2rac-118/24 — privind repararea prejudiciului material si moral în temeiul Legii nr.87 din 21 aprilie 2011
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind repararea prejudiciului material si moral în temeiul Legii nr.87 din 21 aprilie 2011
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2rac-118/24 — privind repararea prejudiciului material si moral în temeiul Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Ministerul
Justiției al Republicii Moldova,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă ă de
Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul
Vieții”, mun. Chișinău împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenienții
accesorii executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu și Consiliul municipal
Chișinău, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,
împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins cererea de apel declarată de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova, s-a admis cererea de apel declarată de Comunitatea Religioasă
Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău și
s-a modificat hotărârea 07 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
(Dosarul nr. 2rac-118/24
Nr. PIGD 2-22187213-01-2rac-27062024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1)-
(2) din Codul de procedură civilă nu constituie temei pentru admisibilitatea recursului.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Silivestru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, V. Cotorobai, V. Mihaila)
23 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 decembrie 2022, Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică
Creștină Baptistă ,,Izvorul Vieții”, mun. Chișinău, s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată către Ministerul Justiției al RM, intervenienți accesorii
executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu și Consiliul mun. Chișinău cu
privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare
în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, prin decizia din
16 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău (nr. dosarului 3a-2199/16), s-a
admis apelul declarat de Andrian Moroi în interesele Comunitatea Religioasă
Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău, s-a
casat hotărârea din 24 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.
S-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis cererea de chemare în judecată
depusă de Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică Creștină Baptistă
”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău împotriva Consiliului municipal Chișinău;
s-a obligat Consiliul municipal Chișinău de a emite o decizie prin care să
atribuie în proprietate Comunității Religioase Biserica Evanghelică Creștină
Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău cu titlu gratuit terenul aferent
imobilului construcție de cult nr. cadastral XXXXXX în hotarele existente
cu suprafața de 0.817 ha nr. cadastral XXXXXX, situat în mun. Chișinău,
str. X. XXXX nr. XX/X; s-a încasat din contul Consiliului mun. Chișinău în
beneficiul Comunității Religioase Biserica Evanghelică Creștină Baptistă
”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău, cheltuielile de judecată în mărime de
2000,00 de lei.
A menționat că la 13 septembrie 2017, în calitate de avocat, având
împuternicirile de rigoare, a depus la executorul judecătoresc Anatolie
Bănărescu cerere prin care a solicitat primirea spre executare a documentului
executoriu nr. 3a-2199/16, emis de către Curtea de Apel Chișinău la data de
16 februarie 2017.
A declarat că prin încheierea nr. 056-834/2017 din 13 septembrie 2017
s-a dispus primirea spre executare a documentului executoriu sus menționat,
s-a acordat debitorului Consiliul mun. Chișinău termen de 15 zile pentru
executarea documentului executoriu nominalizat.
Drept urmare, a solicitat constatarea violării dreptului reclamantului
garantat de art. 6 CEDO, la executarea în termen rezonabil a deciziei din 16
1
februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău (nr. dosarului 3a-2199/16), prin
neexecutarea pentru perioada 13 septembrie 2017 - până la pronunțarea
dispozitivului hotărârii de judecată, deoarece până la momentul adresării cu
prezenta acțiune în instanța de judecată, Consiliul mun. Chișinău nu a
executat hotărârea judecătorească și documentul executoriu în cauză.
A consemnat că prin cererea din 31 octombrie 2017, s-au adresat către
executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu cu solicitarea de a fi informat în
scris despre acțiunile întreprinse, ce ține de executarea documentului
executoriu nr. 3a-2199/16 emis de către Curtea de Apel Chișinău la data de
16 februarie 2017 și care este situația cu privire la acesta.
A invocat că prin scrisoarea nr. 056-834/2017 din 10 noiembrie 2017,
executorul judecătoresc a comunicat că ,,la 13 septembrie 2017 a fost emisă
încheierea nr. 056-834/2017 privind primirea și intentarea dosarului de
executare și expediată în adresa Consiliului mun. Chișinău, fiind numită
procedura de conciliere a părților pentru data de 29 septembrie 2017, actul
prenotat a fost recepționat de către debitor la data de 22 septembrie 2017,
însă la data numită pentru conciliere debitorul nu s-a prezentat, în acest sens
fiind întocmit procesul-verbal cu nr. 056-834/2017 de conciliere a părților în
procedura de executare. Astfel, reieșind din cele menționate supra, la data de
10 octombrie 2017 a fost emisă încheierea nr. 056-834/2017 pripind
declanșarea executării silite. Prin urmare, la 03 noiembrie 2017, executorul
judecătoresc Anatolie Bănărescu a expediat în adresa Consiliului mun.
Chișinău, somația nr. 056-834/2017 din 13 octombrie 2017, prin care a
solicitat a fi informat despre măsurile întreprinse întru executarea
documentului executoriu nominalizat supra, actul prenotat fiind recepționat
de catre debitor la data de 06 noiembrie 2017, însă un răspuns în acest sens
nu a parvenit”.
A precizat că prin scrisoarea nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018, Direcția
generală arhitectură, urbanism și relații funciare din cadrul Primăriei mun.
Chișinău, a comunicat că: „În vederea executării deciziei Colegiului civil și
de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău nr. 3a-2199/16 din 16
februarie 2017 și Încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-782/17 din 19 iunie 2017,
Direcția generală a perfectat proiectul de decizie ,,Cu privire la executarea
unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile (transmiterea cu titlu
gratuit a terenului din str. Nicolae Costin nr. 48/3 Comunității Religioase
Biserica Evanghelică Creștină Baptistă „Izvorul Vieții”)”, care se expediază
dvs. pentru coordonare și avizare.” La scrisoare fiind anexat și proiectul de
decizie.
A menționat că prin scrisoarea din 15 iunie 2018 (drept răspuns la
scrisoarea nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018) reclamantul s-a expus pe
marginea fiecărui punct din proiectul de decizie menționat anterior și a
solicitat Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare: ,,1) să se
2
țină cont de cele invocate de noi pe marginea proiectului propus de d-tră; 2)
ca proiectul dat, să fie modificat conform celor indicate de noi; 3) să fim
informați în scris despre următorii pași privitor la executarea Deciziei
Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din
16 februarie 2017 (nr. dosarului 3a-2199/1)”.
A indicat că prin scrisoarea nr. 01/1-08-1958 din 05 iulie 2018,
Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a comunicat că
proiectul de decizie elaborat de către Direcția generală arhitectură, urbanism
și relații funciare este elaborat în conformitate cu legislația în vigoare,
normele și rigorile urbanistice instituite la nivel național și reglementate la
nivel municipal în Regulamentul local de urbanism, aprobat prin decizia
Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2018, inclusiv
limita construibilă ce desparte domeniul privat de domeniul public.
Propunerile expuse în demersul din 18 iunie 2018 vor fi înaintate conform
competenței Consiliului municipal Chișinău, pentru examinare de comun cu
proiectul de decizie perfectat de către Direcția generală, concomitent cu
prezentarea coordonărilor (avizelor sau garanțiilor) pentru servitutele
instituite la sectoarele destinate rețelelor tehnico-edilitare.”
A specificat că prin cererea din 20 iunie 2018, s-a adresat către
executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu cu solicitarea de a fi informați
în scris despre acțiunile întreprinse ce ține de executarea documentului
executoriu nr. 3a-2199/16 emis de Curtea de Apel Chișinău la data de 16
februarie 2017 și care este situația cu privire la acesta. Prin scrisoarea nr.
056-618r/2018 din 10 iulie 2018, executorul judecătoresc Andrei Gosic
(asigurând funcționalitatea biroului executorului judecătoresc Anatolie
Bănărescu) a comunicat că ,, ... la 29 iunie 2018, executorul judecătoresc
Gosic Andrei asigurând funcționalitatea biroului executorului judecătoresc
Anatolie Bănărescu a expediat în adresa Consiliului mun. Chișinău somația
cu nr. 056-618r/2018, la care a anexat copiile certificate ale documentelor
necesare pentru perfectarea proiectului de decizie prin care se atribuie în
proprietate CR Biserica ECR „Izvorul Vieții”, cu titlu gratuit terenul aferent
imobilului construcție de cult cu nr. cadastral XXXX, situat în mun.
Chișinău, str. X. XXXX nr.XX/X.”
A comunicat că prin scrisoarea nr. 01/1-08-1992 din 11 iulie 2018,
Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, i-a comunicat lui
Andrei Gosic că ,,.....în vederea executării documentului executoriu
nr.3a-2199/16 emis de Curtea de Apel Chișinău la 16 februarie 2017,
Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare în baza actelor
prezentate și a soluției urbanistice a elaborat proiectul de decizie, care a fost
înaintat prin scrisoarea nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018 Comunității
Religioase Biserica Creștină Baptistă „Izvorul Vieții”, pentru informare,
coordonare și avizare cu serviciile specializate în deservirea rețelelor
tehnico-edilitare. Obiecțiile asupra proiectului de decizie înaintate de către
Comunitatea Religioasă Biserica Creștină Baptistă „Izvorul Vieții” vor fi
3
înaintate spre examinare Consiliului municipal Chișinău de comun cu
materialele proiectul de decizie perfectat, concomitent cu prezentarea
coordonărilor (avizelor sau garanțiilor) pentru servitutile instituite la
sectoarele destinate rețelelor tehnico-edilitare.
A notat că la al 2-lea aliniat din scrisoare, reprezentantul reclamantei
a învederat că, reclamanta la 15 iunie 2018 a prezentat tot ce i s-a cerut
referitor la coordonarea și avizarea proiectului de decizie al Direcției
generale arhitectură, urbanism și relații funciare „Cu privire la executarea
unei hotărârii judecătorești definitive și irevocabile (transmiterea cu titlu
gratuit a terenului din str. Nicolae Costin nr.48/3 Comunității Religioase
Biserica Evanghelică Creștină Baptistă „Izvorul Vietii”). Astfel, prin
acțiunile Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, prin care
la 20 februarie 2019 (deși încă la 15 iunie 2018 a recepționat de la reclamant
tot ce i s-a cerut pentru executarea hotărârii judecătorești irevocabile), încă
mai așteaptă de la reclamant expedierea de către ultimul a proiectului
deciziei sus-menționat, încă o dată se încearcă tergiversarea executării
hotărârii judecătorești irevocabile.
A consemnat că prin scrisoarea nr. 01/1-08-467 din 20 februarie 2019,
Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, i-a comunicat
executorului judecătoresc Anatolie Bănărescu „La somația dvs. nr. 056-
595r/2019 din 11 februarie 2019, înregistrată în cancelaria Primăriei
municipiului Chișinău la 15 februarie 2019, vă comunicăm că, în vederea
executării documentului executoriu nr. 3a-2199/16 emis de Curtea de Apel
Chișinău la 16 februarie 2017, Direcția generală arhitectură, urbanism și
relații funciare în baza actelor prezentate și a soluției urbanistice a elaborat
proiectul de decizie, care a fost înaintat prin scrisoarea nr. 01/1-08-1422 din
17 mai 2018 Comunității Religioase Biserica Creștină Baptistă ,,Izvorul
Vieții” pentru informare, coordonare și avizare cu serviciile specializate în
deservirea rețelelor tehnico-edilitare, fapt despre care a fost informat Biroul
executorului judecătoresc Gosic Andrei prin scrisoarea nr. 01/1-08-467 din
20 februarie 2019. După prezentarea de către Comunitatea Religioasă
Biserica Creștină Baptistă „Izvorul Vieții” a proiectului deciziei sus-
menționat, avizat și coordonat în modul stabilit, actele respective vor fi
înaintate spre examinare și avizare serviciilor abilitate ale Primăriei
municipiului Chișinău și ulterior la una din ședințele Consiliului municipal
Chișinău”.
A susținut că prin scrisoarea din 04 februarie 2020, s-a adresat către
Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, și a solicitat: 1) să
se țină cont de cele invocate de noi pe marginea proiectului propus de dstră;
2) ca proiectul dat, să fie modificat conform celor indicate de noi prin
scrisoarea nr. 15 iunie 2018 (ca și răspuns la scrisoarea Direcției generale
arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018);
3) ca să se purceadă la executarea Deciziei Colegiului civil și de contencios
administrativ al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului
4
3a-2199/1); 4) să fie informați în scris despre următorii pași privitor la
executarea Deciziei Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții
de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului 3a-2199/1).
A menționat că la scrisoarea în cauză s-a anexat: 1) copia scrisorii
Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 01/1-08-467
din 20 februarie 2019; 2) copia scrisorii din 30 septembrie 2019 adresată
către ,,Termoelectrica” S.A.; 3) copia scrisorii nr. 79/933dt din 24 octombrie
2019 din partea S.A. ,,Termoelectrica”. Prin scrisoarea nr. 01/1-08-326 din
12 februarie 2020 (răspuns la cererea înregistrată la 05 februarie 2020, cu nr.
de intrare 917), Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, a
comunicat că: „pentru examinarea celor expuse urmează să prezentați
proiectul de decizie cu avizele și coordonările solicitate, inclusiv și răspunsul
S.A. ,,Termoelectrica” din 30 septembrie 2019 la care faceți referire.”.
A comunicat că prin cererea nr. 01 din 03 iulie 2020, s-a adresat către
Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, și a solicitat
aceleași solicitări incluse în scrisoarea din 04 februarie 2020. La scrisoarea
în cauză s-a anexat: 1) copia scrisorii nr. 79/933dt din 24 octombrie 2019 din
partea ,,Termoelectrica” S.A.; 2) copia scrisorii nr. 79/263dt din 23 iunie
2020 din partea ,,Termoelectrica” S.A.; 3) copia procurii nr. 01 din 19 iunie
Prin scrisoarea nr. 01/1-08-2047 din 04 septembrie 2020 (răspuns la
cererea înregistrată la 21 iulie 2020, cu nr. de intrare 4541), Direcția generală
arhitectură, urbanism și relații funciare, a comunicat că: ,,În contextul
solicitării dvs., vă informăm că, pentru examinarea chestiunilor abordate este
necesar să prezentați la ghișeul nr. 1 al Centrului de informare și
documentare a cetățenilor (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 83, intrarea din str.
Vlaicu Pîrcălab), proiectul de decizie cu avizele și coordonările solicitate,
inclusiv și răspunsul S.A. ,,Termoelectrica” din 30 septembrie 2019. ”.
A relevat că prin scrisoarea nr. 03 din 08 octombrie 2020, s-a adresat
către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, și a solicitat
aceleași solicitări incluse în scrisoarea din 04 februarie 2020, și anume: 1) să
se țină cont de cele invocate de noi pe marginea proiectului propus de dstră;
2) ca proiectul dat, să fie modificat conform celor indicate de noi prin
scrisoarea nr. 15 iunie 2018 (ca și răspuns la scrisoarea Direcției generale
arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018);
3) ca să se purceadă la executarea Deciziei Colegiului civil și de Contencios
administrativ al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului
3a-2199/1); 4) să fiie informați în scris despre următorii pași privitor la
executarea Deciziei Colegiului civil și de Contencios administrativ al Curții
de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului 3a-2199/1). La
scrisoarea în cauză s-a anexat: 1) copia scrisorii nr. 79/933dt din 24
octombrie 2019 din partea ,,Termoelectrica” S.A.; 2) copia scrisorii nr.
79/263dt din 23 iunie 2020 din partea ,,Termoelectrica” S.A.; 3) copia
procurii nr. 01 din 19 iunie 2020; 4) copia buletinului de identitate - Moroi
Andrian.
5
A precizat că prin scrisoarea nr. 01/1-09-2700 din 06 noiembrie 2020
(răspuns la cererea înregistrată la 08 octombrie 2020, cu nr. de intrare 6237),
Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, a comunicat că:
,,Este necesar să prezentați la ghișeul nr. 1 al Centrului de informare și
documentare a cetățenilor (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 83, intrarea din str.
Vlaicu Pârcălab), proiectul de decizie solicitat prin scrisoarea nr. 01/1-08-
2047 din 04 septembrie 2020 (copia anexăm) și să specificați la concret
propunerile de modificări în proiectul de decizie sus-menționat ”. Prin
cererea nr. 01 din 10 septembrie 2021, reclamantul s-a adresat către Direcția
generală arhitectură, urbanism și relații funciare, și a comunicat că: „După
cum am indicat, prin scrisoarea din 15 iunie 2018 (ca și răspuns la scrisoarea
Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 01/1-08-1422
din 17 mai 2018) ne-am expus pe marginea proiectului de decizie sus
menționat. Astfel, noi concret am specificat propunerile de modificări în
proiectul de decizie menționat. Prin acțiunile dstră se tergiversează
executarea Deciziei Colegiului civil si de Contencios administrativ al Curții
de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului 3a-2199/1). ”
A specificat că prin cererea dată s-a solicitat: 1) să se țină cont de cele
invocate de noi pe marginea proiectului propus de dstră ca răspuns la
scrisoarea nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018; 2) ca proiectul dat, să fie
modificat conform celor indicate de noi prin scrisoarea din 15 iunie 2018 (ca
și răspuns la scrisoarea Direcției generale arhitectură, urbanism și relații
funciare nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018); 3) să ne explicați în ce mod
urmează să să prezinte proiectul de decizie cu avizele și coordonările
solicitate de dstră; 4) să se purceadă la executarea Deciziei Colegiului civil
și de Contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie
2017 (nr. dosarului 3a-2199/1); 5) să fim informați în scris la situația la zi a
întrebării în cauză și să fim informați despre următorii pași care trebuie
parcurși în vederea executării Deciziei Colegiului civil și de Contencios
administrativ al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului
3a2199/1); 6) ca răspunsul la prezenta cerere să fie expediat la adresa poștală
CR Biserica ECB ,,Izvorul Vieții” mun. Chișinău, mun. XXXX, str. X. XXX,
XX/X și la adresa electronică: avocat.XXX@gmail.com. La cerere s-a
anexat: l) copia scrisorii din 15 iunie 2018 (înregistrată sub nr. 5160 din 18
iunie 2018; 2) copia scrisorii nr. 79/933dt din 24 octombrie 2019 din partea
,,Termoelectrica” S.A.; 3) copia scrisorii nr. 79/263dt din 23 iunie 2020,
,,Termoelectrica” S.A.; 4) copia procurii nr. 01 din 30 iunie 2021 pe numele
lui Moroi Andrian.
A indicat că prin cererea nr. 01 din 30 martie 2022 reclamantul s-a
adresat către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, și a
comunicat că: „Prin scrisoarea nr. 01/1-09-2700 din 06 noiembrie 2020,
Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, ne-a comunicat că:
„Este necesar să prezentați prin intermediul ghișeului nr. 1 al Centrului de
informare și documentare a cetățenilor (bd. Ștefan cel Mare, 83, intrarea din
6
str. Vlaicu Parcalab), proiectul de decizie solicitat prin scrisoarea nr. 01/1-
08-2047 din 04 septembrie 2020 (copia anexam) și să specificați la concret
propunerile de modificări în proiectul de decizie sus-menționat. Prin cererea
dată s-a solicitat: 1) să se țină cont de cele invocate de noi pe marginea
proiectului propus de dstră privind atribuirea către CR Biserica ECB
,,Izvorul Vieții” mun. Chișinău a terenului cu nr. cadastral 0100506.551; 2)
ca proiectul dat, să fie modificat conform celor indicate de noi prin scrisoarea
nr. 15.06.2018 (ca și răspuns la scrisoarea Direcției generale arhitectură,
urbanism și relații funciare nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018); 3) ca să se
purceadă la executarea Deciziei Colegiului civil și de Contencios
administrativ al Curții de Apel Chișinău din 16.02.2017 (nr. dosarului 3a-
2199/1); 4) să fim informați în scris despre următorii pași privitor la
executarea Deciziei Colegiului civil și de Contencios administrativ al Curții
de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului 3a-2199/1) la adresa
poștală: Moroi Andrian, satul Năvîrneț, rnul Fălești, CP-5939. La cererea nr.
01 din 30 martie 2022 nu a primit răspuns.
A remarcat că prin cererea nr. 02 din 05 aprilie 2022, s-au adresat către
executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu cu solicitarea de a fi informați
în scris despre acțiunile întreprinse ce ține de executarea documentului
executoriu nr. 3a-2199/16 emis de către Curtea de Apel Chișinău la data de
16 februarie 2017 și care este situația cu privire la aceasta; să întreprindă
toate măsurile de rigoare întru executarea documentului executoriu în cauză;
să comunice asupra cererii înaintate. Prin scrisoarea nr. 056-38r/2022 din 06
aprilie 2022, executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu i-a comunicat
reclamantului că, ,,...la 06 aprilie 2022, acesta a expediat în adresa
Consiliului mun. Chișinău, Somația cu nr. 056-38r/2022 prin care a solicitat
a fi informat despre măsurile întreprinse întru executarea documentului
executoriu în cauză, iar despre răspunsul care urmează a fi acordat, va fi
informat ulterior. ”
A notat că prin cererea nr. 03 din 16 mai 2022, s-au adresat către
executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu cu solicitarea ca: 1) să fim
informați despre acțiunile întreprinse ce ține de executarea documentului
executoriu nr. 3a-2199/16 emis de către Curtea de Apel Chișinău la data de
16 februarie 2017 și care este situația cu privire la aceasta; 2) să ne expediați
actele recepționate pe parcursul lunilor aprilie-mai 2022, de la Direcția
generală arhitectură, urbanism și relații funciare a Primăriei mun. Chișinău
referitor la executarea documentului executoriu nr. 3a-2199/16; 3) să ne
comunicați în scris la adresa poștală: Moroi Andrian, satul Năvîrneț, rnul
Fălești, CP-5939 și la adresa de email: avocat.XXX@gmail.com.
A menționat că prin scrisoarea nr. 07-116/1645 din 19 mai 2022,
executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu a fost informat de către Direcția
generală arhitectură, urbanism și relații funciare că ,,... proiectul de decizie
cu privire la executarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile
(transmiterea cu titlu gratuit a terenului din str. XX X. XX, XX/X
7
Comunității Religioase Biserica Evanghelică Creștină Baptistă „Izvorul
Vieții”), a fost reperfectat, ținândıı-se cont de prevederile Legii nr. 133/2018
privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative.
Proiectul sus menționat se află în stadiu de examinare în procedură
administrativă. Despre rezultatele examinării veți fi informat suplimentar.”
A comunicat că prin cererea nr. 04 din 17 noiembrie 2022, s-au adresat
din nou către executorul judecătoresc Analolie Bănărescu cu următoarele
solicitări: 1) să fim informați despre acțiunile întreprinse ce ține de
executarea documentului executoriu nr. 3a-2199/16 emis de către Curtea de
Apel Chișinău la data de 16 februarie 2017 (pentru perioada iunie-noiembrie
curent) și care este situația la zi cu privire la acesta (inclusiv dacă Consiliul
mun. Chișinău a executat Decizia Curții de Apel în cauză); 2) să ne expediați
actele recepționate pe parcursul lunilor iunie-noiembrie curent, de la Direcția
generală arhitectură, urbanism și relații funciare a Primăriei mun. Chișinău
referitor la executarea documentului executoriu nr. 3a-2199/16; 3) să ne
comunicați în scris la adresa poștală: Moroi Andrian, satul Năvîrneț, r-nul
Fălești, CP-5939 și la adresa de email: avocat.moroi@gmail.com. Cererea a
fost expediată de pe e-mailul avocal.moroi@gmail.com la e-mailul
banarescu@gmail.com.
A reiterat că conduita consilierilor locali de a nu executa cerințele
executorilor judecătorești, este una conștientă și intenționată. Având în
vedere că fiecare membrul al Consiliului local au fost aleși în calitate de
consilieri, care potrivit prevederilor art. 1 al Legii privind administrația
publică locală, reprezintă autoritate reprezentativă și deliberativă a unității
administrativ - teritoriale, fiind investită astfel cu exercitarea funcțiilor
autorității publice (art. 14 al Legii privind administrația publică locală), este
de reținut faptul că în temeiul art. 16 alin. (6) din Codul contravențional,
aceasta are calitatea de persoană cu funcție de răspundere și a săvârșit
contravenția prin îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu.
Or, potrivit art. 120 al Constituției Republicii Moldova, „este obligatorie
respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor
judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul
procesului, al executării sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive
” și art. 20. alin. (3) al Legii privind organizarea judecătorească, „hotărârile
instanței judecătorești sânt obligatorii și neexecutarea lor atrage răspundere,
conform legii” hotărârile judecătorești sunt obligatorii pentru executare, iar
potrivit art. 10 alin. (1) al Legii privind statutul alesului local „alesul local
este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu
personal la consolidarea autorității administrației publice locale pe care o
reprezintă, onorarea obligațiilor civice, asigurarea ordinii publice și la
respectarea legislației”, membrii Consiliului sunt obligați să asigure
respectarea legislației. Toate cele relatate dovedesc faptul că, reclamantul a
întreprins toate măsurile de rigoare pentru executarea documentului
8
executoriu. Drept urmare aceasta trebuie executată conform prevederilor
legale.
A indicat că Consiliul mun. Chisinău este unicul organ competent de
a executa Decizia Colegiului civil și de Contenciosului administrativ al
Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului 3a- 2199/16).
Iar, membrii Consiliului local au avut la dispoziție un termen rezonabil (care
a fost încălcat de atâta timp) pentru a executa documentul executoriu.
A considerat că executorul judecătoresc nu a întreprins toate măsurile
legale pentru executarea documentului executoriu. Iar, din data de 13
septembrie 2017 până la moment adresări în instanța de judecată cu prezenta
acțiune nici un consilier din cadrul Consiliului mun. Chișinău nu a fost
sancționat contravențional sau penal pentru neexecutarea documentului
executoriu în cauză. Or, Consiliul mun. Chișinău este unicul organ
competent să execute hotărârea judecătorească irevocabilă, iar membrii
Consiliului local au avut la dispoziție un termen rezonabil (care a fost
încălcat de atâta timp) pentru a executa documentul executoriu.
A notat că prin inacțiunile instituțiilor ce ține de neexecutarea hotărârii
judecătorești si a documentului executoriu în cauză, i-a fost încălcat dreptul
la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, invocat de către
reclamant și care constituie obiect al examinării conform Legii nr. 87 din 21
aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului
la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Drept urmare, în contextul celor enunțate mai sus a solicitat repararea
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești; pentru perioada de la 13 septembrie 2017
până la pronunțarea dispozitivului hotărârii judecătorești, să se constate
violarea dreptului la executarea în termen rezonabil a deciziei din 16
februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău (nr. dosarului 3а-2199/l6), stabilit
la art. 6 al CtEDO; să se încaseze din contul bugetului de stat în beneficiul
Comunității Religioase Biserica Evanghelicii Creștină Baptistă „Izvorul
Vieții” mun. Chișinău, suma de bani în mărime de 67 000,00 de lei cu titlu
de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești; precum și toate cheltuielile de judecată
suportate de partea reclamantă pe marginea prezentei cauze.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 07 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cererea de chemare în judecată înaintată de Comunitatea Religioasă Biserica
Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău, s-a admis
parțial. S-a constatat încălcarea dreptului Cultului religios și parte
componentă a Comunității Religioase Biserica Evanghelică Creștină
Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău la executare în termen rezonabil a
deciziei din 16 februarie 2017 a Curții Apel Chișinău. S-a încasat din contul
9
bugetului de Stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul
Cultului religios și parte componentă a Comunității Religioase Biserica
Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău, suma de
5 000,00 de lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest acțiunea a fost respinsă
ca neîntemeiată (f.d.163; 169/184, vol.I).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță și-a motivat soluția prin faptul că
deoarece până în prezent nu a fost executată decizia irevocabilă din 16
februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău. nr. 3а-2199/16, se atestă încălcarea
dreptului Comunității Religioase Biserica Evanghelică Creștină Baptistă
„Izvorul Vieții”, la executare a hotărârii judecătorești irevocabile în termen
rezonabil, motiv din care acțiunea înaintată de Comunitatea Religioasă
Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău se
încadrează în prevederile alin. (3) și alin.(4) al art.2 din Legea nr.87 din 21
aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului
la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 11 iulie 2023, Ministerul Justiției al RM a declarat apel nemotivat
împotriva hotărârii din 07 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru(f.d.165, vol.I), iar, la 10 ianuarie 2024, a depus motivarea apelului
prin care în baza temeiurile de fapt și de drept a solicitat admiterea apelului,
casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri privind
respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată (f.d.193/198,
vol.I).
La 07 august 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.168, vol.I),
avocatul Moroi Andrian, acționând în interesele Comunității Religioase
Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău, a
declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 07 iulie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru (f.d.167/168, vol.I), iar la 19 ianuarie 2024, prin
intermediul poștei terestre (f.d.214, vol.I), a depus motivarea apelului prin
care în baza temeiurile de fapt și de drept a solicitat să fie admisă cererea de
apel, casată parțial hotărârii instanței de fond în partea cuantumului
prejudiciului moral dispus spre încasare, cu emiterea în această parte a unei
noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea din contul bugetului de stat în
beneficiul Comunității Religioase Biserica Evanghelicii Creștină Baptistă
„Izvorul Vieții” mun. Chișinău, suma de bani în mărime de 67000,00 de lei
cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile și anume decizia din
16 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău (f.d.205/212, vol.I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de apel depusă de Ministerul Justiției al RM. S-a admis
cererea de apel declarată de Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică
10
Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău. S-a modificat hotărârea
din 07 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă
la cererea de chemare în judecată înaintată de Comunitatea Religioasă
Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău către
Ministerul Justiției al RM, intervenienți accesorii executorul judecătoresc
Anatolie Bănărescu și Consiliul municipal Chișinău, cu privire la repararea
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești, prin majorarea cuantumului prejudiciului
moral de la suma de 5 000,00 de lei, la suma de 20 000,00 de lei (f.d.222/223;
224/246, vol.I).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând cadrul legal pertinent
speței, în coraport cu suportul probatoriu anexat la materialele cauzei, prin
prisma argumentelor invocate în cererile de apel a conchis că cererea depusă
de Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul
Vieții”, mun. Chișinău cuprinde cadrul legal de adresare în instanța de
judecată și obiectul litigiului dedus judecății constituie raporturile juridice
rezultate din încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, guvernate de prevederile Legii nr.87 din 21 aprilie 2011
privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului
la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Subsecvent, instanța de apel a reținut că Comunitatea Religioasă
Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău
pretinde că statul prin intermediul organelor sale nu este capabil să asigure
respectarea dreptului la un proces echitabil în vederea executării unui act
judecătoresc definitiv și irevocabil, or, după mai mult de 6 ani de când a fost
inițiată procedura de executare, nu a avut parte de executarea reală și efectivă
a hotărârii, fapt care aduce atingeri grave implicit dreptului la proprietate, în
lumina art. 1 Protocolul adițional la CEDO, motiv pentru care acesta a
înaintat prezenta acțiune.
În acest sens, instanța de apel analizând prevederile art.2, art.4 din
Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului
cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau
a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, a
concluzionat că în speță instanța de fond corect a constatat încălcarea
dreptului reclamantului Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică
Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău la executarea în termen
rezonabil a deciziei din 16 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, or, în
cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine că documentul executoriu
emis în baza deciziei sus menționate, a fost depus spre executare, fiind
intentată procedura de executare, însă documentul executoriu a rămas
neexecutat până în prezent.
11
La fel, instanța de apel a reținut faptul că neexecutarea hotărârii
judecătorești privind atribuirea în proprietate CR Biserica „Izvorul Vieții” cu
titlu gratuit terenul aferent imobilului construcție de cult nr. cadastral
XXXXXXX în hotarele existente cu suprafața de 0,817 ha nr. cadastral
XXXXXX, situat în mun. Chișinău, str. X. XXXX nr. XX/X, reprezintă
privarea reclamantului de a beneficia de drepturile sale recunoscute prin
actele judecătorești irevocabile, astfel fiind încălcat dreptul la executare în
termen rezonabil a hotărârii.
Astfel, instanța de apel a menționat faptul că în cazul dedus judecății
s-a stabilit cu certitudine că încălcarea dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești a avut loc din motive ce nu-i pot fi
imputate reclamantului, acesta nu a împiedicat în niciun fel punerea în
executare a hotărârii, nu a zădărnicit acțiuni din procedura de executare și
nici nu a refuzat executarea.
În aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat necesar de a evoca
prevederile art. 70 alin. (1) din Codul de executare, conform cărora
documentul executoriu va fi executat în termenul indicat în el sau, în cazul
în care nu este indicat, într-un termen rezonabil. Or, criteriile de determinare
a termenului rezonabil sânt: complexitatea procedurii de executare,
comportamentul participanților la procedura de executare, interesul
creditorului și conduita executorului judecătoresc.
Analizând situația de fapt în prezenta cauză, în raport cu înscrisurile
anexate la dosar, coroborate cu normele de drept material pertinente cauzei,
instanța de apel consideră că este întemeiată concluzia primei instanțe
privind admiterea parțială a cererii de chemare în judecată depusă de către
Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul
Vieții”, mun. Chișinău împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenienți
accesorii executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu și Consiliul municipal
Chișinău, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, însă
prejudiciul stabilit nu este în concordanță cu prejudiciul suportat de către
reclamant.
În continuare, instanța de apel a reținut că în cauza dată este cert
stabilit că, autoritatea responsabilă de executarea hotărârii judecătoreștii, nu
a întreprins toate măsurile corespunzătoare în vederea executării hotărârii
judecătoreștii irevocabile, ca urmare Comunitatea Religioasă Biserica
Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău nu a putut
beneficia de succesul obținut în urma examinării litigiului, fapt care denotă
fără echivoc că hotărârea adoptată în favoarea reclamantului a rămas
neexecutată o perioadă considerabilă de timp.
Subsecvent, instanța de apel a relevat că pornind și de la jurisprudența
CtEDO privind neexecutarea în termen a hotărârilor judecătorești, că în
principiu în absența unei justificări rezonabile executarea unei hotărâri cu o
12
întârziere mai mare de un an constituie o încălcare a Convenției Europene,
iar durata procedurilor administrative nu constituie o justificare rezonabilă
pentru întârziere. Caracterul rezonabil al termenului de executare trebuie să
fie apreciat după criteriile: complexitatea procedurii de executare,
comportamentul creditorului și al autorității competente. Indiferent de
complexitatea procedurii de executare sau a sistemului bugetar, statul este
obligat să garanteze oricărei persoane dreptul la executare în termen
rezonabil. Or, aceste criterii sunt inserate și în legislația națională, citată
anterior.
În acest context, reieșind din circumstanțele constatate, instanța de
apel a conchis că instanța de judecată corect a ajuns la concluzia privind
temeinicia pretenției privind constatarea încălcării dreptului Comunității
Religioase Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun.
Chișinău la executarea în termen rezonabil a deciziei din 16 februarie 2017
a Curții de Apel Chișinău, nr. 3а-2199/16, prin care s-a obligat Consiliul
municipal Chișinău de a emite o decizie prin care se atribuie în proprietate
CR Biserica „Izvorul Vieții” cu titlu gratuit terenul aferent imobilului
construcție de cult nr. cadastral XXXXXXXX în hotarele existente cu
suprafața de 0.817 ha nr. cadastral XXXXXX, situat în mun. Chișinău, str.
X. XXX nr. X/X și s-a încasat din contul Consiliului municipiului Chișinău,
în beneficiul CR Biserica „Izvorul Vieții”, a cheltuielilor de judecată în
mărime de 2 000,00 de lei.
În acest context, instanța de apel a ținut să noteze faptul că instanța de
fond corect a menționat că situația creată în general și circumstanțele cauzei
în special, reclamantul nu poate fi lezat în executarea unui drept garantat de
legislația națională din cauza incapacității autorităților de stat în gestionarea
unei probleme ce persistă de mai mulți ani.
La fel, instanța de apel, a relevat că prima instanță corect a statuat că
executorul judecătoresc în calitate de persoană autorizată să efectueze
executarea documentelor executorii, or, în conformitate cu art. 22 alin. (2)
din Codul de executare, este obligat să întreprindă măsurile prevăzute de lege
pentru executarea operativă a documentelor executorii.
În continuare, din analiza prevederilor art. 4 alin.(1) al Legii nr. 87
din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului
la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 2036 alin. (1),
(2) și art. 2037 alin. (2) din Codul civil, instanța de apel a relevat că unul din
criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul
echității, care exprimă că, indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală
despăgubire. Or, potrivit jurisprudenței CtEDO, acest criteriu se traduce prin
necesitatea ca, partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru
prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit,
încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume
13
excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru
victimele daunelor.
În aceste circumstanțe, instanța de apel a apelat la prevederile art. 5
alin.(1) al Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești, care stipulează că în urma constatării faptului că a fost
încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată
decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în
contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a
cheltuielilor de judecată.
Astfel, în sensul normei enunțate, instanța de apel a reținut că prin
neexecutarea hotărârii irevocabile Comunitatea Religioasă Biserica
Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău nu a putut
beneficia mai mult de 6 ani de drepturile sale recunoscute prin actele
judecătorești irevocabile, ținând cont de natura dreptului lezat, de caracterul
și gravitatea suferințelor suportate de către reclamant, de circumstanțele și
complexitatea procedurii de executare, comportamentul participanților la
procedura de executare, interesul creditorului, conduita autorităților
responsabile de executarea hotărârii judecătorești, precum și de perioada de
timp menționată supra, motiv din care instanța de apel a considerat oportun
de a majora suma încasată cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul
Comunității Religioase Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul
Vieții”, mun. Chișinău de la 5 000,00 de lei până la 20 000,00 (douăzeci mii)
de lei, sumă care în cazul de față, poate fi considerată drept o compensație
echitabilă și suficientă pentru sentimentele de frustrare suferite de reclamant.
Cît privește suma compensării prejudiciului moral solicitată de reclamatul-
apelant Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică Creștină Baptistă
”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău în mărime de 67 000,00 de lei este una
exagerată, reieșind din criteriul echității.
În această ordine de idei, instanța de apel a considerat necesar de a
aprecia critic afirmația susținută în apelul declarat de Ministerul Justiției al
RM precum că Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică Creștină
Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău nu a prezentat probe veridice,
admisibile și pertinente care ar confirma faptul prejudicierii considerabile a
acesteia și respectiv, nu este temei de a genera obligațiunea statului de a
repara prejudiciul moral cauzat acestuia, deoarece acestea se combat prin
constatările menționate supra.
Din considerentele descrise și, având în vedere faptul că instanța de
fond nu a elucidat pe deplin circumstanțele speței deduse judecății, în
consecință a admis erori în aprecierea probatoriului administrat, instanța de
apel a concluzionat despre necesitatea respingerii apelului depus de
14
Ministerul Justiției al RM și admiterii apelului declarat de Comunitatea
Religioasă Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun.
Chișinău, cu modificarea hotărârii din 07 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, prin majorarea cuantumului prejudiciului moral de la suma de
5 000,00 de lei, la suma de 20 000,00 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 27 iunie 2024, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs
împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii.
53.1. În motivarea recursului, recurentul a indicat motivele de fapt și de
drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de
apel, suplimentar a invocat că partea ce tine de admiterea parțială a pretenției
privind încasarea prejudiciului moral, a reținut că de către instanțele de
judecată ierarhic inferioare au fost ignorate prevederile Codului de Executare
și a Legii nr. 113/2010, care reglementează expres că executarea începe de
la cererea creditorului. Or, pentru ca executorului judecătoresc să întreprindă
careva acțiunii în vederea executării documentului executoriu, este necesară
cererea creditorului. Respectiv, în baza principiului disponibilității prevăzut
în art. 4 din Codul de Executare, creditorul dispune de dreptul de a cere
executarea silită a documentelor executorii, precum și de a renunța la
executarea începută, sau de a amâna pornirea ei, în limitele prescripției
dreptului stabilit.
53.2. În acest context, a susținut că nu poate fi vorba despre ne
întreprinderea tuturor măsurilor necesare în vederea executării documentului
executoriu nominalizat supra, în condițiile în care nemijlocit
creditorul/intimatul a aprobat tacit toate acțiunile întreprinse de către
autoritatea responsabilă de executarea hotărârii judecătorești, ca ulterior, să
înainteze în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 20211, prezenta acțiune civilă.
53.3. Subsecvent, a evidențiat că executorului judecătoresc nu îi poate fi
imputată tergiversarea executării, or, atât în instanța de fond, cât și în apel,
s-a atestat că neexecutarea hotărârii judecătorești se datorează doar
acțiunilor/inacțiunilor debitorului procedurii de executare, ci nu a
executorului judecătoresc, autoritate care a acționat în limitele cadrului legal.
53.4. Drept urmare, consideră că instanțele de judecată ierarhic inferioare
aveau ca sarcină exclusivă de a analiza dacă măsurile adoptate de executorii
judecătorești au fost adecvate și suficiente, iar în situația în care aceștia pe
parcursul procedurii de executare au dat dovadă de maximă diligență și au
întreprins toate măsurile posibile și necesare ce erau prevăzute de legislație,
acțiunea civilă înaintată urma a fi respinsă ca neîntemeiată. Acest aspect
deosebit de important a fost apreciat eronat însă de către ambele instanțe de
judecată ierarhic inferioare.
15
53.5. De asemenea, a subliniat că rolul intimatului în cadrul procedurii de
executare nu se rezumă numai de a înainta documentul executoriu spre
executare silită și de a solicita urgentarea executării dar, or, în conformitate
cu prevederile art. 44 alin. (5) din Codul de executare, prevede sarcina de
acordare a executorului judecătoresc a unui sprijin efectiv pentru aducerea la
îndeplinire a executării silite, punându-i la dispoziție și mijloacele necesare
în acest scop. Așadar, se constată că unul din factorii care a afectat și
afectează procedura de executarea a hotărârii judecătorești din speța
principală, ține în mod direct și de comportamentul părților, în persoana
intimatului și a debitorului procedurii de executare.
53.6. În asemenea circumstanțe, a reținut că de către autoritatea
responsabilă de executarea hotărârii judecătorești au fost întreprinse toate
măsurile care puteau a fi în mod rațional întreprinse pentru a executarea
documentul executoriu vizat. Deci, autoritate învestită cu funcții de
executarea a hotărârii judecătorești a reacționat în mod corespunzător la
cererea părții interesate/intimatului. Iar, responsabilitatea Statului însă nu se
extinde dincolo de procedura de executare, iar sarcina autorităților naționale
în asemenea cauze este de a pune la dispoziția creditorului un mecanism
(organele de executare, executori judecătorești), dar nu de ă se substitui
debitorului în procesul de executare a hotărîrii judecătorești.
53.7. La caz, a susținut că măsurile întreprinse, de către autoritatea
însărcinată cu vegherea executării hotărârii judecătorești sunt caracteristice
situației actuale, fiind epuizate ansamblul metodelor disponibile. Or,
admiterea parțială a respectivei acțiuni, este una eronată, în lipsa unor măsuri
efective de executare la moment, a acestor tipuri de documente executorii.
53.8. În această ordine de idei, a subliniat că prevederile Legii nr.87 din
21 aprilie 2011 nu acordă dreptul în mod automat la prejudiciu moral, în lipsa
dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului
garantat de lege. Or, este important ca instanța să motiveze circumstanțele
cauzei care justifică acordarea unei reparații, aceasta să nu fie teoretică și
iluzorie.
53.9. Astfel, a reținut că instanța de apel, prin decizia din 21 februarie
2024 nu a ținut cont de cerința fundamentală față de despăgubirea
prejudiciului moral, care constă în faptul că la determinarea despăgubirilor
care acordă o satisfacție echitabilă părții în proces (în speță intimatului),
obligatoriu se vor lua în considerare toate circumstanțele relevante ale cauzei
civile. Or, instanța de apel trebuia să evite subiectivismul inerent evaluării
mărimii despăgubirilor, având sarcina de a oferi satisfacție echitabilă
intimatului, dar fără a sărăci în mod nejustificat pârâtul.
La 27 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
poștei electronice, a expediat în adresa intimatei și prezentatului acesteia,
precum și intervenienților accesorii, copia recursului declarat de Ministerul
Justiției al RM, împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel
16
Cahul, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
expediere și extrasul din poșta electronică anexate la materialele dosarului
(f.d. 10/11, vol.II).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă, prevede
următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
Art. 433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, prevede că
cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1);
Art. 432 alin. (1) lit.a), b), e) și (2) din Codul de procedură civilă,
reglementează că, recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
(2)Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, stabilește că:
,,În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 21 februarie 2024 (f.d.222/223, vol.I).
Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.2994 (f.d.247,
vol.I), rezultă că la 02 mai 2024, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților,
prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei integrale din 21 februarie
2024, însă, date privind recepționarea acesteia lipsesc la dosar.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că recursul declarat de Ministerul Justiției al RM, la 27 iunie 2024, se
17
consideră depus în termenul stabilit de art.434 din Codul de procedură civilă
(a se vedea pct.55).
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că potrivit legii procesual-civile examinarea admisibilității
recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în
cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură
civilă, în redacția legii în vigoare la data declarării recursului.
La caz, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs la 27 iunie 2024,
după modificările operate în Codul de procedură civilă în redacția Legii
nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că
Ministerul Justiției al RM a făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute
la art.432 alin.(1) lit. a), b), e) din Codul de procedură civilă (a se vedea
pct.57), nu a stabilit că decizia contestată a Curții de Apel Chișinău este
bazată pe o interpretare eronată a legii, că aceasta ar fi contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție pe cauze similare, iar prin admiterea
recursului declarat de Ministerul Justiției al RM s-ar consolida sau s-ar
modifica jurisprudența Curții Supreme de Justiție.
Afară de aceasta, verificând legalitatea și temeinicia deciziei
contestate prin prisma argumentelor recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că soluția instanței de apel este
contrară legii sau cu aprecierea nerezonabilă a probelor. Dimpotrivă, decizia
contestată a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, bazată pe o
cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor
probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
Distinct, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă
că motivele recursului declarat de Ministerul Justiție al RM sunt similare
celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța
de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea cadrului legal aplicabil
speței deduse judecății.
Dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel nu constituie
temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii
a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în
fapt.
Articolul 442 alin.(1) din Codul de procedură civilă stabilește că
instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele
invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să
admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs.
Ministerul Justiției al RM, invocând dispozițiile art.432 alin.(1) lit.a),
b), e) din Codul de procedură civilă, acesta nu a explicat concret aceste
pretenții.
18
Astfel că art.432 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă se referă
la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii din hotărârea
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.
Din recurs nu rezultă în mod clar de ce hotărârea primei instanțe și decizia
instanței de apel sunt contrare jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de
Justiție. De asemenea nu se menționează nicio decizie sau un alt act a Curții
Supreme care ar da o altă interpretare articolelor 4 și 44 din Codul de
executare, precum și a prevederilor Legii Nr.87 din 21 aprilie 2011 privind
repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești sau altor aspecte de drept invocate în
recurs, nefiind constatate nici de instanța de recurs, prin urmare în latura dată
recursul este unul vădit neîntemeiat. Completul notează că nici acesta,
analizând practica judiciară a Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că actele
judecătorești contestate ar fi contrare jurisprudenței acesteia.
Totodată, art.432 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă se referă
la schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin
admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția
Curții Supreme de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru
ca acest argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să
confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu privire la problemele de
drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe contradictorii a Curții
Supreme cu privire la acestea, fie modificarea circumstanțelor sociale sau
juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de
Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este invocată în recurs. Prin urmare,
și în acest aspect acesta este vădit neîntemeiat.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ține să
reitereze că temeiurile stabilite la art.432 alin.(1) lit.a) și art.432 alin.(1) lit.b)
din Codul de procedură civilă nu pot fi invocate simultan, deoarece ele se
exclud reciproc.
Cu referire la invocarea art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură
civilă, recurentul susține că decizia instanței de apel este arbitrară și bazată
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Curtea Supremă de Justiție menționează că în sensul prevederilor lit.e)
art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, noțiunea de hotărâre arbitrară
ori de apreciere vădit nerezonabilă a probelor urmează a fi stabilită în
coraportul dintre mai multe principii.
Pentru a elucida înțelesul textului „hotărâre arbitrară” din art.432
alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție ține
cont, inclusiv, de sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2),
5 februarie 2015, § 62, Curtea Europeană a notat că o decizie judecătorească
este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu
19
stabilește nicio legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul
procedurii. Curtea Europeană consideră că o asemenea decizie reprezintă o
„denegare a dreptății”. De asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia,
22 iunie 2021, § 75, Curtea Europeană a notat că se poate considera că printr-
o decizie judecătorească a fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis
o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-
o vreodată și că aceasta este aptă să perturbe caracterul echitabil al
procedurii.
Totodată, potrivit art.71 alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu privire la
actele normative, la interpretarea actului normativ se ține cont de nota de
fundamentare, care a însoțit proiectul actului normativ respectiv și de alte
documente care permit identificarea voinței autorității publice care a adoptat,
a aprobat sau a emis actul normativ.
Nota informativă la Legea nr.246 din 31 iulie 2023 menționează
următoarele: „…Utilizarea noțiunii de „hotărâre arbitrară” derivă din
practica CtEDO, fiind utilizată pentru a defini situația în care judecătorii nu
aduc nici o motivare pentru deciziile/hotărârile luate, sau când acestea sunt
bazate pe greșeli evidente de fapt sau de drept comise de judecători. În
esență, la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate
cu bună știință contrar legii (în contextul art. 307 Cod penal). …”. Iar în nota
de subsol la textul menționat în paragraful precedent, nota informativă aduce
mai multe exemple din jurisprudența CtEDO în care hotărârile au fost
considerate arbitrare sau bazate pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Nota de subsol menționează următoarele în ceea ce privește cauzele civile:
„Exemple de procedură civilă: Respingerea fără o motivarea clară a unui
recurs într-o cauză civilă și menținerea unei decizii care era în mod clar
contrară circumstanțelor cauzei, chiar dacă recurentul indica expres asupra
acestei contradicții (a se vedea cauza Dulaurans v. France, 2000, § 38);
Refuzul judecătorilor, fără vreun motiv, de a anula ordinul de eliberare din
funcție, care era bazat pe un raport de evaluare a performanțelor anulat
anterior de aceiași judecători (cauza Tel v. Turkey, 2017); Anularea de către
instanța de recurs a deciziei instanței de fond (prin care au fost acordate
compensații prevăzute de legislația muncii) fără a explica în vreun fel acest
lucru și fără a face referire la lege, care prevedea aceste compensații (cauza
Anđelković v. Serbia, 2013; cauza Lazarević v. Bosnia and Herzegovina,
2020).
Din nota informativă menționată rezultă că sintagma „hotărârea
arbitrară” urmează a fi definită prin prisma jurisprudenței CtEDO. În
jurisprudența sa, CtEDO deseori folosește împreună sintagmele „hotărârea
arbitrară” și hotărâre „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”,
fără a face o distincție clară între ele. Nota informativă menționează totuși
că „la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate cu
bună știință contrar legii (în contextul art. 307 din Codul penal)”. Rezultă că
în cazul hotărârii arbitrare, carența principală vizează încălcarea unei norme
20
legale imperative, adică a unei prevederi normative care nu oferă nicio
discreție judecătorului. Lipsa discreției poate rezulta din claritatea textului
prevederii normative, fie din practica uniformă și clară de aplicare a normei.
Această carență nu se poate datora unei simple greșeli, ci trebuie comisă cu
bună știință sau ca urmare a unei erori inexplicabile. Suntem în prezența unor
asemenea situații atunci când instanța de judecată adoptă o hotărâre ce
contravine unei norme imperative invocate participanții la proces sau de
instanța judecătorească ierarhic superioară, fără a explica convingător de ce
nu aplică acea normă.
Sub acest aspect urmează a fi reținute și constatările Curții
Constituționale din Hotărârea nr.2 din 16 ianaurie 2025 (pct.149-150),
potrivit căreia pentru a elucida înțelesul textelor contestate (inter alia
”hotărâre arbitrară”), destinatarii pot avea în vedere, inclusiv, sensul atribuit
acestei noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, de
exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, § 62, Curtea
Europeană a notat că o decizie judecătorească este arbitrară dacă, în esență,
nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între
faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea Europeană
consideră că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”. De
asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, § 75, Curtea
Europeană a notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească a
fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de
fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta
este aptă să perturbe caracterul echitabil al procedurii.
Din textul recursului nu constată în mod univoc vre-un argument care
ar justifica constatarea că hotărârile contestate ar fi emise contrar normelor
imperative aplicabile speței, precum și nici instanța de recurs nu a stabilit din
textele hotărârilor contestate, raportate la circumstanțele cauzei.
Subsidiar, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor” se referă la aprecierea probatoriului. Pentru admiterea unui recurs
în baza acestei sintagme este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor
condiții: a) hotărârea să se bazeze pe o aprecierea eronată a probelor; b)
aprecierea să fie vădit nerezonabilă; c) hotărârea contestată se bazează în
mod determinant pe această apreciere.
Prin urmare, nu orice eroare în aprecierea probelor poate duce la
admiterea recursului în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură
civilă, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată
rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru
soluția din hotărârea contestată. Îi revine recurentului obligația să convingă
instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite.
Completul nu exclude că o hotărâre judecătorească poate fi atât
„arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”, însă
fiecare din cele două sintagme urmează a fi invocate și argumentate separat.
21
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din
Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere
a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe
sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute
în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează că recursul declarat de Ministerul Justiției al RM este unul
vădit neîntemeiat. Or, recursul respectiv conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse anterior care au fost analizate și apreciate
corespunzător de instanța de apel.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Ministerul Justiției al RM,
împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare prin prisma art. 433
alin. (1) lit. f), urmează a fi apreciat ca fiind vădit neîntemeiat și considerat
inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art.433 alin. (1) lit. f), art.440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
22