Regulamentul privind evidența timpului de muncă

în SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, aprobat prin ordinul nr. 371 din 8

decembrie 2017.

Toate faptele indicate în ordinele de sancționare disciplinară sunt confirmate

prin probe, precum raporturile de audit intern, însoțite de un set întreg de acte care

au stat la baza întocmirii lui, calcule contabile, note de serviciu, explicații, rapoarte

de serviciu, Regulamentul intern al unității, fișa de post, tabele de pontaj,

Regulamentul privind evidența timpului de muncă în SA „Rețelele Electrice de

7

Distribuție Nord”, aprobat prin ordinul nr. 371 din 8 decembrie 2017 ș.a., la fel și

declarațiile din ședința de judecată a intervenienților accesorii Natalia Perju, Tamara

Rigalovschi, Svetlana Vișanu și Elvira Ataman.

A mai notat că, deși prima instanță și instanța de apel au constatat existența

raporturilor de muncă între SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” și Petru

Cojocaru, la examinarea cauzei au ignorat principiul subordonării în relațiile de

muncă, prin ce nu au aplicat art. 5 lit. o) Codul muncii.

La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au aplicat prevederile

art. 201 și 206 alin. (1) Codul muncii, Regulamentului intern al unității SA „Rețelele

Electrice de Distribuție Nord”, a contractului individual de muncă și a fișei de post,

fiind încălcat și principiul contradictorialității și obiectivității instanței de judecată

(art. 26 CPC) și principiul legalității procesului civil (art. 12 alin. (1) CPC).

Prima instanță a încălcat art. 183 CPC, nu a pregătit cauza pentru dezbateri

judiciare, nu a determinat obiectul litigiului, nu a determinat legea aplicabilă cazului,

nu a constatat circumstanțele importante pentru judecarea cazului.

La 26 august 2020, în adresa SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” a

fost expediată copia cererii de recurs depusă de Petru Cojocaru, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 117 vol. II), fiind recepționată la 3 septembrie

2020, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 148 vol.

II).

La 9 septembrie 2020, în adresa lui Petru Cojocaru a fost expediată copia

cererii de recurs depusă de SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 147 vol. II), fiind

recepționată la 15 septembrie 2020, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat

la actele cauzei (f. d. 149 vol. II).

La 5 octombrie 2020, Petru Cojocaru, reprezentat de avocatul Cristina

Ermurachi a depus referință la recursul declarat de SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord”, solicitând declararea recursului ca inadmisibil.

Până la data stabilită pentru examinarea recursurilor, în adresa Curții Supreme

de Justiție, alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 9 iulie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 87

vol. II), fiind recepționată la 13 iulie 2020 de SA „Rețelele Electrice de Distribuție

Nord” și de Petru Cojocaru, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la

actele cauzei (f. d. 90, 92 vol. II).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursurile la 29 iulie 2020 și respectiv, la 4 septembrie 2020 în termenul

legal.

8

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul declarat de către SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, de a admite

recursul declarat de către Petru Cojocaru, reprezentat de avocatul Cristina

Ermurachi, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând în partea casată o nouă

hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească

a interpretat în mod eronat legea.

După cum rezultă din actele cauzei, la data de 1 septembrie 2003, Petru

Cojocaru a fost angajat în funcție de șef adjunct în Secția Tehnologii informaționale

al SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” (f. d. 21, 158-161 vol. I).

La 26 mai 2004, Petru Cojocaru a fost transferat în funcție de contabil-șef

adjunct în contabilitatea SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” (f. d. 21 vol. I).

Iar prin ordinul nr. 112-c din 01 aprilie 2011 al SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord”, Petru Cojocaru a fost transferat în funcția de contabil șef al

SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, cu începere de la 1 aprilie 2011

(f. d. 16 vol. I).

Este cert și faptul că prin ordinul directorul interimar al SA „Rețelele Electrice

de Distribuție Nord” nr. 4 din 3 ianuarie 2019 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare, contabilului – șef Petru Cojocaru, i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară sub formă de mustrare.

Totodată, prin ordinul directorul interimar al SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” nr. 5 din 9 ianuarie 2019 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare contabilului-șef Petru Cojocaru, i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară

sub formă de avertisment.

Petru Cojocaru înaintând acțiunea în judecată împotriva SA „Rețelele

Electrice de Distribuție Nord”, intervenienți accesorii Natalia Perju, Tamara

Rigalovschi, Svetlana Vișanu și Elvira Ataman, cu ulterioarele concretizări, a

solicitat anularea ordinelor privind aplicarea sancțiunilor disciplinare în privința lui

nr. 4 și nr. 5 din 9 ianuarie 2019 emise de directorul interimar al SA „Rețelele

Electrice de Distribuție Nord”, încasarea din contul SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” în beneficiul său a prejudiciului moral cauzat în mărimea unui

salariu mediu al său în sumă de 37663,53 de lei, cheltuielile de asistență juridică în

sumă de 6000 de lei și cheltuielile de judecată pentru deplasarea avocatului în

ședințele de judecată în sumă de 1020 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță, a admis acțiunea parțial, a

anulat ordinul directorului interimar al SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”

9

nr. 4 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare din 3 ianuarie 2019, prin care a

fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare angajatului în funcția de

contabil-șef, Petru Cojocaru, a anulat ordinul directorului interimar al SA „Rețelele

Electrice de Distribuție Nord” nr. 5 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare din

9 ianuarie 2019, prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de

avertisment salariatului Petru Cojocaru și a încasat de la SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” în beneficiul lui Petru Cojocaru suma de 6 000 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică, precum și suma de 319 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată pentru deplasarea avocatului în ședințele de judecată, iar în total suma de

6 319 de lei, în rest, a respins acțiunea ca neîntemeiată, totodată a încasat de la SA

„Rețelele Electrice de Distribuție Nord” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

200 de lei.

Judecând apelurile declarate de către Petru Cojocaru și de SA „Rețelele

Electrice de Distribuție Nord”, instanța de apel a respins apelurile și a menținut

hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în

raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recursuri, instanța de recurs

constată că instanțele de judecată ierarhic inferioare, cu aplicarea corectă a legii

materiale și pronunțarea asupra tuturor aspectelor importante la caz, corect au ajuns

la concluzia temeiniciei cerințelor lui Petru Cojocaru cu privire la anularea ordinelor

privind aplicarea sancțiunilor disciplinare în privința lui Petru Cojocaru nr. 4 și nr.

5 din 9 ianuarie 2019 emise de directorul interimar al SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord”.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art. 206

alin. (1) Codul muncii, potrivit cărora pentru încălcarea disciplinei de muncă,

angajatorul are dreptul să aplice față de salariat următoarele sancțiuni disciplinare:

a) avertismentul; b) mustrarea; c) mustrarea aspră; d) concedierea (în temeiurile

prevăzute la art.86 alin. (1) lit. g)-r)).

Raportând la caz, dispozițiile legale enunțate, instanța de recurs remarcă că

prin ordinul directorului interimar al SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” nr.

4 din 3 ianuarie 2019 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, i-a fost aplicată

sancțiune disciplinară sub formă de mustrare contabilului – șef Petru Cojocaru, pe

faptul că acesta, la data de 11 decembrie 2018, a intrat în sectorul de calcul al

salariului și a menționat că la ședința administrației societății s-a hotărât premierea

salariaților în mărime de 70 % din salariul de funcție sau tarifar, dând indicații

verbale contabililor din sectorul de calculare a salariului, T. Riganovschi, S. Vișanu

și E. Ataman, ca la data de 21 decembrie 2018 să transfere 50 % din premia acordată.

În același timp, materialul probator anexat la materialele dosarului atestă cu

certitudine că executarea necorespunzătoare a ordinului SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” nr. 2020 c-c din 21 decembrie 2018, prin care a fost dispusă

transferarea premiilor salariaților intreprinderii, nu poate fi imputat lui Petru

Cojocaru, dat fiind faptul că la momentul emiterii ordinului respectiv, acesta s-a aflat

în concediu de odihnă, neavând la acel moment careva obligațiuni de exercitare la

locul de muncă față de angajator.

10

Or, în confirmarea acesui fapt vine ordinul SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” nr. 1884-C-C din 3 decembrie 2018 de acordare a concediului,

potrivit căruia Petru Cojocaru, în perioada 10 decembrie 2018 – 26 decembrie 2018,

s-a aflat în concediu de odihnă (f. d. 50 vol. I).

Sub aspectul celor relatate se constată corectitudinea concluziei instanțelor de

judecată ierarhic inferioare, precum că ordinului de sancționare nr. 4 din 3 ianuarie

2019, a fost emis de către directorul interimar al SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” pentru presupusele acțiuni ale salariatului Petru Cojocaru, în

perioada când acesta se afla în concediu de odihnă anual, acordat de același

angajator, fapt menționat nemijlocit în ordinul de sancționare disciplinară.

Din acest punct de vedere, se distinge faptul că sancționarea disciplinară a lui

Petru Cojocaru cu mustarare, a avut loc cu încălcarea prevederilor legale, fapt ce

indică indubitabil la ilegalitatea ordinului nr. 4 din 3 ianuarie 2019 emis de

directorului interimar al SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare, or, angajatul nu poate fi sancționat pentru

săvârșirea de acțiuni în perioada aflării sale în concediu de odihnă anual, pentru

încălcări a atribuțiilor la locul de muncă în această perioadă.

Față de toate aceste considerente, instanța de recurs consideră lipsite de suport

alegațiile SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” din cererea de recurs, care în

susținerea temeiniciei ordinului directorului interimar al SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” nr. 4 din 3 ianuarie 2019 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare, a susținut că Petru Cojocaru a încălcat disciplina muncii și anume, pct.

3.1., 3.3., 3.7., 5.1., 5.3. din fișa de post, pct. 4.2., 8.1. din Regulamentul intern al

unității, art. 9 alin. (2) lit. a), d), d1), i) Codul muncii, pct. 2.3. din contractul

individual de muncă.

În același timp, instanța de recurs relevă dispozițiile art. 210 alin. (1) Codul

muncii, potrivit cărora sancțiunea disciplinară se aplică prin ordin (dispoziție,

decizie, hotărâre), în care se indică în mod obligatoriu:

a) temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii;

b) termenul în care sancțiunea poate fi contestată;

c) organul în care sancțiunea poate fi contestată.

Astfel, în interpretarea corectă a normei de drept enunțate este de înțeles că

dispoziția de sancționare a salariatului trebuie să cuprindă motivele de fapt și de

drept care au determinat o asemenea măsură. Salariatului căruia i s-a aplicat

sancțiunea disciplinară nu poate fi lipsit de dreptul de a cunoaște motivele pentru

care s-a luat această măsură, în raport cu care urmează să-și formueleze apărarea.

Coroborând dispozițiile normei enunțate la materialului probator administrat

în speță, instanța de recurs reține că, prin ordinul directorului interimar al

SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” nr. 5 din 9 ianuarie 2019 cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare, lui Petru Cojocaru i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară sub formă de avertisment, pentru faptul că la data de 28 decembrie 2018

a prezentat în sectorul de calculare a salariului din cadrul contabilității întreprinderii

tabelul de pontaj pentru luna decembrie 2018, în care era indicat că în zilele de 5, 6

și 7 decembrie 2018, Petru Cojocaru s-a aflat în concediu ordinar, pe cînd în realitate

11

se afla la serviciu, prin ce a încălcat Regulamentul privind evidența timpului de

muncă în SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” aprobat prin ordinul nr. 371

din 8 decembrie 2017, dând dovadă de iresponsabilitate în exercitarea atribuțiilor de

serviciu și încălcând disciplina muncii în unitate (f. d. 6-7 vol. I).

Potrivit pct. II din Regulamentul privind evidența timpului de muncă în

SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” aprobat prin ordinul nr. 371 din

8 decembrie 2017, la sediul central al SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”,

tabela de pontaj este întocmită zilnic de către șefii de secții sau servicii sub controlul

serviciului personal (vol. 1 f. d. 123-132).

Iar conform pct. IV din același Regulament, tabela de pontaj a evidenței

timpului de muncă, sub forma tapată pe suport de hârtie, cu semnăturile persoanelor

responsabile, se prezintă spre verificare în serviciul personal.

În caz de erori în tabele sau divergențe, cu informația din baza de date din

sistemul informațional a evidenței tabelelor de pontaj, se face legătura cu personalul

responsabil de întocmirea tabelelor de pontaj de nivelul întâi pentru eliminarea

tuturor erorilor apărute.

După eliminarea tuturor erorilor și divergențelor din tabelele de pontaj,

serviciul personal închide posibilitatea de efectuare a modificărilor în baza de date,

tuturor utilizatorilor.

Tabelele de pontaj pe suport de hârtie, semnate de persoana responsabilă de

primul nivel și de directorul filialei, managerul subfilialei, șeful de secție sau serviciu

se vizează de serviciul personal.

După aprobarea tabelelor de directorul general, serviciul personal le prezintă

în contabilitate pentru calcularea salariului fiecărui angajat conform informației

reflectate în tabel.

Prezentarea tabelului de pontaj cu întârziere, se consideră încălcarea

disciplinei de raportare.

Astfel, în corespundere cu prevederile Regulamentului privind evidența

timpului de muncă în SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” aprobat prin

ordinul nr. 371 din 8 decembrie 2017, nu se supun sancționării persoanele care au

întocmit tabele, ci doar se solicită corectarea acestora fără careva consecințe negative

în privința persoanelor care le-au întocmit. Încălcare a disciplinei de raportare

constituie doar prezentarea tabelului de pontaj cu întârziere.

Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au conchis că

întocmirea de către șeful de secție a tabelului de pontaj cu erori nicidecum nu poate

fi calificată ca abatere disciplinară și sancționată.

La caz, fiind cert că în corespundere cu prevederile Regulamentului privind

evidența timpului de muncă în SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” aprobat

prin ordinul nr. 371 din 8 decembrie 2017, nu se supun sancționării persoanele care

au întocmit tabele, ci doar se solicită corectarea acestora.

Mai cu seamă că tabelul de pontaj în varianta inițială, nici nu a fost prezentat

către serviciul personal, or, Petru Cojocaru l-a transmis subalternei sale Tamara

Rigalovschi, contabil coordonator, pentru verificarea informației din tabelul de

pontaj în raport cu sistema automatizată CABU.

12

Iar imediat ce aceasta a depistat divergența de 3 zile, Petru Cojocaru a

corectat-o, astfel că procedura de verificare și calculare a plăților s-a efectuat anume

în baza tabelului de pontaj corectat de către salariatul Petru Cojocaru.

În conexiunea celor relatate, instanțele de judecată ierarhic inferioare corect

au constatat că ordinul directorului interimar al SA „Rețelele Electrice de Distribuție

Nord” nr. 5 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare din 9 ianuarie 2019, prin

care a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de avertisment salariatului

Petru Cojocaru, a fost emis cu încălcarea normelor prevederilor legale, fiind

sancționat disciplinar pentru o faptă ce nu constituie în sine o abatere disciplinară,

precum și cu încălcarea prevederilor art. 210 alin. (1) lit. a) din Codul muncii.

Or, în conținutul ordinul directorului interimar al SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” nr. 5 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare din

9 ianuarie 2019, nu se conține și temeiurile de drept ale aplicării sancțiunii

disciplinare, nefiind indicate expres și exhaustiv care norme legale au fost încălcate

de către Petru Cojocaru.

La acest segment, instanța de recurs consideră declarative argumentele

SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” din cererea de recurs, care în susținerea

legalității ordinului nr. 5 din 9 ianuarie 2019 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare, a menționat că Petru Cojocaru a încălcat disciplina muncii și anume,

pct. 3.1., 3.3., 3,7., 5.1., 5.3. din fișa de post, pct. 4.2., 8.1. din Regulamentul intern

al unității, art. 9 alin. (2) lit. a), d), d1), i) Codul muncii, pct. 2.3. din contractul

individual de muncă și pct. 2 din Regulamentul privind evidența timpului de muncă

în SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, aprobat prin ordinul nr. 371 din

8 decembrie 2017.

Și asta deoarece, suplinirea temeiurilor de drept a ordinului de sancționare

disciplinară în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, nu poate fi acceptată.

Sub un alt aspect, instanța de recurs constată ca fiind greșită concluzia

instanțelor de judecată ierarhic inferioare cu privire la respingerea cerinței lui Petru

Cojocaru cu privire la repararea prejudiciului moral, pe motiv că aplicarea față de

Petru Cojocaru a ordinelor de sancționare disciplinară nu urmează a fi apreciată ca

fiind o încălcare a dreptului subiectiv personal-nepatrimonial.

Aici instanța de recurs relevă prevederile art. 327 alin. (1) Codul muncii,

potrivit cărora partea contractului individual de muncă (angajatorul sau salariatul)

care a cauzat, în legătură cu exercitarea obligațiilor sale de muncă, un prejudiciu

material și/sau moral celeilalte părți repară acest prejudiciu conform prevederilor

prezentului cod și altor acte normative.

În acest context, se va reține că, coroborat cu normele generale ale Codului

civil care prevăd repararea prejudiciului moral (art. 1422), obligația de a repara

prejudiciul moral survine în cazurile stipulate de lege, la caz, Codul muncii care

prevede o astfel de obligație.

Așadar, prin prisma prevederile art. 1422 alin. (1) și (2) Cod civil, în vigoare

la acel moment, prejudiciul moral constituie o formă distinctă a prejudiciului civil

care declanșează răspunderea delictuală și prejudiciul moral se compensează

indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. Prejudiciul moral se

13

definește ca o totalitate de suferințe fizice și psihice (morale) ce le suportă persoana

în urma acțiunilor ilicite săvârșite de autorul prejudiciului.

Distinct de aceste constatări, instanța de recurs constată că prin emiterea

ordinelor de sancționare nr. 4 și nr. 5 din 9 ianuarie 2019, de către directorul

interimar al SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, lui Petru Cojocaru i-au fost

cauzate urmări și efecte negative care i-au afectat viața personală, a suportat umilință

și disconfort, ceea ce i-a provocat stări de stres și suferințe psihice.

Potrivit prevederilor art. 1423 alin. (1) și (2) Cod civil, în vigoare la acel

moment, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către

instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului,

dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare

poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei

vătămate.

Respectiv, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și

estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de lege

să aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării

rezonabile, de circumstanțele cazului concret, de personalitatea părților. Cuantumul

compensației depinde și de durata menținerii consecințelor vătămării. Instanța de

judecată, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, ia în considerație

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul.

În această ordine de idei, instanța de recurs consideră necesar de a încasa din

contul SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” în beneficiul lui Petru Cojocaru,

prejudiciu moral în mărime de 1000 lei, având în vedere caracterul și gradul de

gravitate al încălcărilor admise, de natura drepturilor personale lezate și locul

acestora în sistemul de valori ale persoanelor, de caracterul și gradul suferințelor

psihice.

Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Petru Cojocaru, în sumă de

37663,53 de lei, este vădit disproporțional și excesiv în raport cu criteriile stabilite

la caz și principiul general al echității.

Potrivit art. 94 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă partea care a

pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile

de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se

compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar

pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Iar în conformitate cu dispozițiile art. 96 alin. (1), (11) CPC, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut

câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost

reale, necesare și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig de

cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

14

Prin prisma normelor de drept enunțate, se constată că instanțele de judecată

ierarhic inferioare just au încasat din contul SA „Rețelele Electrice de Distribuție

Nord” în beneficiul lui Petru Cojocaru suma de 6000 de lei, cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică acordată de către avocatul Cristina Ermurachi, confirmate prin

bonul de plată seria ES nr. 253685 din 16 august 2019, ca fiind cheltuieli necesare

și rezonabile pentru acordarea asistenței juridice în prezentul litigiu, în raport cu

complexitatea cauzei (f. d. 174 vol. I).

Totodată, reieșind din prevederile art. 90 lit. d) CPC, din cheltuielile de

judecare a cauzei fac parte cheltuielile de transport și de cazare suportate de părți și

de alți participanți la proces în legătură cu prezentarea lor în instanță.

Având în vedere dispozițiile citate, se atestă și corectitudinea concluziei

instanțelor de judecată ierarhic inferioare cu privire la admiterea parțială a cerinței

lui Petru Cojocaru cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată de deplasare a

avocatului Cristina Ermurachi la ședințele de judecată, în sumă de 319 de lei,

confirmate prin bonurile de plată anexate la dosar în original (f. d. 115, 172, 173,

208, 209 vol. I).

Și asta deoarece, prin anexarea în cadrul primei instanțe la fila dosarului 116

vol. I, a copiilor unor bonuri de plată eliberate de SRL „Gările Auto Moderne”,

precum și a originalelor bonurilor de plată eliberate de SRL „Gările Auto Moderne”

la cererea de apel, nu demonstrează cu certituine și cheltuielile pentru deplasarea

avocatului Cristina Ermurachi la ședințele de judecată, în prezenta cauză civilă, în

cuantumul solicitat de Petru Cojocaru în sumă de 1020 de lei, în situația în care,

după cum au menționat și instanțele de judecată ierarhic inferioare, pe rol la

Judecătoria Bălți sediul central, se mai află un litigiu între aceleași părți.

În conformitate cu prevederile art. 98 alin. (1) CPC, cheltuielile aferente

judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a

căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pîrît proporțional

părții admise din acțiune dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

Iar în conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) și e) din Legea taxei de stat nr. 1216

din 3 decembrie 1992, pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu

caracter patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt

document prin care încasarea se produce în mod incontestabil se achită taxă de stat

de 3 % din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 150 de lei și

nu mai mult de 25000 de lei de la persoanele fizice și nu mai puțin de 270 de lei și

nu mai mult de 50000 de lei de la persoanele juridice și pentru cererile de chemare

în judecată cu caracter nepatrimonial în mărime de 500 %.

Cu referire la aceste dispoziții legale, instanța de recurs atestă și temeinicia

concluziei instanțelor de judecată ierarhic inferioare cu privire la încasarea din

contul SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” în beneficiul beneficiul bugetului

de stat, a taxei de stat în sumă de 200 de lei.

Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de către SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, de a admite

recursul declarat de către Petru Cojocaru, reprezentat de avocatul Cristina

15

Ermurachi, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și

anume în partea respingerii cerinței lui Petru Cojocaru împotriva SA „Rețelele

Electrice de Distribuție Nord” cu privire la repararea prejudiciului moral și de a

emite în partea dată o nouă hotărâre de admitere parțială a cerinței lui Petru Cojocaru

împotriva SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu privire la repararea

prejudiciului moral, cu încasarea din contul SA „Rețelele Electrice de Distribuție

Nord” în beneficiul lui Petru Cojocaru a prejudiciului moral în mărime de 1000 lei.

În rest, cerința lui Petru Cojocaru împotriva SA „Rețelele Electrice de Distribuție

Nord” cu privire la repararea prejudiciului moral, se respinge.

În rest, decizia din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din

29 octombrie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central, se mențin.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord”.

Se admite recursul declarat de Petru Cojocaru, reprezentat de avocatul

Cristina Ermurachi.

Se casează parțial decizia din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea

din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central, în cauza civilă la cererea

de chemare în judecată a lui Petru Cojocaru împotriva Societății pe Acțiuni „Rețelele

Electrice de Distribuție Nord” cu privire la anularea ordinelor de sancționare

disciplinară, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, și

anume în partea prin care a fost respinsă cerința lui Petru Cojocaru împotriva

Societății pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu privire la repararea

prejudiciului moral și se emite în partea dată o nouă hotărâre prin care:

Se admite parțial cerința lui Petru Cojocaru împotriva Societății pe

Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu privire la repararea prejudiciului

moral.

Se încasează din contul Societății pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție

Nord” în beneficiul lui Petru Cojocaru prejudiciului moral în mărime de 1000 (una

mie) lei.

În rest, cerința lui Petru Cojocaru împotriva Societății pe Acțiuni „Rețelele

Electrice de Distribuție Nord” cu privire la repararea prejudiciului moral, se

respinge.

În rest, decizia din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din

29 octombrie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

16

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

17