2ra-606/24 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea cauzei civile în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata,

Dosarul nr. 2ra-606/23 2-21187020-01-2ra-26042023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: L. Mitrofan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: D. Băbălău, I. Dutca, R. Pulbere) Î N C H E I E R E 05 iunie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni examinând recursurile declarate de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maia Scripnic împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea cauzei civile în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu, casată integral hotărârea din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și adoptată o hotărâre nouă, prin care a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maia Scripnic, c o n s t a t ă: La 20 decembrie 2021, Maia Scripnic reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea cauzei civile în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 3-5, vol. I). În motivarea cererii de chemare în judecată,

a indicat că la data de 05 iunie 2003 Sergiu Scripnic a depus în Procuratura mun.Chișinău o cerere de tragere la răspundere penală a persoanelor vinovate în moartea pruncului Loredana Scripnic care a survenit în rezultatul traumei craniocerebrale închise, manifestată prin hemoragii în țesuturile moi pericraniene, intradurale, subarahnoidene și în creier. Trauma craniocerebrală depistată la Loredana Scripnic a condiționat moartea ei și este legătură cauzală directă cu decesul. A indicat că, la 10 iulie 2003, prin rezoluția procurorului șef-adjunct al secției urmărire penală a Procuraturii mun.

Chișinău s-a decis, de a nu începe 1 urmărirea penală și numai la plângerile reclamantului, prin ordonanța din 25 decembrie 2006 a Prim-adjunctului al Procurorului General, rezoluția menționată a fost anulată ca neîntemeiată, prin ordonanța din 25 decembrie 2006 a procurorului în Direcția control al urmăririi penale al Procuraturii Generale, a fost pornită urmărirea penală pe faptul comiterii infracțiunii prevăzută de art. 213 lit. b) Cod penal, în cadrul căreia, la 20 martie 2007 și 03 iunie 2009, Sergiu Scripnic a fost recunoscut ca parte vătămată și civilă. A menționat că, la 27 mai 2009 Pavel Lașcu a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.213 lit. b) din Codul penal, la 24 iunie 2009 cauza penală s-a expediat la Judecătoria sectorului Rîșcani mun.

Chișinău pentru a fi examinată în fond, însă din cauza tărăgănării urmăririi penale, prin sentința din 02 octombrie 2009 a Judecătoriei sectorului Rîșcani mun. Chișinău (irevocabilă) a fost încetat procesul penal în acuzarea lui Pavel Lașcu, învinuit conform art.213 lit. b) din Codul penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție în temeiul art.275 alin.(1) pct.4 din Codul de procedură penală și art.60 din Codul penal, fără a se expune pe latura civilă. Urmare acestui fapt, la 25 mai 2010 Maia Scripnic și Sergiu Scripnic au depus în instanță o cerere împotriva Spitalul Clinic Municipal nr.2 și Pavel Lașcu privind încasarea în mod solidar, cu titlu de prejudiciului material, suma de 11 550 de lei, cu titlu prejudiciu moral suma de 2 000 000 de lei și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suma de 7 000 de lei, care, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 27 octombrie 2011 a fost admisă parțial și a fost încasat de la Pavel Lașcu cu titlu de prejudiciu moral suma de 60 000 de lei și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suma de 7 000 de lei, în rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia din 26 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Pavel Lașcu, admis apelul declarat de Maia Scripnic și Sergiu Scripnic și casată hotărârea din 27 octombrie 2011 a Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău în partea respingerii acțiunii referitoare la încasarea prejudiciului material și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost încasat de la Pavel Lașcu în beneficiul lui Sergiu Scripnic și Maiei Scripnic prejudiciului material în sumă de 11 500 de lei, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Prin decizia din 20 martie 2013 a Curții Supreme de Justiție, au fost respinse recursurile declarate de Maia Scripnic și Sergiu Scripnic și menținută decizia din 26 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău. La 26 mai 2021, Maia Scripnic și Sergiu Scripnic, reprezentați de avocatul Mocanu Serghei au depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 20 martie 2013 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei recurate și reținerea cauzei în instanța de recurs pentru rejudecarea recursului. Prin încheierea din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. h) Cod de procedură civilă, a fost admisa cererea de revizuire, casată decizia din 20 martie 2013 a Curții Supreme de Justiție și reținută cauza în procedura Curții Supreme de Justiție pentru rejudecarea recursurilor.

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile declarate de către Maia Scripnic și Sergiu Scripnic, și casată 2 integral decizia din 26 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maia Scripnic și Sergiu Scripnic împotriva Spitalului Clinic Municipal nr. 2 și Pavel Lașcu cu privire la repararea prejudiciului material și moral, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Astfel, Maia Scripnic a concluzionat că autoritățile competente prin acțiunile sale au depășit termenul rezonabil de examinare a unei acțiuni civile În drept, reclamanta Maia Scripnic reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și-a întemeiat pretențiile în baza art.6 din CEDO, art. 5-7, 83, 85, 90, 94, 123, 166, 167 din Codul de procedură civilă, art. 1998, 2036, 2037 din Codul civil și art. 2 alin. (1), (6) Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Reclamanta Maia Scripnic reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a concluzionat că autoritățile competente prin acțiunile sale au depășit termenul rezonabil de examinare a unei acțiuni civile și a solicitat constatarea încălcării dreptului subiectiv la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile pornite la 25 mai 2010 prin acțiunea depusă în instanță împotriva Spitalului Clinic Municipal nr.2 și Pavel Lașcu privind încasarea în mod solidar cu titlu de prejudiciu material a sumei de 11 550 de lei, cu titlu prejudiciu moral suma de 2 000 000 de lei și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în sumă de 7 000 de lei, încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul Maiei Scripnic cu titlu de prejudiciu moral suma de 20 000 de euro și compensarea cheltuielilor de judecată ce vor ține de examinarea prezentului litigiu.

Prin hotărârea din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Maia Scripnic, ca neîntemeiată (f. d. 162, 166-173, vol. I). În consolidarea soluției adoptate, cu referire la constatarea încălcării dreptului reclamantei la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, prima instanță a constatat că, reieșind din complexitatea cauzei și comportamentul părților, termenul de 10 luni de examinare a cauzei până la etapa de revizuire și termenul de un an și trei luni în examinarea cauzei după revizuire nu reprezintă o încălcare a dreptului de examinare a cauzei în termen rezonabil. Concomitent instanța de fond a reținut că, reieșind din faptul că, repararea prejudiciului este o pretenție subsecventă a constatării încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, urmează a fi respinsă.

La 20 iunie 2022, Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 07 septembrie 2022, a fost depusă cererea de apel motivată, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată (f. d. 165, 183-184-verso, vol. I). Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu, casată integral hotărârea din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și 3 adoptată o hotărâre nouă, prin care a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maia Scripnic.

A fost constatat faptul încălcării dreptului Maiei Scripnic la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Maia Scripnic și Sergiu Scripnic împotriva Spitalului Clinic Municipal nr. 2 (în prezent IMSP „Sfântul Arhanghel Mihail”) și Pavel Lașcu cu privire la repararea prejudiciului material și moral rezultat din infracțiune. A fost încasată de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul Maiei Scripnic suma de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată (f. d. 207-208, 209-219, vol.I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a aplicat eronat normele de drept material circumstanțelor cauzei, neîntemeiat nu a inclus în termenul general de examinare a cauzei termenul de la 20 martie 2013 până la 26 mai 2021, perioada până la depunerii cererii de revizuire de Maia Scripnic și Sergiu Scripnic împotriva deciziei din 20 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, urmare a pronunțării la 13 aprilie 2021 de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărârii în cauza Scripnic vs Republica Moldova, or, chiar dacă în această perioadă nu exista o cauză civilă în procedura instanțelor de judecată, ultimele au revizuit și redeschis procedura inițială în lumina observațiilor care s-au bazat pe hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului.

Respectiv, adoptarea unei hotărâri judecătorești definitive asupra fondului pretențiilor Maiei Scripnic și Sergiu Scripnic, după aproximativ 11 ani, este rezultatul erorilor instanțelor de judecată, ceea ce generează constatarea că termenul de examinare a cauzei civile în sine a depășit o limită rezonabilă și a fost încălcat de către instanța de judecată. În circumstanțele menționate în speță, instanța de apel a reținut că examinarea cauzei într-o perioadă excesiv de îndelungată, a dus la crearea unei stări de incertitudine, stres, anxietate, depresie și disconfort. Respectiv, instanța de apel a considerat justificat și dreptul Maiei Scripnic la repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 30 000 de lei, fiind o sumă rezonabilă și echitabilă.

Cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, din actele cauzei s-a stabilit că în cadrul examinării prezentei cauze Maia Scripnic a fost reprezentată de avocatul Serghei Mocanu, în baza mandatului Seria MA nr.1634322 din 16.12.2021 (f. d. 7, vol. I), drept dovadă de achitare a serviciilor a fost prezentat factura bonul de plată în sumă de 5 000 de lei (f. d. 7, 157, vol. I). La 03 aprilie 2023, Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea cuantumului prejudiciului moral și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, modificând-o în această parte cu încasarea de la bugetul de stat în beneficiul Maiei Scripnic a prejudiciului moral în sumă de 20 000 de euro și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei (f. d. 1-3, vol. II).

4 În susținerea recursului, a menționat că instanța de apel la judecarea cauzei a interpretat și aplicat greșit normele de drept material și nu s-au expus motivat la toate circumstanțele de fapt și de drept a litigiului, fapte care se încadrează în prevederile art.432 alin. (1), (2) lit.a), b), c) din Codul de procedură civilă și anume respingerea parțială a cerințelor privind încasarea prejudiciului moral din cererea de chemare în judecată este total nemotivată. La fel, suma asistenței juridice în cuantum de 5 000 de lei sunt reale și necesare, iar în concluzia instanței de apel în această parte este eronată și lipsită de suport probatoriu.

La 10 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice și prin intermediul instanței Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acetuia și menținerea hotărârii din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 5-17, vol. II). În susținerea recursului, a menționat că instanța de apel eronat a calculat termenul rezonabil de examinare a cauzei de 11 ani, prin includerea în acest termen și a perioadei de la 20 martie 2013 până la 26 mai 2021, cât cauza s-a aflat în examinare la Cutea Europeană a Drepturilor Omului, fapt ce denotă sfidarea principiului securității raporturilor juridice, a puterii de lucru judecat a hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, precum și o interpretare eronată a efectelor deschiderii procedurii de revizuire, precum și a naturii acestei proceduri extraordinare de atac.

Totodată instanța de apel eronat a constatat existența încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și subsecvent existența prejudiciului. La 15 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin oficiul poștal în adresa Maiei Scripnic, avocatului acesteia, Serghei Mocanu și a Ministerului Justiției al Republicii Moldova pentru notificare copiile recursurilor declarate de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, explicându-le dreptul de a depune referință. Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursurilor, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 22 noiembrie 2022. Conform scrisorii anexată la materialele cauzei, decizia motivată din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Maiei Scripnic, avocatului acesteia, Serghei Mocanu și Ministerului Justiției al Republicii Moldova, la 23 februarie 2023 (f. d. 220, vol. I). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererile de recurs au fost depuse la 03 aprilie 2023 și respectiv la 10 aprilie 2023 (f. d. 1-3, 5-17, vol. II).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea 5 cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel. Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursurilor depuse de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023. Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii Moldova sunt inadmisibile, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererilor de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

6 Verificând motivele de casare, invocate în recursuri de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile declarate de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii Moldova conțin obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. 7 Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursurile declarate de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, ca fiind inadmisibile. Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 8