2ra-1086/21 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei

2ra-1086/21 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1086/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: I. Maxim)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, R. Pulbere, O. Cojocaru)

Î N C H E I E R E

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Sergiu Scripnic, reprezentat

de avocatul Serghei Mocanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Scripnic

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciilor și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 iunie 2020, Sergiu Scripnic a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciilor și

compensarea cheltuielilor de judecată,

În motivarea acțiunii a indicat că la 5 martie 2012 de către SUP al CNA OUP

Sergiu Țugui s-a dispus începerea urmăririi penale pe indicii infracțiunii prevăzute

la art. 324 alin. (2), lit. c) Cod penal, cauzei penale fiind atribuit nr. 2012036810.

A afirmat că la 4 septembrie 2012, de către SUP al CNA OUP Sergiu Țugui,

în temeiul procesului-verbal s-a dispus reținerea lui Sergiu Scripnic în cauza penală

nr. 2012036810 pornită pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.

(2) lit. c) Cod Penal, iar la data de 26 septembrie 2016, cauza penală menționată a

fost expediată în instanța de judecată pentru examinare.

Reclamantul a menționat că prin sentința din 31 martie 2015 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, Sergiu Scripnic a fost achitat în baza art. 324 alin. (1) Cod

penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Sentința

menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura Anticorupție,

Vitalie Galeru, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței din

31.03.2015, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Sergiu

Scripnic să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 324

alin. (1) CP cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pentru un termen de 5

ani cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis.

A notat că prin decizia din 27 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost

admis apelul declarat de procuror, a fost casată integral sentința din 31 martie 2015

1

a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și pronunțată o nouă hotărâre, prin care

Sergiu Scripnic a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 324 alin. (1) Cod penal și numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și amendă

în mărime de 4 000 de unități convenționale ce constituie 80 000 de lei cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții publice sau de a exercita activități de răspundere în

organele de drept pe termen de 5 ani.

Decizia din 27 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost atacată cu

recursuri ordinare de către avocații Serghei Canțer și Vitalie Ciofu, solicitând

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței fără modificări.

Prin decizia din 5 iulie 2016 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile ordinare declarate, a fost casată total decizia din 27 noiembrie 2015 a

Curții de Apel Chișinău și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Astfel, prin decizia din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

din alte motive inclusiv, din oficiu apelul procurorului în Procuratura Anticorupție,

casată integral sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță după cum urmează: S-a încetat procesul în privința lui Sergiu

Scripnic recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 324 alin. (4)

Cod penal, cu liberarea de răspundere penală din motivul intervenirii termenului de

prescripție, prevăzut la art. 60 Cod penal.

A mai indicat că decizia instanței de apel a fost atacată în termen cu recursuri

ordinare de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic

Natalia și avocatul Canțer Serghei și Mocanu Serghei în numele inculpatului

Scripnic Sergiu.

Prin decizia din 11 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție au fost

respinse recursurile ordinare declarate de către procuror și avocații inculpatului.

Reclamantul a susținut că de către instanțele competente ale Republicii

Moldova i-a fost încălcat dreptul său de examinare în termen rezonabil a cauzei

penale, durata de examinare a acesteia – 7 ani, reclamantul considerând-o excesivă

și contrară prevederilor art. 6 CEDO.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Scripnic împotriva

Ministerului Justiției. S-a constatat încălcarea dreptului lui Sergiu Scripnic la

examinarea în termen rezonabil a cauzei penale intentate în privința sa, în baza art.

324 alin. (2), lit. c) Cod penal. S-a încasat în beneficiul lui Sergiu Scripnic din

contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, suma de 20 000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în

termen rezonabil a cauzei penale intentate în privința sa în baza art. 324 alin. (2),

lit. c) Cod penal și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4 000 de lei, în

rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

La 2 decembrie 2020, Sergiu Scripnic, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu a declarat apel, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii

instanței de fond

în partea respingerii cerințelor cu modificarea hotărârii în acest sens și

încasarea din bugetul de stat în beneficiul lui Sergiu Scripnic a prejudiciului moral

în sumă de 10000 de Euro și toate cheltuielile de judecată ce vor ține de

examinarea cauzei în instanța de apel.

2

Invocând ilegalitatea hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, la 22 decembrie 2020, a declarat apel și Ministerul Justiției,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 11 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Ministerul Justiției. S-a admis apelul declarat de Sergiu Scripnic,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu. S-a modificat hotărârea din 27 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare

în judecată depusă de Sergiu Scripnic împotriva Ministerului Justiției al RM cu

privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei,

repararea prejudiciilor și compensarea cheltuielilor de judecată, în partea încasării

prejudiciului moral după cum urmează: S-a majorat de la 20 000 de lei până la 60

000 de lei prejudiciul moral încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Sergiu Scripnic. În rest, hotărârea din 27

noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a menținut.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 1 alin. (2), 2 alin. (1) și (2), 4 alin. (1)

și (4) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011,

Colegiul a constatat că la soluționarea cauzei, au fost stabilite pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei, însă concluzia privind

cuantumul prejudiciului moral este una pripită, ce rezultă din aprecierea incorectă a

materialului probator.

Analizând materialele dosarului în coraport cu normele aplicabile speței,

instanța de apel a reținut că prima instanță just a constatat că cerința lui Sergiu

Scripnic cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în

termen rezonabil este întemeiată și urmează a fi admisă, or, nu s-a constatat

existența vreunuia din temeiuri care ar demonstra caracterul și complexitatea

cauzei penale examinate în privința lui Sergiu Scripnic.

Colegiul a subliniat că urmărirea penală pe cauza penală în privința lui Sergiu

Scripnic învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod

penal a fost pornită la 9 august 2012, transmisă în adresa Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău la 6 octombrie 2012 și examinată în instanțele de judecată naționale până

la data de 11 februarie 2020.

Conform Raportului prezentat la data de 19 noiembrie 2020, aproximativ 6

ani și 9 luni, cauza penală în privința lui Sergiu Scripnic a fost examinată, și

anume: o lună 27 zile cauza a fost investigată de organul de urmărire penală,

reclamantul fiind reținut și audiat în calitate de bănuit la data de 4 septembrie 2012,

timp de 2 ani 5 luni 15 zile – examinată în instanța de fond, 2 ani 10 luni și 4 zile la

Curtea de Apel Chișinău (în ambele cazuri) și 1 an 5 luni 8 zile s-a examinat cauza

penală la instanța superioară – Curtea Supremă de Justiție.

Totodată, Colegiul a învederat că prima instanță corect a constatat încălcarea

dreptului la examinare în termen rezonabil și a dispus și încasarea prejudiciului

moral, dar a determinat greșit cuantumul prejudiciului moral, și aceasta pentru că,

la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de fond nu a luat în

considerație toate circumstanțele cauzei, în cumul cu probele prezentate, ce

determină gravitatea suferințelor morale, suportate de către Sergiu Scripnic.

3

Prin prisma prevederilor art. 2 alin. (6) și art. 5 alin. (1) al Legii privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executare în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, instanța de apel a considerat că

cuantumul prejudiciului încasat de prima instanță este unul inechitabil în raport cu

suferințele fizice și psihice suportate de către Sergiu Scripnic, având în vedere că,

acesta a fost privat de dreptul de a munci (a fost suspendat din funcția de ofițer

superior urmărire penală al serviciului accidente rutiere al secției urmărire penală a

CGP mun. Chișinău de la data de 17 septembrie 2012, până la adoptarea sentinței

definitive pe caz), aflarea la întreținere a copiilor minori (3 copii), imposibilitatea

de a se angaja în câmpul muncii, prin încălcarea dreptului la examinare în termen

rezonabil a cauzei penale în privința sa.

Din studiul înscrisurilor anexate la dosar rezultă incontestabil faptul că, lui

Sergiu Scripnic i-a fost cauzat un anumit nivel de stres și frustrare, și în acest sens

Colegiul a considerat necesar de a modifica cuantumul acestuia, majorând suma

încasată cu titlu de prejudiciu moral de la 20 000 de lei până la suma de 60 000 de

lei.

La 26 mai 2021, Sergiu Scripnic, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a

declarat recurs, prin care a solicitat casarea în parte a deciziei instanței de apel cu

adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii în sensul formulat.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei nu

a constatat just și a dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult nu a

examinat cauza sub toate aspectele și nu a stabilit cu certitudine raportul juridic

litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 mai 2021 și a

expediat-o participanților la proces la 31 mai 2021 (f.d. 28, Vol. III), astfel,

recursul declarat la 26 mai 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 9 iunie 2021

instanța de recurs a comunicat intimatului recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței, or, până la data examinării cauzei careva referințe în adresa

instanței nu au parvenit.

4

Examinând temeiurile recursului declarat de Sergiu Scripnic, reprezentat de

avocatul Serghei Mocanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Scripnic, reprezentat

de avocatul Serghei Mocanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

5

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Sergiu Scripnic, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Scripnic, reprezentat de

avocatul Serghei Mocanu, împotriva deciziei din 11 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6