2ra-606/24 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea cauzei civile în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata,

2ra-606/24 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea cauzei civile în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata, (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-606/23

2-21187020-01-2ra-26042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: L. Mitrofan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: D. Băbălău, I. Dutca, R. Pulbere)

Î N C H E I E R E

05 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

examinând recursurile declarate de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul

Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maia Scripnic

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

faptului încălcării dreptului la judecarea cauzei civile în termen rezonabil,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul declarat de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul

Serghei Mocanu, casată integral hotărârea din 14 iunie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și adoptată o hotărâre nouă, prin care a fost admisă parțial

cererea de chemare în judecată depusă de Maia Scripnic,

c o n s t a t ă:

La 20 decembrie 2021, Maia Scripnic reprezentată de avocatul Serghei

Mocanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la

judecarea cauzei civile în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 3-5, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că la data de 05 iunie

2003 Sergiu Scripnic a depus în Procuratura mun.Chișinău o cerere de tragere la

răspundere penală a persoanelor vinovate în moartea pruncului Loredana Scripnic

care a survenit în rezultatul traumei craniocerebrale închise, manifestată prin

hemoragii în țesuturile moi pericraniene, intradurale, subarahnoidene și în creier.

Trauma craniocerebrală depistată la Loredana Scripnic a condiționat moartea ei și

este legătură cauzală directă cu decesul.

A indicat că, la 10 iulie 2003, prin rezoluția procurorului șef-adjunct al

secției urmărire penală a Procuraturii mun. Chișinău s-a decis, de a nu începe

1

urmărirea penală și numai la plângerile reclamantului, prin ordonanța din 25

decembrie 2006 a Prim-adjunctului al Procurorului General, rezoluția menționată

a fost anulată ca neîntemeiată, prin ordonanța din 25 decembrie 2006 a

procurorului în Direcția control al urmăririi penale al Procuraturii Generale, a fost

pornită urmărirea penală pe faptul comiterii infracțiunii prevăzută de art. 213

lit. b) Cod penal, în cadrul căreia, la 20 martie 2007 și 03 iunie 2009, Sergiu

Scripnic a fost recunoscut ca parte vătămată și civilă.

A menționat că, la 27 mai 2009 Pavel Lașcu a fost pus sub învinuire pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art.213 lit. b) din Codul penal, la 24 iunie 2009

cauza penală s-a expediat la Judecătoria sectorului Rîșcani mun. Chișinău pentru

a fi examinată în fond, însă din cauza tărăgănării urmăririi penale, prin sentința

din 02 octombrie 2009 a Judecătoriei sectorului Rîșcani mun. Chișinău

(irevocabilă) a fost încetat procesul penal în acuzarea lui Pavel Lașcu, învinuit

conform art.213 lit. b) din Codul penal, din motivul intervenirii termenului de

prescripție în temeiul art.275 alin.(1) pct.4 din Codul de procedură penală și art.60

din Codul penal, fără a se expune pe latura civilă.

Urmare acestui fapt, la 25 mai 2010 Maia Scripnic și Sergiu Scripnic au

depus în instanță o cerere împotriva Spitalul Clinic Municipal nr.2 și Pavel Lașcu

privind încasarea în mod solidar, cu titlu de prejudiciului material, suma de

11 550 de lei, cu titlu prejudiciu moral suma de 2 000 000 de lei și cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică suma de 7 000 de lei, care, prin hotărârea

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 octombrie 2011 a fost admisă parțial

și a fost încasat de la Pavel Lașcu cu titlu de prejudiciu moral suma de 60 000 de

lei și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suma de 7 000 de lei, în rest

cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 26 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Pavel Lașcu, admis apelul declarat de Maia Scripnic și Sergiu

Scripnic și casată hotărârea din 27 octombrie 2011 a Judecătoriei Rîșcani

mun.Chișinău în partea respingerii acțiunii referitoare la încasarea prejudiciului

material și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost încasat de

la Pavel Lașcu în beneficiul lui Sergiu Scripnic și Maiei Scripnic prejudiciului

material în sumă de 11 500 de lei, în rest hotărârea primei instanțe a fost

menținută.

Prin decizia din 20 martie 2013 a Curții Supreme de Justiție, au fost respinse

recursurile declarate de Maia Scripnic și Sergiu Scripnic și menținută decizia din

26 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău.

La 26 mai 2021, Maia Scripnic și Sergiu Scripnic, reprezentați de avocatul

Mocanu Serghei au depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 20 martie

2013 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei

recurate și reținerea cauzei în instanța de recurs pentru rejudecarea recursului.

Prin încheierea din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în

temeiul art. 449 lit. h) Cod de procedură civilă, a fost admisa cererea de revizuire,

casată decizia din 20 martie 2013 a Curții Supreme de Justiție și reținută cauza în

procedura Curții Supreme de Justiție pentru rejudecarea recursurilor.

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție au fost

admise recursurile declarate de către Maia Scripnic și Sergiu Scripnic, și casată

2

integral decizia din 26 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Maia Scripnic și Sergiu Scripnic

împotriva Spitalului Clinic Municipal nr. 2 și Pavel Lașcu cu privire la repararea

prejudiciului material și moral, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Astfel, Maia Scripnic a concluzionat că autoritățile competente prin

acțiunile sale au depășit termenul rezonabil de examinare a unei acțiuni civile

În drept, reclamanta Maia Scripnic reprezentată de avocatul Serghei

Mocanu și-a întemeiat pretențiile în baza art.6 din CEDO, art. 5-7, 83, 85, 90, 94,

123, 166, 167 din Codul de procedură civilă, art. 1998, 2036, 2037 din Codul civil

și art. 2 alin. (1), (6) Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către

stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești.

Reclamanta Maia Scripnic reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a

concluzionat că autoritățile competente prin acțiunile sale au depășit termenul

rezonabil de examinare a unei acțiuni civile și a solicitat constatarea încălcării

dreptului subiectiv la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile pornite la 25

mai 2010 prin acțiunea depusă în instanță împotriva Spitalului Clinic Municipal

nr.2 și Pavel Lașcu privind încasarea în mod solidar cu titlu de prejudiciu material

a sumei de 11 550 de lei, cu titlu prejudiciu moral suma de 2 000 000 de lei și cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică în sumă de 7 000 de lei, încasarea din contul

bugetului de stat în beneficiul Maiei Scripnic cu titlu de prejudiciu moral suma de

20 000 de euro și compensarea cheltuielilor de judecată ce vor ține de examinarea

prezentului litigiu.

Prin hotărârea din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Maia Scripnic, ca

neîntemeiată (f. d. 162, 166-173, vol. I).

În consolidarea soluției adoptate, cu referire la constatarea încălcării

dreptului reclamantei la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, prima

instanță a constatat că, reieșind din complexitatea cauzei și comportamentul

părților, termenul de 10 luni de examinare a cauzei până la etapa de revizuire și

termenul de un an și trei luni în examinarea cauzei după revizuire nu reprezintă o

încălcare a dreptului de examinare a cauzei în termen rezonabil.

Concomitent instanța de fond a reținut că, reieșind din faptul că, repararea

prejudiciului este o pretenție subsecventă a constatării încălcării dreptului la

judecarea cauzei în termen rezonabil, urmează a fi respinsă.

La 20 iunie 2022, Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu

a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 14 iunie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, iar la 07 septembrie 2022, a fost depusă cererea de apel

motivată, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată

(f. d. 165, 183-184-verso, vol. I).

Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu, casată

integral hotărârea din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

3

adoptată o hotărâre nouă, prin care a fost admisă parțial cererea de chemare în

judecată depusă de Maia Scripnic.

A fost constatat faptul încălcării dreptului Maiei Scripnic la examinarea în

termen rezonabil a cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Maia

Scripnic și Sergiu Scripnic împotriva Spitalului Clinic Municipal nr. 2 (în prezent

IMSP „Sfântul Arhanghel Mihail”) și Pavel Lașcu cu privire la repararea

prejudiciului material și moral rezultat din infracțiune.

A fost încasată de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției

al Republicii Moldova, în beneficiul Maiei Scripnic suma de 30 000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral și suma de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică.

În rest, acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată (f. d. 207-208, 209-219,

vol.I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a aplicat

eronat normele de drept material circumstanțelor cauzei, neîntemeiat nu a inclus

în termenul general de examinare a cauzei termenul de la 20 martie 2013 până la

26 mai 2021, perioada până la depunerii cererii de revizuire de Maia Scripnic și

Sergiu Scripnic împotriva deciziei din 20 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție,

urmare a pronunțării la 13 aprilie 2021 de către Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a hotărârii în cauza Scripnic vs Republica Moldova, or, chiar dacă în

această perioadă nu exista o cauză civilă în procedura instanțelor de judecată,

ultimele au revizuit și redeschis procedura inițială în lumina observațiilor care

s-au bazat pe hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului.

Respectiv, adoptarea unei hotărâri judecătorești definitive asupra fondului

pretențiilor Maiei Scripnic și Sergiu Scripnic, după aproximativ 11 ani, este

rezultatul erorilor instanțelor de judecată, ceea ce generează constatarea că

termenul de examinare a cauzei civile în sine a depășit o limită rezonabilă și a fost

încălcat de către instanța de judecată.

În circumstanțele menționate în speță, instanța de apel a reținut că

examinarea cauzei într-o perioadă excesiv de îndelungată, a dus la crearea unei

stări de incertitudine, stres, anxietate, depresie și disconfort.

Respectiv, instanța de apel a considerat justificat și dreptul Maiei Scripnic

la repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 30 000 de lei, fiind o sumă

rezonabilă și echitabilă.

Cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, din actele cauzei s-a stabilit

că în cadrul examinării prezentei cauze Maia Scripnic a fost reprezentată de

avocatul Serghei Mocanu, în baza mandatului Seria MA nr.1634322 din

16.12.2021 (f. d. 7, vol. I), drept dovadă de achitare a serviciilor a fost prezentat

factura bonul de plată în sumă de 5 000 de lei (f. d. 7, 157, vol. I).

La 03 aprilie 2023, Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei

Mocanu a declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

în partea cuantumului prejudiciului moral și cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică, modificând-o în această parte cu încasarea de la bugetul de stat în

beneficiul Maiei Scripnic a prejudiciului moral în sumă de 20 000 de euro și cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei (f. d. 1-3, vol. II).

4

În susținerea recursului, a menționat că instanța de apel la judecarea cauzei

a interpretat și aplicat greșit normele de drept material și nu s-au expus motivat la

toate circumstanțele de fapt și de drept a litigiului, fapte care se încadrează în

prevederile art.432 alin. (1), (2) lit.a), b), c) din Codul de procedură civilă și

anume respingerea parțială a cerințelor privind încasarea prejudiciului moral din

cererea de chemare în judecată este total nemotivată.

La fel, suma asistenței juridice în cuantum de 5 000 de lei sunt reale și

necesare, iar în concluzia instanței de apel în această parte este eronată și lipsită

de suport probatoriu.

La 10 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice și prin intermediul

instanței Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva

deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acetuia și menținerea hotărârii din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f. d. 5-17, vol. II).

În susținerea recursului, a menționat că instanța de apel eronat a calculat

termenul rezonabil de examinare a cauzei de 11 ani, prin includerea în acest

termen și a perioadei de la 20 martie 2013 până la 26 mai 2021, cât cauza s-a aflat

în examinare la Cutea Europeană a Drepturilor Omului, fapt ce denotă sfidarea

principiului securității raporturilor juridice, a puterii de lucru judecat a hotărârilor

judecătorești definitive și irevocabile, precum și o interpretare eronată a efectelor

deschiderii procedurii de revizuire, precum și a naturii acestei proceduri

extraordinare de atac.

Totodată instanța de apel eronat a constatat existența încălcării dreptului la

examinarea cauzei în termen rezonabil și subsecvent existența prejudiciului.

La 15 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin oficiul poștal

în adresa Maiei Scripnic, avocatului acesteia, Serghei Mocanu și a Ministerului

Justiției al Republicii Moldova pentru notificare copiile recursurilor declarate de

Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, explicându-le dreptul de a depune referință.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursurilor, în

adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 22

noiembrie 2022.

Conform scrisorii anexată la materialele cauzei, decizia motivată din 22

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Maiei Scripnic,

avocatului acesteia, Serghei Mocanu și Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, la 23 februarie 2023 (f. d. 220, vol. I).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererile de recurs au fost depuse la 03 aprilie 2023 și respectiv la 10

aprilie 2023 (f. d. 1-3, 5-17, vol. II).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

5

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursurilor depuse de

Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al

Republicii Moldova împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din

Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

declarate de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova sunt inadmisibile, pentru motivele ce

succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererilor de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

6

Verificând motivele de casare, invocate în recursuri de Maia Scripnic,

reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția

pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar

constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel

a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

recursurile declarate de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu

și Ministerul Justiției al Republicii Moldova conțin obiecții de fapt și de drept,

similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate

de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul

nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea

greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și

în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

7

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a aprecia recursurile declarate de Maia Scripnic,

reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, ca fiind inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Maia Scripnic,

reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

8