2ra-1559/23 — constatarea incalcarii dreptului la executarea hotaririi judecatoresti farobalie in termen rezonabil si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului la executarea hotaririi judecatoresti farobalie in termen rezonabil si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1559/23 — constatarea incalcarii dreptului la executarea hotaririi judecatoresti farobalie in termen rezonabil si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
DECIZIE
cu privire la admiterea cererii de recurs depuse de Ministerul Justiției,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cultul
Religios Uniunea Bisericilor Penticostale din Republica Moldova împotriva
Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul local Pîrlița, r-nul Fălești
și executorul Judecătoresc Oleg Romah, cu privire la constatarea încălcării
dreptului la executarea hotărârii judecătorești favorabile în termen rezonabil,
recuperarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1559/23
Nr. PIGD 2-22187268-01-2ra-19012024)
Recurs admis. Consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție. Stabilirea eronată de
către instanțele ierarhic inferioare a cuantumului prejudiciului moral, încasat în temeiul Legii nr.
87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești.
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. A.Sandu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. I. Secrieru, A. Malîi,V.Cotorobai
17 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Ministerul
Justiției,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 decembrie 2022, Cultul Religios Uniunea Bisericilor Penticostale
din Republica Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul local Pîrlița, r-nul Fălești
și executorul judecătoresc Oleg Romah, cu privire la constatarea încălcării a
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea
prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, prin hotărârea din 11 ianuarie 2010 a
Judecătoriei Fălești, irevocabilă din 26 ianuarie 2010, s-a anulat decizia
Consiliului sătesc Pîrlița nr. 7/2 din 28 august 2009 cu privire la cererea Cultului
Penticostal din Republica Moldova de schimbare a destinației imobilului,
proprietate privată și s-a obligat Consiliul sătesc Pîrlița să emită decizia de
schimbare a destinației bunului imobil cu ***** m.p., nr. cadastral *****,
amplasat în satul ***** din construcție comercială prestarea serviciilor în Casa
pentru Rugăciuni (Clădire cu cult).
Prin decizia din 04 august 2015 a Ministerului Justiției a fost înregistrat
statutul Cultului Religios Uniunea Bisericilor Penticostale din Republica
Moldova, în redacție nouă din Uniunea Bisericilor Creștinilor Credinței
Evanghelistice (Cultul Penticostal) din Republica Moldova.
Prin hotărârea din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, menținută prin decizia din 04 februarie 2020 a Curții de Apel
Chișinău și încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiției, s-a admis
integral cererea de chemare în judecată depusă de Uniunea Bisericilor
Penticostale din Republica Moldova, s-a constatat violarea dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii din 11 ianuarie 2010 a Judecătorii
Fălești admisă prin neexecutare în perioada 03 octombrie 2013-10 august 2018,
s-a încasat din Bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în
beneficiul reclamantei prejudiciul moral în mărime de 50000 de lei, cauzat prin
neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești pentru perioada de 03
octombrie 2013-10 august 2018.
Din 11 august 2018 până în prezent, conștiincios și intenționat membrii
Consiliului local Pîrlița nu au executat hotărârea judecătorească și documentul
executoriu contrar cerințelor executorului judecătoresc și Cultului Religios
Uniunea Bisericilor Penticostale din Republica Moldova.
1
Reclamantul a menționat că, doar Consiliul sătesc Pîrlița este unicul organ
competent de schimbarea destinației bunului imobil în cauză și este obligat să
execute hotărârea judecătorească irevocabilă.
A indicat că, după schimbarea destinației imobilului intenționează să
desfășoare servicii religioase în acest imobil, iar prin neexecutarea hotărârii
Consiliul sătesc Pîrlița încalcă dreptul reclamantei de a utiliza imobilul dat
conform statutului acestuia, dreptul la libertatea de religie, drept ce este garantat
atât de legislația internațională, cât și de legislația națională și sunt discriminați
în raport cu Biserica Ortodoxă care se bucură de toate drepturile legislației. De-a
lungul anilor a întreprins măsuri în vederea executării hotărârii judecătorești, dar
care nu s-au soldat cu succes.
În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat constatarea
încălcării dreptului Cultului Religios Uniunea Bisericilor Penticostale din
Republica Moldova la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 11 ianuarie
2010 a Judecătoriei Fălești, prin care Consiliul sătesc Pîrlița a fost obligat să
emită decizia de schimbare a destinației bunului imobil cu suprafața de *****
m. p., nr. cadastral ***** amplasat satul ***** din „construcție comercială,
prestarea serviciilor” în „casă pentru rugăciuni”, încasarea din bugetul de Stat,
prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul său, a prejudiciului moral în
mărime de 700.000 de lei cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, precum și compensarea cheltuielilor
de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Cultul Religios
Uniunea Bisericilor Penticostale din Republica Moldova. S-a constatat
încălcarea dreptului Cultului Religios Uniunea Bisericilor Penticostale din
Republica Moldova la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 11 ianuarie
2010 a Judecătoriei Fălești, prin care Consiliul sătesc Pîrlița a fost obligat să
emită decizia de schimbare a destinației bunului imobil cu suprafața de *****
m. p., nr. cadastral ***** amplasat satul ***** din „construcție comercială,
prestarea serviciilor” în „casă pentru rugăciuni”. S-a încasat de la bugetul de Stat
prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Cultului Religios Uniunea
Bisericilor Penticostale din Republica Moldova, prejudiciul moral în mărime de
500 000 de lei, cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil
a hotărârii din 11 ianuarie 2010 a Judecătoriei Fălești.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 06 aprilie 2023
Ministerul Justiției a depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior, la 22 mai
2023, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 30 martie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel,
2
casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere
integrală a cererii de chemare în judecată (f. d. 111, 120-125).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
cererea de apel depusă de Ministerul Justiției. S-a modificat hotărârea din 30
martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, după cum urmează: S-a
micșorat cuantumul prejudiciului moral încasat în beneficiul Cultului Religios
Uniunea Bisericilor Penticostale din Republica Moldova din contul bugetului de
Stat prin intermediul Ministerului Justiției de la suma de 500 000 de lei la suma
de 100 000 de lei ( f. d. 137, 139-148).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect
a stabilit starea de fapt, a identificat și aplicat cadrul legal litigiului dedus
judecății și a constatat existența criteriilor ce impun survenirea răspunderii
statului pentru încălcarea termenului rezonabil de executare a din 11 ianuarie
2010 a Judecătoriei Fălești.
Instanța de apel a constatat că hotărârea din 11 ianuarie 2010 a
Judecătoriei Fălești nu s-a executat de autoritatea publică - Consiliul sătesc
Pîrlița, r-nul Fălești, care era obligată să emită decizia de schimbare a destinației
bunului imobil cu suprafața de ***** m.p. nr. cadastral ***** din „construcție
comercială, prestarea serviciilor” în „casă pentru rugăciuni”.
Prin urmare, Cultul Religios Uniunea Bisericilor Penticostale din
Republica Moldova poate pretinde la recunoașterea încălcării dreptului de
executare în termen rezonabil a hotărârii din 11 ianuarie 2010 a Judecătoriei
Fălești.
Instanța de apel a stabilit că suma de 500000 de lei încasată cu titlu de
prejudiciu moral este una excesivă și disproporționată în raport cu criteriile
reținute (conduita autorității publice, durata încălcării și miza reclamantului) și
principiul echității, aceasta urmând a fi micșorată până la suma de 100 000 de
lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 27 octombrie 2023, Ministerul Justiției a depus cerere de recurs
împotriva deciziei din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a
hotărârii din 30 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în
judecată să fie respinsă sau hotărârea să fie modificată în sensul micșorării
cuantumului prejudiciului moral.
În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel a apreciat
arbitrar raportul motivat prezentat și nu a luat în considerare aspectul ce ține de
circumstanțele specifice procedurii date de executare.
3
A indicat că complexitatea cauzei se manifestă prin problematica
executării hotărârii instanței de judecată privind obligarea Consiliului sătesc
Pîrlița să emită decizia de schimbare a destinației bunului imobil cu suprafața
de ***** m.p., nr. cadastral *****, amplasat în satul *****, din „construcție
comercială, prestarea serviciilor” în „casă pentru rugăciuni”. Comportamentul
autorității responsabile nu relevă indici privind lipsa de diligență. Miza
reclamantului/ intimatului se manifestă prin dorința executării hotărârii instanței
de judecată. Nici într-un moment nu s-a renunțat la procedura de executare,
însă din specificul cauzei, în procesul identificării unor soluții, în mod firesc se
atestă o prolongație a executării documentului executoriu vizat.
Instanța de judecată are ca sarcină exclusivă de a analiza dacă măsurile
adoptate de autoritățile naționale au fost adecvate și suficiente. Atât executorul
judecătoresc, cât și Consiliul sătesc Pîrlița nu au negat executarea în viitor a
acestui document executoriu, reiterând că în prezent fiind constatate anumite
circumstanțe ce împiedică executarea propriu-zisă. Responsabilitatea Statului nu
se extinde dincolo de procedura de executare, iar sarcina autorităților naționale
în asemenea cauze este de a pune la dispoziția creditorului un mecanism (
organele de executare, executori judecătorești), dar nu de a se substitui
debitorului și a achita anumite sume adjudecate.
Cu referire la prejudiciul material, recurentul a menționat că suma de
100000 de lei, încasată de instanța de apel, este una exagerată și inechitabilă în
raport cu perioada de neexecutare, care este de 4 ani 4 luni și 10 zile.
ASPECTE DE PROCEDURĂ
La 16 mai 2024, în adresa Cultului Religios Uniunea Bisericilor
Penticostale din Republica Moldova, Consiliului sătesc Pîrlița, r-nul Fălești și
executorului judecătoresc Oleg Romah a fost expediată copia recursului declarat
de Ministerul Justiției, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt
ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d.
169).
Până la examinarea recursului, intimații nu au beneficiat de drepturile lor
procedurale și nu au depus referințe
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate
fi restabilit.”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
4
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 70 alin. (1) din Codul de executare:
„Documentul executoriu va fi executat în termenul indicat în el sau, în cazul în care nu
este indicat, într-un termen rezonabil”.
Art. 2 alin. (1)-(4), (6) și (7) din Legea privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești
nr. 87 din 21 aprilie 2011:
„Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea
în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind
constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în
condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă. Repararea prejudiciului
cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care
încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea
de reparare a prejudiciului (denumită în continuare reclamant). Prejudiciul cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară indiferent de vinovăția instanței de
judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărârilor
judecătorești sau a instituției de stat debitoare. Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau
de o autoritate căreia statul i-a delegat atribuții de autoritate publică prin încălcarea dreptului
la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești se repară de către stat. Reparația prejudiciului se face de la bugetul de
stat. Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se
stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în
cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de
complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire
penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța
procesului pentru reclamant. Organul care reprezintă statul în instanță de judecată pe această
categorie de cauze este Ministerul Justiției.”
Art.4 alin. (1)-(3) și (5) al Legii privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești
nr. 87 din 21 aprilie 2011:
„Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei
5
suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi
suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea costurilor și
cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului. Instanța de judecată care examinează în fond
cauza, organul de urmărire penală, autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul
judecătoresc ori autoritatea responsabilă de executarea hotărârii judecătorești prezintă
Ministerului Justiției un raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil și,
după caz, dosarul sau o copie de pe dosar. Raportul privind modul de respectare a termenului
rezonabil se prezintă în scris și va conține: numele și prenumele judecătorului, ale
reprezentantului autorității implicate în proces, ale executorului judecătoresc sau ale
reprezentantului autorității responsabile de executarea hotărârii judecătorești; date despre
acțiunile procesuale întreprinse, termenele de realizare și motivarea acestora; date despre
acțiunile procesuale întreprinse în vederea accelerării procedurii de judecare, după caz; alte
date relevante privind respectarea termenului rezonabil. Categoriile de litigii menționate se
examinează în instanță de judecată în conformitate cu normele legislației procesuale civile,
ținându-se cont de particularitățile prevăzute de prezenta lege.”
Art. 5 alin. (1)-(2) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului
cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21
aprilie 2011:
„În urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil
a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de
judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul
reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată. La
constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de judecată poate decide că
simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru
prejudiciul moral.”
Art. 2036 alin. (1)-(5) din Codul civil:
„În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la
drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de
judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de
despăgubiri. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului
patrimonial. Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite
în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere
penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea,
aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în
folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege. Dacă legea nu prevede altfel, simpla
constatare a încălcării unui drept sau interes recunoscut de lege fără plata de despăgubiri oferă
satisfacție echitabilă persoanei vătămate doar când aceasta corespunde cu natura dreptului sau
interesului recunoscut de lege încălcat și persoana vătămată astfel va putea obține o valoare
nepatrimonială superioară prejudiciului moral suferit. Dreptul la despăgubire pentru atingerile
aduse drepturilor personale nepatrimoniale poate fi cesionat numai în cazul în care a fost
stabilit printr-o tranzacție sau printr-o hotărâre judecătorească definitivă.”
Art. 2037 alin. (1)-(3) din Codul civil:
„Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată
în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul
de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de
măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.
6
Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luînd în
considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de
viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate. La determinarea
despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o
mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă
parte, ia în cont particularitățile cazului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică, la 21 septembrie 2023 (f.d.139). La 17 octombrie 2023, Curtea
de Apel Chișinău a expediat, prin intermediul poștei electronice, Ministerului
Justiției copia deciziei motivate din 21 septembrie 2023, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei ( f.d. 150).
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că recursul declarat de Ministerul Justiției, la 27 octombrie 2023, se consideră
depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră necesar de a admite recursul depus de Ministerul Justiției
cu modificarea deciziei instanței de apel în partea cuantumului prejudiciului
moral, în rest decizia urmează a fi menținută, din considerentele ce succed.
După cum denotă actele cauzei, Cultul Religios Uniunea Bisericilor
Penticostale din Republica Moldova, înaintând acțiunea împotriva Ministerului
Justiției, intervenienți accesorii Consiliul local Pîrlița, r-nul Fălești și executorul
judecătoresc Oleg Romah, a solicitat constatarea încălcării dreptului la executare
în termen rezonabil a hotărârii din 11 ianuarie 2010 a Judecătoriei Fălești, prin
care Consiliul sătesc Pîrlița a fost obligat să emită decizia de schimbare a
destinației bunului imobil cu suprafața de ***** m.p., nr. cadastral *****
amplasat satul Pîrlița, r-nul Fălești din „construcție comercială, prestarea
serviciilor” în „casă pentru rugăciuni”, încasarea din bugetul de Stat, prin
intermediul Ministerului Justiției în beneficiul său, a prejudiciului moral în
mărime de 700.000 de lei cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, precum și compensarea cheltuielilor
de judecată.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul Centru,
prin hotărârea din 30 martie 2023, a admis parțial cererea de chemare în judecată
depusă de Cultul Religios Uniunea Bisericilor Penticostale din Republica
Moldova, a constatat încălcarea dreptului Cultului Religios Uniunea Bisericilor
Penticostale din Republica Moldova la executarea în termen rezonabil a hotărârii
din 11 ianuarie 2010 a Judecătoriei Fălești, prin care Consiliul sătesc Pîrlița a
fost obligat să emită decizia de schimbare a destinației bunului imobil cu
suprafața de ***** m. p., nr. cadastral ***** amplasat satul ***** din
„construcție comercială, prestarea serviciilor” în „casă pentru rugăciuni”. A
încasat de la bugetul de Stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul
Cultului Religios Uniunea Bisericilor Penticostale din Republica Moldova,
7
prejudiciul moral în mărime de 500 000 de lei, cauzat prin încălcarea dreptului
la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 11 ianuarie 2010 a Judecătoriei
Fălești.
Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia
din 21 septembrie 2023, a admis cererea de apel depusă de Ministerul Justiției și
a modificat hotărârea din 30 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral încasat în beneficiul Cultului
Religios Uniunea Bisericilor Penticostale din Republica Moldova din contul
bugetului de Stat prin intermediul Ministerului Justiției de la suma de 500 000
de lei la suma de 100 000 de lei, constatând că suma de 500000 de lei încasată
cu titlu de prejudiciu moral este una excesivă și disproporționată în raport cu
criteriile reținute și principiul echității.
Examinând cauza în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că instanța de apel a stabilit corect raportul juridic, normele
aplicabile și natura drepturilor încălcate, însă cuantumul prejudiciului moral nu a
fost determinat în conformitate cu jurisprudența națională și criteriile relevante.
Întru soluționarea corectă a litigiului ce ține de repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești, instanțele de judecată naționale trebuie să aibă în vedere
caracterul rezonabil al duratei unei procedurii în temeiul art. 6 § 1 din
Convenție, ce se apreciază cu ajutorul criteriilor consacrate de jurisprudența
CtEDO cum sunt: complexitatea cauzei, comportamentul autorităților
competente și al părților și miza pentru partea interesată.
La aprecierea termenului rezonabil de executare a hotărârii judecătorești
urmează a fi luate în considerare anumite criterii de apreciere: complexitatea
cauzei; se apreciază de asemenea după caz și individual; comportamentul
părților, care include aprecierea comportamentului reclamantului și a
autorităților. Se va aprecia bona/mala fides a tuturor părților implicate în proces,
inclusiv existența unor întârzieri inexplicabile, amânări neîntemeiate; etc. miza
(interesul) pentru reclamant relevă importanța sau scopul pentru persoana care
pretinde violarea dreptului său la un termen nerezonabil.
Recapitulând esența litigiului dedus judecății, Completul de judecată
menționează că, prin hotărârea din 11 ianuarie 2010 a Judecătoriei Fălești,
irevocabilă din 26 ianuarie 2010, s-a anulat decizia Consiliului sătesc Pîrlița nr.
7/2 din 28 august 2009 cu privire la cererea Cultului Penticostal din Republica
Moldova de schimbare a destinației imobilului, proprietate privată și s-a obligat
Consiliul sătesc Pîrlița să emită decizia de schimbare a destinației bunului
imobil cu S-***** m.p., nr. cadastral *****, amplasat în satul ***** din
construcție comercială prestarea serviciilor în Casa pentru Rugăciuni (Clădire cu
cult).
La 25 octombrie 2010, prin încheierea executorului judecătoresc Elena
Ischimji, a fost intentată procedura de executare în baza documentului
executoriu nr. 3CA-1/10 emis de Judecătoria Fălești la 11 ianuarie 2010.
Documentul executoriu a fost preluat, la 30 noiembrie 2015, de către
executorul judecătoresc Nicolae Gușan.
8
La 05 mai 2017, executorul judecătoresc Natalia Buzumiuc a preluat
executarea documentului executoriu sus-indicat, iar prin încheierea nr.088-
1073r/18 din 03 octombrie 2018, titlu executoriu a fost restituit creditorului în
baza art.86 alin (l) lit. e din Codul de executare.
La 25 noiembrie 2019, de către executorul judecătoresc Ion Nemerenco a
fost intentată procedura de executare nr. 147-811/19 întru executarea titlului
executoriu nr. 3CA-1/10 din 11 ianuarie 2010 a Judecătoria Fălești, privind
obligarea consiliului sătesc Pîrlița să emită decizia de amplasat în satul Pîrlița,
r-nul Fălești, din „ construcție comercială, prestarea serviciilor” în „casă pentru
rugăciuni”, încheierea de intentare a fost expediată pentru executare în adresa
debitorului și acordat termen de executare.
La ședința Consiliului local Pîrlița din 21 februarie 2020 în sarcina
primarului satului Pîrlița, Mihail Neagu a fost pusă eliberarea autorizației de
schimbare a destinației bunului imobil amplasat în satul Pîrlița, r-nul Fălești.
La 01 decembrie 2020, executorul judecătoresc Ion Nemerenco a solicitat
de la Consiliul sătesc Pîrlița, ***** includerea în ordinea de zi a ședinței
extraordinare votarea în mod deschis întrebarea cu privire la schimbarea
destinației bunului imobil sus menționat.
La cererea executorului, prin scrisoarea nr.240 din 14 decembrie 2020
secretarul consiliului local Tatiana Graur a comunicat, că întrebarea în cauză va
fi pusă în discuție la ședința ordinară preconizată în luna februarie 2021,
întrebarea nu a fost supusă votului din lipsă de cvorum, dar a fost amînată pentru
următoarea ședință ordinară.
La 24 mai 2021, executorul judecătoresc Ion Nemerenco a solicitat în
mod repetat de la Consiliul sătesc Pîrlița***** includerea în ordinea de zi a
ședinței extraordinare votarea în mod deschis întrebarea cu privire la schimbarea
destinației bunului imobil și din nou nu a fost supusă votului din lipsă de
cvorum, dar a fost amînată pentru următoarea ședință ordinară.
Completul de judecată a reținut că, din motivul încetării activității
executorului judecătoresc Ion Nemerenco, prin dispoziția nr. 67 din 03
decembrie 2021 a UNEJ, pentru preluarea și continuarea lucrărilor pe
procedurile de executare nefinalizate, a fost desemnat executorul judecătoresc
Oleg Romah.
Executorul judecătoresc, Oleg Romah, a solicitat Consiliului sătesc
Pârlița, r-nul *****, în regim prioritar, să întreprindă măsuri întru executarea
documentului executoriu nr. 3CA-1/10 din 11 ianuarie 2010 emis de Judecătoria
Fălești.
La 23 martie 2022 executorul judecătoresc Oleg Romah a solicitat de la
Consiliul sătesc Pîrlița, r-nul ***** să fie informat despre decizia consilierilor și
măsurile întreprinse întru executarea documentului executoriu nr. 3CA-l/10 din
11 ianuarie 2010 emis de Judecătoria Fălești.
Prin scrisoarea nr.109 din 12 aprilie 2022, primarul satului Pîrlița a
comunicat că întrebarea în cauză se regăsește la ședința ordinară preconizată în
luna iunie, care ulterior a fost exclusă din ordinea de zi a ședinței prin vot
unanim.
9
La 10 mai 2022, executorul judecătoresc Oleg Romah a solicitat în mod
repetat de la Consiliul sătesc Pîrlița, r-nul ***** includerea în ordinea de zi a
ședinței extraordinare votarea în deschis întrebarea cu privire la schimbarea
destinației bunului imobil sus menționat, cu înștiințarea executorului
judecătoresc despre decizia consilierilor și măsurile întreprinse întru executarea
documentului executoriu nr.3CA-l/10 din 11.01.2010 emis de Judecătoria
Fălești.
La ședința Consiliului local Pîrlița din 02 iunie 2022 a fost amînată
examinarea întrebării date pînă la primirea răspunsului de la arhiva de stat
referitor la originea construcției.
Prin scrisoarea nr. 2947 din 04 noiembrie 2022, consilierii Consiliului
sătesc Pîrlița au fost preîntâmpinați de răspunderea contravențională prevăzută
de art.318 din Codul contravențional. Ca urmare executorul a fost informat
despre includerea întrebării în cauză în ordinea de zi a următoarei ședințe
ordinare a Consiliului local, data preliminară a ședinței ordinare era stabilită
pentru 09 decembrie 2022. Însă, la ședința din 09 decembrie 2022, unde a
participat și executorul judecătoresc Oleg Romah, întrebarea nu a fost supusă
votului din lipsă de cvorum, dar a fost amânată pentru următoarea ședința
ordinară.
Sintetizând cele reliefate supra, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție constată că, la caz, hotărârea din 11 ianuarie 2010 a Judecătoriei
Fălești nu este executată de autoritatea publică locală - Consiliul sătesc Pîrlița, r-
nul *****, care nu a întreprins toate măsurile necesare în vederea asigurării
executării hotărârii judecătorești irevocabile.
Din lucrările dosarului mai rezultă că, prin hotărârea din 20 decembrie
2013 a Judecătoriei sectorului Buiucani, mun. Chișinău, s-a constatat încălcarea
dreptului reclamantului la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 11
ianuarie 2010 a Judecătoria Fălești și s-a încasat de la bugetul de stat prejudiciul
moral cauzat în mărime de 20000 de lei, iar prin decizia din 18 martie 2014,
aceasta a fost modificată prin micșorarea mărimii prejudiciului moral până la
10000 de lei, menținută prin încheierea din 22 octombrie 2014 a Curții Supreme
de Justiție.
Totodată, prin hotărârea din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani, menținută prin decizia din 04 februarie 2020 a Curții de Apel
Chișinău și încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiției, s-a admis
integral cererea de chemare în judecată depusă de Uniunea Bisericilor
Penticostale din Republica Moldova, s-a constatat violarea dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii din 11 ianuarie 2010 a Judecătorii
Fălești admisă prin neexecutare în perioada 03 octombrie 2013-10 august 2018,
s-a încasat din Bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în
beneficiul reclamantei prejudiciul moral în mărime de 50000 de lei, cauzat prin
neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești pentru perioada de 03
octombrie 2013-10 august 2018.
În conformitate cu art. 2 alin. (6) din Legea privind repararea de către stat
a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
10
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești
nr. 87 din 21 aprilie 2011, mărimea reparației prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța
de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul
căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant,
de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita
organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante,
de durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.
Conform art. 5 alin. (1) din Legea sus-citată, în urma constatării faptului
că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la
executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de judecată
decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul
reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de
judecată.
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral, Completul de judecată ia în
considerație interesul sporit pe care îl are reclamantul în executarea hotărîrii
judecătorești al cărui beneficiar este, ia în considerație durata neexecutării
continuie care este una considerabilă (se are în vedere perioada totală de
neexecutare), însă, în același timp, instanța de judecată reține că prin hotărârile
instanțelor judecătorești (hotărîrea din 20 decembrie 2013 a Judecătoriei
sectorului Buiucani, mun. Chișinău și hotărârea din 15 noiembrie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani), acesta a fost despăgubit moral pentru
încălcarea dreptului său la executare în termen rezonabil.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că prejudiciul
moral acordat reclamantului în sumă de 100 000 de lei pentru neexecutarea
hotărâri judecătorești din 11 ianuarie 2010, este disproporționat în raport cu
circumstanțele cauzei și cu practica judiciară anterioară, care impune aplicarea
principiilor de echitate, proporționalitate și uniformitate.
Or, prin hotărîrea din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Buiucani,
reclamantului i-a fost acordată suma de 50 000 de lei pentru neexecutarea
aceleiași hotărâri judecătorești pe o perioadă identică de 5 ani (03 octombrie
2013 - 10 august 2018). Atât durata încălcării, cât și natura daunei morale sunt
similare, iar reclamantul nu a invocat și nici nu s-a constatat o agravare
substanțială a situației sale în perioada ulterioară.
Acordarea unei sume duble (100 000 de lei) pentru o situație identică
contravine principiului proporționalității și jurisprudenței constante a CEDO,
conform căreia prejudiciul moral trebuie să fie adecvat, dar nu excesiv.
De asemenea, o astfel de majorare nejustificată poate conduce la
îmbogățirea fără just temei a reclamantului, transformând compensația într-o
sancțiune pecuniară, ceea ce contravine naturii reparatorii a daunelor morale.
În circumstanțele descrise, Completul Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia privind reducerea cuantumului prejudiciului moral de la 100 000 de
lei la 50 000 de lei, pentru neexecutarea hotărîrii judecătorești din 11 ianuarie
2010 a Judecătoriei Fălești pentru perioada 11 august 2018 – 30 martie 2023.
11
Totodată, cuantumul de 50 000 de lei stabilit cu titlu de prejudiciu moral
este în concordanță cu practica Curții Supreme de Justiție în cauze similare, în
care despăgubirile au fost acordate în temeiul Legii privind repararea de către
stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011 (dosarul 2rac-118/24, dosarul nr. 2ra-
457/24, dosarul nr. 2ra-1696/23).
În această ordine de idei și în scopul menținerii coerenței și unificării
practicei judiciare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va
admite cererea de recurs depusă de Ministerul Justiției și va modifica decizia
instanței de apel, în partea ce ține de cuantumul sumei încasate cu titlu de
prejudiciu moral, prin diminuarea sumei de la 100 000 (una suta mie) lei la suma
de 50 000 (cincizeci mii) de lei, iar în rest – de a menține decizia instanței de
apel.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Ministerul Justiției.
Modifică decizia din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cultul
Religios Uniunea Bisericilor Penticostale din Republica Moldova împotriva
Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul local Pîrlița, r-nul Fălești
și executorul Judecătoresc Oleg Romah, cu privire la constatarea încălcării
dreptului la executarea hotărârii judecătorești favorabile în termen rezonabil,
recuperarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, în
partea ce ține de cuantumul sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral, prin
diminuarea sumei de la 100 000 (una suta mie) lei la suma de 50 000 (cincizeci
mii) de lei.
În rest, menține decizia din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
12