2ra-1481/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile organelor de iurmarire penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile organelor de iurmarire penal
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1481/23 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile organelor de iurmarire penal (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
DECIZIE
cu privire la admiterea recursului depus de Sergiu Scripnic, reprezentat de
avocatul Serghei Mocanu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Sergiu Scripnic împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu
Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile
ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-1481/23
NR. PIGD 2-22015689-01-2ra-25092023)
Recurs admis. Consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție. Interpretarea eronată de
către instanța de apel a normelor de drept material.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. N. Mămăligă
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai
17 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depuse de Sergiu
Scripnic, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 2 februarie 2022, Sergiu Scripnic, reprezentat de avocatul Serghei
Mocanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției,
cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de
urmărire penală, procuraturii și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat, că prin ordonanța OUP al
SUP CNA Dragoș Mămăliga emisă în cadrul cauzei penale nr. ******* din 26
februarie 2019, a fost recunoscut în calitate de bănuit în comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. ******* din Codul penal.
Prin ordonanța din 15 mai 2019 al procurorului în Procuratura
Anticorupție, Andrei Balan, s-a prelungit calitatea de bănuit a lui Sergiu
Scripnic cu 3 luni.
Ulterior, prin ordonanța din 23 august 2019 a procurorului în Procuratura
Anticorupție, Victoria Furtună, la data de 4 septembrie 2019, Scripnic Sergiu a
fost pus sub învinuire încriminându-i comiterea infracțiunilor prevăzute de art.
art. *******din Codul penal.
În cauza penală nr. ******* în decurs de 20 de luni în privința lui Sergiu
Scripnic urmărirea penală nu a fost finisată și respectiv nu a fost adoptată vreo
soluție prevăzută de art. 291 din Codul de procedură penală.
Drept urmare, la 12 mai 2021, Sergiu Scripnic a înaintat judecătorului de
instrucție cerere cu privire la accelerarea urmăririi penale pe cauza penală nr.
2015970152.
Prin încheierea din 20 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,
s-a respins cererea de a accelerare a urmăririi penale în cauza penală nr.
*******.
La 24 iunie 2021, a depus judecătorului de instrucție cerere de accelerare
a urmăririi penale pe cauza penală nr. *******.
Prin încheierea din 05 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,
s-a admis cererea de accelerare a urmăririi penale în cauza penală nr.
2015970152, fiind obligat procurorul în termen de o lună să emită o hotărâre
procesuală.
1
Însă, în termenul stabilit procurorul nu a emis o hotărâre procesuală, din
care motiv, la 20 iulie 2021, reclamantul a depus din nou judecătorului de
instrucție cerere de accelerare a urmăririi penale în cauza penală nr. *******.
Prin încheierea din 23 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana
s-a respins cererea de a accelerare a urmăririi penale în cauza penală nr.
*******.
Prin ordonanța din 10 august 2021 a procurorului în Procuratura
Anticorupție, Mihail Ivanov, s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a lui
Sergiu Scripnic, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. *******
din Codul penal.
Reclamantul a susținut că, în lipsa uni motiv motiv rezonabil, în lipsa
unor probe pertinente, în scopul de a-l umili, a fost reținut ilegal la răspundere
penală în cadrul cauzei penale nr. *******.
Pe parcursul tragerii la răspundere penală reclamantul a fost nevoit să
suporte umilință și disconfort enorm, din care motiv a primit traume
psihologice sub formă de stres, care sunt iremediabile.
În opinia reclamantului, instanța de judecată urmează să rețină că
prezumția de nevinovăție este stabilită de art. 6§2 CEDO, iar potrivit acesteia
orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce
vinovăția sa va fi legal stabilită.
Astfel, acțiunile procurorului Victoria Furtuna expuse supra au lezat
drepturile și libertățile reclamantului prevăzute de art. 6 CtEDO și ținând cont
de prevederile art. 3 alin. (1) lit. a), art. 6, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 1545
din 25 februarie 1998 și art. 2007, art. 2036 și art. 2037 din Codul civil,
instanța de judecată urmează să încaseze din contul bugetului de stat în
beneficiul reclamantului cu titlu de prejudiciu moral suma de 10000 euro.
Din cauza tragerii ilegale la răspundere penală, în cadru cauzei penale nr.
*******, a fost nevoit să-și angajeze un apărător. Pentru serviciile prestate de
avocat în procedura legate de cauza penală nr. *******, a achitat conform
contractului de asistență juridică și bonului de plată seria WL nr. 987677 din 1
februarie 2022 suma de 20000 de lei.
În drept, și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 1 Protocolul 1, art.
6, art. 8 din CEDO, art. 53 din Constituție, art. 524 și art. 525 din Codul de
procedură penală, art. 1, art. 3 alin. (l) lit. a) și e), alin. (2), art. 5, art. 6 lit. b),
art. 7 lit. e), art. 10, art. 11 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, art. 14, art.
512, art. 514, art. 1398, art. 1402, art. 1405, art. 1422-1423 din Codul civil.
Reclamantul a solicitat repararea prejudiciului moral în sumă de 10 000
de euro, cauzat în urma tragerii ilicite la răspundere penală și a prejudiciului
material în mărime de 20 000 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de
judecată.
2
Prin încheierea protocolară din 20 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu
Procuratura Generală.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 14 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu
Scripnic. S-a încasat din contul bugetului de stat al Republicii Moldova, prin
intermediul Ministerului Justiției, suma de 20000 de lei cu titlu de prejudiciu
material și 3000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, pretențiile au fost
respinse ( f.d. 52, 60-65).
Pentru a decide astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul Sergiu
Scripnic este în drept de a pretinde repararea prejudiciului material și moral
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii,
or, punerea sub învinuire a constituit o eroare care i-a afectat acestuia
drepturile și libertățile sale.
Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța a
apreciat că suma de 3000 de lei este una echitabilă, proporțională și suficientă
pentru acoperirea în echivalent bănesc a suferințelor cauzate reclamantului
De asemenea, instanța de fond a considerat întemeiată pretenția
reclamantului privind încasarea prejudiciului material în suma de 20000 de lei,
ceeea ce constituie cheltuielile de asistență juridică suportate în procesul penal,
confirmate prin bonul de plată seria WL nr. 987677 din 1 februarie 2022.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 20 decembrie 2022,
Ministerul Justiției a depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior la 06 martie
2023, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 14 decembrie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acesteia,
casarea hotărârii instanței de fond în partea admiterii pretențiilor și emiterea
unei noi hotărâri de respingere integral a cererii de chemare în judecată (f.d.
57,72-78).
La 09 ianuarie 2023, Sergiu Scripnic, reprezentat de avocatul Serghei
Mocanu, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 14 decembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea
hotărârii instanței de fond în partea respingerii pretențiilor înaintate și emiterea
unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată (f.d.
59).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
3
Prin decizia din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel depusă de Sergiu Scripnic. S-a admis cererea de apel depusă de
Ministerul Justiției. S-a casat hotărârea din 14 decembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre, prin care: s-a respins
integral cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Scripnic (f.d. 90, 91-
96).
În susținerea poziției, instanța de apel a notat că persoana poate pretinde
repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire
penală și procuraturii pentru situațiile indicate la art. 3, răspunderea statului
survenind în cazurile indicate la art. 6 din Legea nr. 1545/1998.
Instanța de apel a stabilit că, nu sunt întrunite nici una din situațiile
indicate la art. 3 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Simplul fapt că
reclamantul a fost supus unei proceduri penale și ulterior scos de sub urmărire
penală nu poate constitui temei de survenire a răspunderii statului.
În cadrul urmăririi penale reclamantul nu a fost suspus măsurilor
preventive, de constrângere sau măsurilor speciale de investigație, rețineri și în
privința lui nu au fost efectuate acțiuni sau măsuri care atentează la drepturile
fundamentale (percheziții, ridicarea informațiilor cu privire la convorbiri, alte
acțiuni ce ar atenta la secretul vieții private și de familie).
De asemenea, instanța de apel a menționat că, în cazul lui Sergiu
Scripnic nici judecătorul de instrucție, nici instanța de judecată, în cadrul
eventualului control judiciar al legalității acțiunilor organului de urmărire
penală și procuraturii, cum nici procurorul în cadrul controlului ierarhic
superior, nu au anulat nici un act procesual și nu au declarat ca fiind contrare
legii careva acțiuni sau măsuri efectuate în cadrul procesului penal derulat în
privința reclamantului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 25 septembrie 2023, Sergiu Scripnic, reprezentat de avocatul
Serghei Mocanu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 22 iunie 2023
a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 27 noiembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței
de apel și a hotărârii instanței de fond în partea admiterii parțiale a cererii de
chemare în judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă
integral cererea de chemare în judecată și să fie dispusă încasarea prejudiciului
moral în sumă de 10 000 euro ( f.d. 100-106).
32.1. În motivarea cererii de recurs a indicat că interpretarea legii din
hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de
Justiție, iar prin admiterea recursului se consolidează jurisprudența Curții
4
Supreme de Justiție, temeiuri ce se încadrează în dispozițiile art. 432 alin. (1)
lit. a) și b) din Codul de procedură civilă.
32.2. Recurentul a menționat că instanța de apel a neglijat faptul că, prin
acțiunile întreprinse de organele de urmărire penală, i-au fost încălcate dreptul
fundamental de a nu fi urmărit penal, în lipsa unei fapte infracționale și
prejudiciabile, prin ce a suferit un prejudiciu moral și material considerabil,
determinat inclusiv de necesitatea deplasării la sediile Procuraturii Anticorupție
și participării la diferite acțiuni procesuale ( recunoașterea sa în calitate de
bănuit, punerea sa sub învinuire) în procesul anchetării procesului penal nr.
******* în legătură cu acuzațiile de comiterea pretinselor fapte prejudiciabile
prevăzute de art. *******din Codul penal.
32.3. Din cauza tragerii ilegale la răspundere penală, în cadrul cauzei
penale nr. 2015970152, a fost nevoit să-și angajeze un apărător. Pentru
serviciile prestate de avocat în cauza penală nr. *******, a achitat conform
contractului de asistență juridică și bonului de plată seria WL nr. 987677 din 1
februarie 2022 suma de 20000 de lei.
ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN RECURS
La 12 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat
intimaților copia recursul declarat, creând astfel participanților la proces
condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a
acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la
materialele dosarului (f.d. 110).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în
adresa Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 431 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție.
(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la
examinarea recursului în cauză.”
5
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute
la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi
sunt lezate prin hotărâre.
(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale
invocate în recurs.”
Art. 444 din Codul de procedură civilă:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)
lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru
a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: b) să admită recursul și să
caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând
o nouă hotărâre ”
Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul
de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:
„ (1) În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noțiuni:
acțiuni ilicite - acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu
privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care
exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului
6
general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate
fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire
penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor
procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni);
cazuri excepționale - cazuri cînd persoanei i-au fost încălcate grav și abuziv drepturile și
libertățile fundamentale garantate de Constituție și de tratatele internaționale la care
Republica Moldova este parte ori cînd consecințele acțiunilor ilicite comise sînt extrem de
grave sau chiar iremediabile.
Art. 3 alin. (1), (2) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„.(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și
moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:
a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de
declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;
b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă
neremunerată în folosul comunității;
c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției,
ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru
(funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor
fizice sau juridice;
d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării
ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată;
e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației;
f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor,
precum și în urma blocării conturilor bancare.
(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de
răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele judecătorești.”
Art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„(1) Cauzele cu privire la repararea prejudiciului material și moral se examinează în
conformitate cu normele de procedură civilă în vigoare. Organul care reprezintă statul în
instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției.
(2) Cererea de chemare în judecată privind repararea prejudiciului se depune în termen de
3 ani de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului.”
Art. 6 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare
în cazul:
a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;
b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de
reabilitare;
c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului
contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;
d) adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art.313 alin.(5) din Codul de
procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a
încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor organului de urmărire penală sau
organului care exercită activitate specială de investigații.”
Art. 7 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998:
7
„În cazurile menționate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se
restituie:
a) salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de
existență, de care a fost privată în urma acțiunilor ilicite;
b) pensia sau indemnizația a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului ilegal și ținerii
sub arest;
c) averea (inclusiv depunerile bănești și dobânzile aferente, obligațiile împrumuturilor de
stat și câștigurile aferente) confiscată ori trecută în venitul statului de către instanța
judecătorească sau ridicată de organul de urmărire penală, precum și averea sechestrată;
d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinței judiciare și cheltuielile de judecată
suportate de persoana fizică în legătură cu acțiunile ilicite;
e) sumele plătite de ea pentru asistența juridică;
f) cheltuielile pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea față de aceasta a
unor acțiuni ilicite (a maltratării);
g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organul
procuraturii sau în instanța judecătorească.”
Art. 11 alin. (1), (3) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998:
(1) Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de
instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației se
determină luîndu-se în considerare:
a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă;
b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la
examinarea cauzei penale în instanța de judecată;
c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei;
d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de
judecată;
e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;
f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;
g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate;
h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.
(2) Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza criteriilor
specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală.
(3) În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării
rezonabile și echitabile a prejudiciului moral. ”
Art. 2007 alin. (1) lit. a) din Codul civil:
„(1) Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale
procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de
vinovăția persoanei responsabile, în următoarele cazuri:
a) condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii
preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu părăsi
localitatea.”
Art. 2037 alin. (1)-(3) din Codul civil:
„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de
judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei
8
vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a
răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă
persoanei vătămate.
(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,
luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea
posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.
(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o
despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit
în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursurilor, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 27 iulie 2023, prin intermediul poștei
electronice, Curtea de Apel Chișinău a expediat reprezentantului recurentului,
avocatului Serghei Mocanu decizia motivată din 22 iunie 2023, fapt ce se
confirmă prin extrasul din poșta electronică anexată la materialele cauzei f.d.
97).
Astfel, recursul depus de Sergiu Scripnic, reprezentat de avocatul
Serghei Mocanu, la 25 septembrie 2023, se consideră depus în termenul
stabilit de lege.
Prin prisma prevederilor art. 444 din Codul de procedură civilă, la caz,
examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea și
audierea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, prin prisma normelor de drept aplicabile
speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
cererea de recurs depusă de Sergiu Scripnic, reprezentat de avocatul Serghei
Mocanu, este întemeiată, care urmează a fi admisă, cu casarea integrală a
deciziei instanței de apel și parțială a hotărârii primei instanțe în partea
prejudiciului moral și în această parte emite o nouă hotărâre de admitere
parțială a cererii de chemare în judecată depuse de Sergiu Scripnic, din
motivele ce succed.
După cum denotă actele cauzei, reclamantul Sergiu Scripnic, înaintând
acțiunea împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesorii Procuratura
Generală, a solicitat încasarea din contul Ministerului Justiției al Republicii
Moldova în beneficiul său prejudiciul moral în sumă de 10 000 Euro cauzat în
urma tragerii ilicite la răspundere penală și compensarea cheltuielilor de
judecată în mărime de 20 000 de lei, suportate în legătură cu cauza penală nr.
******* (f.d. 1-5).
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis parțial
cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Scripnic, a încasat din contul
bugetului de stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției,
9
suma de 20000 de lei cu titlu de prejudiciu material și 3000 de lei cu titlu de
prejudiciu moral, în rest, pretențiile le-a respins ( f.d. 52, 60-65).
Judecând apelurile declarate, instanța de apel a respins cererea de apel
depusă de Sergiu Scripnic, a admis cererea de apel depusă de Ministerul
Justiției, a casat hotărârea din 14 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru și a emis o nouă hotărâre, prin care a respins integral cererea de
chemare în judecată depusă de Sergiu Scripnic (f.d. 90, 91-96).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a învederat că, la caz, nu sunt
întrunite nici una din situațiile indicate la art. 3 din Legea nr. 1545 din 25
februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești, deoarece reclamantul, Sergiu Scripnic, nu a fost supus nici unei
din situațiile indicate la art. 3. Simplul fapt că reclamantul a fost supus unei
proceduri penale și ulterior scos de sub urmărire penală nu poate constitui
temei de survenire a răspunderii statului.
Analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce
guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră că instanța de apel a apreciat eronat circumstanțe esențiale
pentru examinarea justă a cauzei.
Conform prevederilor art. 130 alin. (1)-(3) din Codul de procedură
civilă, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere,
bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a
tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de
lege. Niciun fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă
prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la
pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu,
privitor la legătura lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea cauzei.
Astfel, din actele și lucrările dosarului rezultă că, la 27 martie 2015, de
către Direcția generală urmărire penală a CNA a fost pornită cauza penală nr.
*******, în baza art. *******din Codul penal.
La 30 august 2017, la prezenta cauză penală a fost conexată cauza
penală nr. *******, pornită la 29 august 2017, de către Procuratura
Anticorupție, în temeiul unei bănuieli rezonabile că a fost săvârșită infracțiunea
prevăzută de art. *******din Codul penal.
În cadrul dosarului penal nominalizat, reclamantul Sergiu Scripnic a
fost recunoscut, prin ordonanța din 26 februarie 2019 a OUP al SUP CNA,
Mămăliga Dragoș, în calitate de bănuit în cauza penală nr. ******* intentată în
baza art. *******din Codul penal.
Prin ordonanța din 15 mai 2019 a Procuraturii Anticorupție, s-a
prelungit termenul menținerii în calitate de bănuit a lui Sergiu Scripnic, pe un
termen de 3 luni.
10
Prin ordonanța din 23 august 2019 a Procuraturii Anticorupție, emisă în
cauza penală nr. *******, Sergiu Scripnic a fost pus sub învinuire în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. *******din Codul penal.
Prin ordonanța din 10 august 2021 a Procuraturii Anticorupție, Sergiu
Scripnic a fost scos de sub urmărirea penală, din motivul că în acțiunile sale
lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. *******din Codul penal.
Conform art. 275 pct. 3 din Codul de procedură penală, urmărirea
penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi
încetată în cazurile în care fapta nu întrunește elementele infracțiunii
În conformitate cu art. 284 alin. (1) și (2) pct. 2 din Codul de procedură
penală, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală este actul de reabilitare și
finalizare în privința persoanei a oricăror acțiuni de urmărire penală în legătură
cu fapta anterior imputată. Scoaterea persoanei de sub urmărire penală are loc
când aceasta este bănuită sau învinuită și se constată că există vreuna din
circumstanțele prevăzute la art. 275 pct. 1) -3).
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, este
reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în
urma tragerii ilegale la răspundere penală.
Articolul 6 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998 stabilește că dreptul la
repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în
cazul: a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare; b) scoaterii
persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de
reabilitare; c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărârii cu privire la
anularea arestului contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;
d) adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art. 313 alin. (5) din
Codul de procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub
urmărire penală, a încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor
organului de urmărire penală sau organului care exercită activitate specială de
investigații.
În context, Completul de judecată notează că în sensul dispozițiilor
enunțate, este de înțeles că pentru angajarea răspunderii statului pentru
prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de anchetă sunt necesare condiții
speciale, și anume ca fapta ilicită, în calitate de condiție generală a răspunderii
delictuale, va avea particularități în materia respectivă, prin urmare nu orice
acțiune ilicită a organelor de anchetă și judecată atrage răspunderea statului. O
altă condiție necesară pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul
cauzat prin erori judiciare este actul de reabilitare, care și atestă admiterea
erorii judiciare și prejudicierea neîntemeiată a persoanei.
11
Astfel fiind, Completul de judecată atestă că reclamantul Sergiu
Scripnic a fost recunoscut în calitate de bănuit, a fost pus sub învinuire, iar,
ulterior, prin ordonanța de scoatere a persoanei de sub urmărire penală din 10
august 2021, acesta a fost scos de sub urmărire penală pe motive de reabilitare.
Prin urmare, Completul de judecată constată existența situației ce
impune angajarea răspunderii statului pentru atragerea ilegală a persoanei la
răspundere penală, fiind întrunite cumulativ condițiile art. 3 și art. 6 din Legea
nr. 1545 din 25 februarie 1998.
Or, este în afara oricărui dubiu că, în urma acțiunilor ilegale ale
organelor de urmărire penală și procuraturii, lui Sergiu Scripnic i-au fost lezate
drepturile sale, fiindu-i cauzat un prejudiciu moral. Însă, mărimea concretă a
compensației urmează a fi determinată conform criteriilor de la art. 11 din
Legea nr. 1545/1998. Unul din criteriile orientative generale de apreciere a
prejudiciului moral este criteriul echității, conform căruia indemnizația pentru
prejudiciul suportat trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.
Determinarea cuantumului despăgubirii nu este o chestiune de oportunitate sau
de echivalare simbolică, ci una care trebuie să fie guvernată de criterii
obiective, prevăzute de art. 11 din Legea nr. 1545/1998 și dezvoltate în
jurisprudența constantă a Curții Supreme de Justiție și a Curții Europene a
Drepturilor Omului.
La caz, Completul de judecată reține că, în perioada 26 septembrie
2019 – 10 august 2021, Sergiu Scripnic a fost subiect al cauzei penale
nr. *******, pornită prin ordonanța din 23 martie 2015 a Procuraturii
Anticorupție, având calitatea de bănuit și învinuit.
Prin ordonanța din 26 februarie 2019 a Procuraturii Anticorupție,
Sergiu Scripnic a fost recunoscut în calitate de bănuit în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. *******din Codul penal, infracțiune, care potrivit art. 16 din
Codul penal, face parte din categoria celor grave.
Iar, prin ordonanța din 23 august 2019 a Procuraturii Anticorupție,
Sergiu Scripnic a fost pus sub învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. *******din Codul penal, infracțiune, care potrivit art. 16 din Codul penal,
face parte din categoria celor mai puțin grave.
Respectiv, o perioadă mai mare de 2 ani 5 luni și 26 zile, lui Sergiu
Scripnic i-a fost neîntemeiat și ilegal încriminată comiterea unei infracțiuni din
categoria celor grave și mai puțin grave.
Succesiv, raportând prevederile cadrului normativ pertinent, la
particularitățile de fapt ale speței deduse judecății, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție relevă că la cuantificarea despăgubirilor ce urmează
a fi acordate reclamantului, urmează a fi luate în considerare consecințele
produse pe plan social și profesional, imaginea persoanei acesteia și reputația
profesională, precum și durata în timp a încălcărilor drepturilor.
Completul de judecată notează că, pentru reclamant, pornirea urmăririi
penale, recunoașterea acestuia în calitate de bănuit și învinuit, punerea sub
12
învinuire pe nedrept de comiterea unei infracțiuni a avut un impact social,
afectându-i relațiile personale, iar aceste acțiuni au fost susceptibile să-i
producă reclamantului suferințe morale, de natură să lezeze demnitatea și
onoarea acestuia.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că, din materialele cauzei nu rezultă că în privința reclamantului
Sergiu Scripnic, la etapa urmăririi penale, au fost aplicate anumite măsuri
procesuale de constrângere privative de libertate, precum și nici nu a fost
adoptată o sentință ilegală de condamnare care ar fi generat o privațiune de
libertate, or, în lumina art. 11 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 1545/1998, durata
aflării nelegitime a persoanei în detenție constituie inter alia un criteriu ce
urmează a fi luat în considerare la determinarea cuantumului prejudiciului
moral.
În așa mod, apreciind în ansamblu circumstanțele speței și având în
vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral,
natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul
social al persoanei, durata urmăririi penale, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră de a încasa prejudiciul moral în mărime de
20000 de lei, ce constituie o sumă rezonabilă și care va acorda o evaluare
pertinentă daunelor compensatorii, astfel fiind în corespundere cu caracterul și
gravitatea suferințelor psihice suportate de către Sergiu Scripnic în urma
acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală ale procuraturii.
Totodată, Completul de judecată consideră că pretenția reclamantului
privind acordarea prejudiciului moral în sumă de 10 000 euro contravine
principiului proporționalității și jurisprudenței constante a CEDO, conform
căreia prejudiciul moral trebuie să fie adecvat, dar nu excesiv.
Or, scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul
rând, a unei satisfacții morale pentru suferințele de același ordin, și nu a unei
satisfacții patrimoniale. Prejudiciul moral trebuie să fie compensatoriu, și nu
punitiv.
Totodată, cuantumul prejudiciului moral stabilit de 20 000 de lei este
corelativ și comparabil cu practica Curții Supreme de Justiție în cazuri similare
în care reclamanții au înaintat cereri de chemare în judecată în temeiul Legii nr.
1545 din 25 februarie 1998 (dosarul 2ra-37/24, dosarul nr. 2ra-139/24,
dosarul nr. 2ra-1144/24).
Ținând cont de considerentele elucidate supra, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa
integral decizia instanței de apel și parțial hotărârea instanței de fond, în partea
prejudiciului moral și în această parte a emite o nouă hotărâre cu privire la
admiterea parțială a pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, în
rest hotărârea instanței de fond se menține.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură
civilă
13
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Sergiu Scripnic, reprezentat de avocatul
Serghei Mocanu.
Casează integral decizia din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău și
parțial hotărârea din 14 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu
Scripnic împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura
Generală, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organului de urmărire penală, procuraturii și compensarea cheltuielilor de
judecată, în partea prejudiciului moral și în această parte emite o nouă hotărâre
prin care:
Admite parțial pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral.
Încasează din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului
Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Sergiu Scripnic prejudiciul
moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și
procuraturii, în mărime de 20 000 (douăzeci mii) lei.
În rest, hotărârea din 14 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru se menține.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
14