2rac-118/24 — privind repararea prejudiciului material si moral în temeiul Legii nr.87 din 21 aprilie 2011

2rac-118/24 — privind repararea prejudiciului material si moral în temeiul Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Ministerul

Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă ă de

Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul

Vieții”, mun. Chișinău împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenienții

accesorii executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu și Consiliul municipal

Chișinău, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins cererea de apel declarată de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, s-a admis cererea de apel declarată de Comunitatea Religioasă

Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău și

s-a modificat hotărârea 07 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

(Dosarul nr. 2rac-118/24

Nr. PIGD 2-22187213-01-2rac-27062024)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1)-

(2) din Codul de procedură civilă nu constituie temei pentru admisibilitatea recursului.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Silivestru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, V. Cotorobai, V. Mihaila)

23 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Creștină Baptistă ,,Izvorul Vieții”, mun. Chișinău, s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată către Ministerul Justiției al RM, intervenienți accesorii

executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu și Consiliul mun. Chișinău cu

privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului moral.

16 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău (nr. dosarului 3a-2199/16), s-a

admis apelul declarat de Andrian Moroi în interesele Comunitatea Religioasă

Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău, s-a

casat hotărârea din 24 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

S-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis cererea de chemare în judecată

depusă de Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică Creștină Baptistă

”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău împotriva Consiliului municipal Chișinău;

s-a obligat Consiliul municipal Chișinău de a emite o decizie prin care să

atribuie în proprietate Comunității Religioase Biserica Evanghelică Creștină

Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău cu titlu gratuit terenul aferent

imobilului construcție de cult nr. cadastral XXXXXX în hotarele existente

cu suprafața de 0.817 ha nr. cadastral XXXXXX, situat în mun. Chișinău,

str. X. XXXX nr. XX/X; s-a încasat din contul Consiliului mun. Chișinău în

beneficiul Comunității Religioase Biserica Evanghelică Creștină Baptistă

”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău, cheltuielile de judecată în mărime de

2000,00 de lei.

împuternicirile de rigoare, a depus la executorul judecătoresc Anatolie

Bănărescu cerere prin care a solicitat primirea spre executare a documentului

executoriu nr. 3a-2199/16, emis de către Curtea de Apel Chișinău la data de

16 februarie 2017.

s-a dispus primirea spre executare a documentului executoriu sus menționat,

s-a acordat debitorului Consiliul mun. Chișinău termen de 15 zile pentru

executarea documentului executoriu nominalizat.

garantat de art. 6 CEDO, la executarea în termen rezonabil a deciziei din 16

1

februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău (nr. dosarului 3a-2199/16), prin

neexecutarea pentru perioada 13 septembrie 2017 - până la pronunțarea

dispozitivului hotărârii de judecată, deoarece până la momentul adresării cu

prezenta acțiune în instanța de judecată, Consiliul mun. Chișinău nu a

executat hotărârea judecătorească și documentul executoriu în cauză.

executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu cu solicitarea de a fi informat în

scris despre acțiunile întreprinse, ce ține de executarea documentului

executoriu nr. 3a-2199/16 emis de către Curtea de Apel Chișinău la data de

16 februarie 2017 și care este situația cu privire la acesta.

executorul judecătoresc a comunicat că ,,la 13 septembrie 2017 a fost emisă

încheierea nr. 056-834/2017 privind primirea și intentarea dosarului de

executare și expediată în adresa Consiliului mun. Chișinău, fiind numită

procedura de conciliere a părților pentru data de 29 septembrie 2017, actul

prenotat a fost recepționat de către debitor la data de 22 septembrie 2017,

însă la data numită pentru conciliere debitorul nu s-a prezentat, în acest sens

fiind întocmit procesul-verbal cu nr. 056-834/2017 de conciliere a părților în

procedura de executare. Astfel, reieșind din cele menționate supra, la data de

10 octombrie 2017 a fost emisă încheierea nr. 056-834/2017 pripind

declanșarea executării silite. Prin urmare, la 03 noiembrie 2017, executorul

judecătoresc Anatolie Bănărescu a expediat în adresa Consiliului mun.

Chișinău, somația nr. 056-834/2017 din 13 octombrie 2017, prin care a

solicitat a fi informat despre măsurile întreprinse întru executarea

documentului executoriu nominalizat supra, actul prenotat fiind recepționat

de catre debitor la data de 06 noiembrie 2017, însă un răspuns în acest sens

nu a parvenit”.

generală arhitectură, urbanism și relații funciare din cadrul Primăriei mun.

Chișinău, a comunicat că: „În vederea executării deciziei Colegiului civil și

de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău nr. 3a-2199/16 din 16

februarie 2017 și Încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-782/17 din 19 iunie 2017,

Direcția generală a perfectat proiectul de decizie ,,Cu privire la executarea

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile (transmiterea cu titlu

gratuit a terenului din str. Nicolae Costin nr. 48/3 Comunității Religioase

Biserica Evanghelică Creștină Baptistă „Izvorul Vieții”)”, care se expediază

dvs. pentru coordonare și avizare.” La scrisoare fiind anexat și proiectul de

decizie.

scrisoarea nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018) reclamantul s-a expus pe

marginea fiecărui punct din proiectul de decizie menționat anterior și a

solicitat Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare: ,,1) să se

2

țină cont de cele invocate de noi pe marginea proiectului propus de d-tră; 2)

ca proiectul dat, să fie modificat conform celor indicate de noi; 3) să fim

informați în scris despre următorii pași privitor la executarea Deciziei

Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din

16 februarie 2017 (nr. dosarului 3a-2199/1)”.

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a comunicat că

proiectul de decizie elaborat de către Direcția generală arhitectură, urbanism

și relații funciare este elaborat în conformitate cu legislația în vigoare,

normele și rigorile urbanistice instituite la nivel național și reglementate la

nivel municipal în Regulamentul local de urbanism, aprobat prin decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2018, inclusiv

limita construibilă ce desparte domeniul privat de domeniul public.

Propunerile expuse în demersul din 18 iunie 2018 vor fi înaintate conform

competenței Consiliului municipal Chișinău, pentru examinare de comun cu

proiectul de decizie perfectat de către Direcția generală, concomitent cu

prezentarea coordonărilor (avizelor sau garanțiilor) pentru servitutele

instituite la sectoarele destinate rețelelor tehnico-edilitare.”

executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu cu solicitarea de a fi informați

în scris despre acțiunile întreprinse ce ține de executarea documentului

executoriu nr. 3a-2199/16 emis de Curtea de Apel Chișinău la data de 16

februarie 2017 și care este situația cu privire la acesta. Prin scrisoarea nr.

056-618r/2018 din 10 iulie 2018, executorul judecătoresc Andrei Gosic

(asigurând funcționalitatea biroului executorului judecătoresc Anatolie

Bănărescu) a comunicat că ,, ... la 29 iunie 2018, executorul judecătoresc

Gosic Andrei asigurând funcționalitatea biroului executorului judecătoresc

Anatolie Bănărescu a expediat în adresa Consiliului mun. Chișinău somația

cu nr. 056-618r/2018, la care a anexat copiile certificate ale documentelor

necesare pentru perfectarea proiectului de decizie prin care se atribuie în

proprietate CR Biserica ECR „Izvorul Vieții”, cu titlu gratuit terenul aferent

imobilului construcție de cult cu nr. cadastral XXXX, situat în mun.

Chișinău, str. X. XXXX nr.XX/X.”

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, i-a comunicat lui

Andrei Gosic că ,,.....în vederea executării documentului executoriu

nr.3a-2199/16 emis de Curtea de Apel Chișinău la 16 februarie 2017,

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare în baza actelor

prezentate și a soluției urbanistice a elaborat proiectul de decizie, care a fost

înaintat prin scrisoarea nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018 Comunității

Religioase Biserica Creștină Baptistă „Izvorul Vieții”, pentru informare,

coordonare și avizare cu serviciile specializate în deservirea rețelelor

tehnico-edilitare. Obiecțiile asupra proiectului de decizie înaintate de către

Comunitatea Religioasă Biserica Creștină Baptistă „Izvorul Vieții” vor fi

3

înaintate spre examinare Consiliului municipal Chișinău de comun cu

materialele proiectul de decizie perfectat, concomitent cu prezentarea

coordonărilor (avizelor sau garanțiilor) pentru servitutile instituite la

sectoarele destinate rețelelor tehnico-edilitare.

a învederat că, reclamanta la 15 iunie 2018 a prezentat tot ce i s-a cerut

referitor la coordonarea și avizarea proiectului de decizie al Direcției

generale arhitectură, urbanism și relații funciare „Cu privire la executarea

unei hotărârii judecătorești definitive și irevocabile (transmiterea cu titlu

gratuit a terenului din str. Nicolae Costin nr.48/3 Comunității Religioase

Biserica Evanghelică Creștină Baptistă „Izvorul Vietii”). Astfel, prin

acțiunile Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, prin care

la 20 februarie 2019 (deși încă la 15 iunie 2018 a recepționat de la reclamant

tot ce i s-a cerut pentru executarea hotărârii judecătorești irevocabile), încă

mai așteaptă de la reclamant expedierea de către ultimul a proiectului

deciziei sus-menționat, încă o dată se încearcă tergiversarea executării

hotărârii judecătorești irevocabile.

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, i-a comunicat

executorului judecătoresc Anatolie Bănărescu „La somația dvs. nr. 056-

595r/2019 din 11 februarie 2019, înregistrată în cancelaria Primăriei

municipiului Chișinău la 15 februarie 2019, vă comunicăm că, în vederea

executării documentului executoriu nr. 3a-2199/16 emis de Curtea de Apel

Chișinău la 16 februarie 2017, Direcția generală arhitectură, urbanism și

relații funciare în baza actelor prezentate și a soluției urbanistice a elaborat

proiectul de decizie, care a fost înaintat prin scrisoarea nr. 01/1-08-1422 din

17 mai 2018 Comunității Religioase Biserica Creștină Baptistă ,,Izvorul

Vieții” pentru informare, coordonare și avizare cu serviciile specializate în

deservirea rețelelor tehnico-edilitare, fapt despre care a fost informat Biroul

executorului judecătoresc Gosic Andrei prin scrisoarea nr. 01/1-08-467 din

20 februarie 2019. După prezentarea de către Comunitatea Religioasă

Biserica Creștină Baptistă „Izvorul Vieții” a proiectului deciziei sus-

menționat, avizat și coordonat în modul stabilit, actele respective vor fi

înaintate spre examinare și avizare serviciilor abilitate ale Primăriei

municipiului Chișinău și ulterior la una din ședințele Consiliului municipal

Chișinău”.

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, și a solicitat: 1) să

se țină cont de cele invocate de noi pe marginea proiectului propus de dstră;

2) ca proiectul dat, să fie modificat conform celor indicate de noi prin

scrisoarea nr. 15 iunie 2018 (ca și răspuns la scrisoarea Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018);

3) ca să se purceadă la executarea Deciziei Colegiului civil și de contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului

4

3a-2199/1); 4) să fie informați în scris despre următorii pași privitor la

executarea Deciziei Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții

de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului 3a-2199/1).

Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 01/1-08-467

din 20 februarie 2019; 2) copia scrisorii din 30 septembrie 2019 adresată

către ,,Termoelectrica” S.A.; 3) copia scrisorii nr. 79/933dt din 24 octombrie

2019 din partea S.A. ,,Termoelectrica”. Prin scrisoarea nr. 01/1-08-326 din

12 februarie 2020 (răspuns la cererea înregistrată la 05 februarie 2020, cu nr.

de intrare 917), Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, a

comunicat că: „pentru examinarea celor expuse urmează să prezentați

proiectul de decizie cu avizele și coordonările solicitate, inclusiv și răspunsul

S.A. ,,Termoelectrica” din 30 septembrie 2019 la care faceți referire.”.

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, și a solicitat

aceleași solicitări incluse în scrisoarea din 04 februarie 2020. La scrisoarea

în cauză s-a anexat: 1) copia scrisorii nr. 79/933dt din 24 octombrie 2019 din

partea ,,Termoelectrica” S.A.; 2) copia scrisorii nr. 79/263dt din 23 iunie

2020 din partea ,,Termoelectrica” S.A.; 3) copia procurii nr. 01 din 19 iunie

cererea înregistrată la 21 iulie 2020, cu nr. de intrare 4541), Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare, a comunicat că: ,,În contextul

solicitării dvs., vă informăm că, pentru examinarea chestiunilor abordate este

necesar să prezentați la ghișeul nr. 1 al Centrului de informare și

documentare a cetățenilor (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 83, intrarea din str.

Vlaicu Pîrcălab), proiectul de decizie cu avizele și coordonările solicitate,

inclusiv și răspunsul S.A. ,,Termoelectrica” din 30 septembrie 2019. ”.

către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, și a solicitat

aceleași solicitări incluse în scrisoarea din 04 februarie 2020, și anume: 1) să

se țină cont de cele invocate de noi pe marginea proiectului propus de dstră;

2) ca proiectul dat, să fie modificat conform celor indicate de noi prin

scrisoarea nr. 15 iunie 2018 (ca și răspuns la scrisoarea Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018);

3) ca să se purceadă la executarea Deciziei Colegiului civil și de Contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului

3a-2199/1); 4) să fiie informați în scris despre următorii pași privitor la

executarea Deciziei Colegiului civil și de Contencios administrativ al Curții

de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului 3a-2199/1). La

scrisoarea în cauză s-a anexat: 1) copia scrisorii nr. 79/933dt din 24

octombrie 2019 din partea ,,Termoelectrica” S.A.; 2) copia scrisorii nr.

79/263dt din 23 iunie 2020 din partea ,,Termoelectrica” S.A.; 3) copia

procurii nr. 01 din 19 iunie 2020; 4) copia buletinului de identitate - Moroi

Andrian.

5

(răspuns la cererea înregistrată la 08 octombrie 2020, cu nr. de intrare 6237),

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, a comunicat că:

,,Este necesar să prezentați la ghișeul nr. 1 al Centrului de informare și

documentare a cetățenilor (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 83, intrarea din str.

Vlaicu Pârcălab), proiectul de decizie solicitat prin scrisoarea nr. 01/1-08-

2047 din 04 septembrie 2020 (copia anexăm) și să specificați la concret

propunerile de modificări în proiectul de decizie sus-menționat ”. Prin

cererea nr. 01 din 10 septembrie 2021, reclamantul s-a adresat către Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare, și a comunicat că: „După

cum am indicat, prin scrisoarea din 15 iunie 2018 (ca și răspuns la scrisoarea

Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 01/1-08-1422

din 17 mai 2018) ne-am expus pe marginea proiectului de decizie sus

menționat. Astfel, noi concret am specificat propunerile de modificări în

proiectul de decizie menționat. Prin acțiunile dstră se tergiversează

executarea Deciziei Colegiului civil si de Contencios administrativ al Curții

de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului 3a-2199/1). ”

invocate de noi pe marginea proiectului propus de dstră ca răspuns la

scrisoarea nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018; 2) ca proiectul dat, să fie

modificat conform celor indicate de noi prin scrisoarea din 15 iunie 2018 (ca

și răspuns la scrisoarea Direcției generale arhitectură, urbanism și relații

funciare nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018); 3) să ne explicați în ce mod

urmează să să prezinte proiectul de decizie cu avizele și coordonările

solicitate de dstră; 4) să se purceadă la executarea Deciziei Colegiului civil

și de Contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie

2017 (nr. dosarului 3a-2199/1); 5) să fim informați în scris la situația la zi a

întrebării în cauză și să fim informați despre următorii pași care trebuie

parcurși în vederea executării Deciziei Colegiului civil și de Contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului

3a2199/1); 6) ca răspunsul la prezenta cerere să fie expediat la adresa poștală

CR Biserica ECB ,,Izvorul Vieții” mun. Chișinău, mun. XXXX, str. X. XXX,

XX/X și la adresa electronică: avocat.XXX@gmail.com. La cerere s-a

anexat: l) copia scrisorii din 15 iunie 2018 (înregistrată sub nr. 5160 din 18

iunie 2018; 2) copia scrisorii nr. 79/933dt din 24 octombrie 2019 din partea

,,Termoelectrica” S.A.; 3) copia scrisorii nr. 79/263dt din 23 iunie 2020,

,,Termoelectrica” S.A.; 4) copia procurii nr. 01 din 30 iunie 2021 pe numele

lui Moroi Andrian.

adresat către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, și a

comunicat că: „Prin scrisoarea nr. 01/1-09-2700 din 06 noiembrie 2020,

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, ne-a comunicat că:

„Este necesar să prezentați prin intermediul ghișeului nr. 1 al Centrului de

informare și documentare a cetățenilor (bd. Ștefan cel Mare, 83, intrarea din

6

str. Vlaicu Parcalab), proiectul de decizie solicitat prin scrisoarea nr. 01/1-

08-2047 din 04 septembrie 2020 (copia anexam) și să specificați la concret

propunerile de modificări în proiectul de decizie sus-menționat. Prin cererea

dată s-a solicitat: 1) să se țină cont de cele invocate de noi pe marginea

proiectului propus de dstră privind atribuirea către CR Biserica ECB

,,Izvorul Vieții” mun. Chișinău a terenului cu nr. cadastral 0100506.551; 2)

ca proiectul dat, să fie modificat conform celor indicate de noi prin scrisoarea

nr. 15.06.2018 (ca și răspuns la scrisoarea Direcției generale arhitectură,

urbanism și relații funciare nr. 01/1-08-1422 din 17 mai 2018); 3) ca să se

purceadă la executarea Deciziei Colegiului civil și de Contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău din 16.02.2017 (nr. dosarului 3a-

2199/1); 4) să fim informați în scris despre următorii pași privitor la

executarea Deciziei Colegiului civil și de Contencios administrativ al Curții

de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului 3a-2199/1) la adresa

poștală: Moroi Andrian, satul Năvîrneț, rnul Fălești, CP-5939. La cererea nr.

01 din 30 martie 2022 nu a primit răspuns.

executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu cu solicitarea de a fi informați

în scris despre acțiunile întreprinse ce ține de executarea documentului

executoriu nr. 3a-2199/16 emis de către Curtea de Apel Chișinău la data de

16 februarie 2017 și care este situația cu privire la aceasta; să întreprindă

toate măsurile de rigoare întru executarea documentului executoriu în cauză;

să comunice asupra cererii înaintate. Prin scrisoarea nr. 056-38r/2022 din 06

aprilie 2022, executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu i-a comunicat

reclamantului că, ,,...la 06 aprilie 2022, acesta a expediat în adresa

Consiliului mun. Chișinău, Somația cu nr. 056-38r/2022 prin care a solicitat

a fi informat despre măsurile întreprinse întru executarea documentului

executoriu în cauză, iar despre răspunsul care urmează a fi acordat, va fi

informat ulterior. ”

executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu cu solicitarea ca: 1) să fim

informați despre acțiunile întreprinse ce ține de executarea documentului

executoriu nr. 3a-2199/16 emis de către Curtea de Apel Chișinău la data de

16 februarie 2017 și care este situația cu privire la aceasta; 2) să ne expediați

actele recepționate pe parcursul lunilor aprilie-mai 2022, de la Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare a Primăriei mun. Chișinău

referitor la executarea documentului executoriu nr. 3a-2199/16; 3) să ne

comunicați în scris la adresa poștală: Moroi Andrian, satul Năvîrneț, rnul

Fălești, CP-5939 și la adresa de email: avocat.XXX@gmail.com.

executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu a fost informat de către Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare că ,,... proiectul de decizie

cu privire la executarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile

(transmiterea cu titlu gratuit a terenului din str. XX X. XX, XX/X

7

Comunității Religioase Biserica Evanghelică Creștină Baptistă „Izvorul

Vieții”), a fost reperfectat, ținândıı-se cont de prevederile Legii nr. 133/2018

privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative.

Proiectul sus menționat se află în stadiu de examinare în procedură

administrativă. Despre rezultatele examinării veți fi informat suplimentar.”

din nou către executorul judecătoresc Analolie Bănărescu cu următoarele

solicitări: 1) să fim informați despre acțiunile întreprinse ce ține de

executarea documentului executoriu nr. 3a-2199/16 emis de către Curtea de

Apel Chișinău la data de 16 februarie 2017 (pentru perioada iunie-noiembrie

curent) și care este situația la zi cu privire la acesta (inclusiv dacă Consiliul

mun. Chișinău a executat Decizia Curții de Apel în cauză); 2) să ne expediați

actele recepționate pe parcursul lunilor iunie-noiembrie curent, de la Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare a Primăriei mun. Chișinău

referitor la executarea documentului executoriu nr. 3a-2199/16; 3) să ne

comunicați în scris la adresa poștală: Moroi Andrian, satul Năvîrneț, r-nul

Fălești, CP-5939 și la adresa de email: avocat.moroi@gmail.com. Cererea a

fost expediată de pe e-mailul avocal.moroi@gmail.com la e-mailul

banarescu@gmail.com.

executorilor judecătorești, este una conștientă și intenționată. Având în

vedere că fiecare membrul al Consiliului local au fost aleși în calitate de

consilieri, care potrivit prevederilor art. 1 al Legii privind administrația

publică locală, reprezintă autoritate reprezentativă și deliberativă a unității

administrativ - teritoriale, fiind investită astfel cu exercitarea funcțiilor

autorității publice (art. 14 al Legii privind administrația publică locală), este

de reținut faptul că în temeiul art. 16 alin. (6) din Codul contravențional,

aceasta are calitatea de persoană cu funcție de răspundere și a săvârșit

contravenția prin îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu.

Or, potrivit art. 120 al Constituției Republicii Moldova, „este obligatorie

respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor

judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul

procesului, al executării sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive

” și art. 20. alin. (3) al Legii privind organizarea judecătorească, „hotărârile

instanței judecătorești sânt obligatorii și neexecutarea lor atrage răspundere,

conform legii” hotărârile judecătorești sunt obligatorii pentru executare, iar

potrivit art. 10 alin. (1) al Legii privind statutul alesului local „alesul local

este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu

personal la consolidarea autorității administrației publice locale pe care o

reprezintă, onorarea obligațiilor civice, asigurarea ordinii publice și la

respectarea legislației”, membrii Consiliului sunt obligați să asigure

respectarea legislației. Toate cele relatate dovedesc faptul că, reclamantul a

întreprins toate măsurile de rigoare pentru executarea documentului

8

executoriu. Drept urmare aceasta trebuie executată conform prevederilor

legale.

a executa Decizia Colegiului civil și de Contenciosului administrativ al

Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 (nr. dosarului 3a- 2199/16).

Iar, membrii Consiliului local au avut la dispoziție un termen rezonabil (care

a fost încălcat de atâta timp) pentru a executa documentul executoriu.

legale pentru executarea documentului executoriu. Iar, din data de 13

septembrie 2017 până la moment adresări în instanța de judecată cu prezenta

acțiune nici un consilier din cadrul Consiliului mun. Chișinău nu a fost

sancționat contravențional sau penal pentru neexecutarea documentului

executoriu în cauză. Or, Consiliul mun. Chișinău este unicul organ

competent să execute hotărârea judecătorească irevocabilă, iar membrii

Consiliului local au avut la dispoziție un termen rezonabil (care a fost

încălcat de atâta timp) pentru a executa documentul executoriu.

judecătorești si a documentului executoriu în cauză, i-a fost încălcat dreptul

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, invocat de către

reclamant și care constituie obiect al examinării conform Legii nr. 87 din 21

aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești; pentru perioada de la 13 septembrie 2017

până la pronunțarea dispozitivului hotărârii judecătorești, să se constate

violarea dreptului la executarea în termen rezonabil a deciziei din 16

februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău (nr. dosarului 3а-2199/l6), stabilit

la art. 6 al CtEDO; să se încaseze din contul bugetului de stat în beneficiul

Comunității Religioase Biserica Evanghelicii Creștină Baptistă „Izvorul

Vieții” mun. Chișinău, suma de bani în mărime de 67 000,00 de lei cu titlu

de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești; precum și toate cheltuielile de judecată

suportate de partea reclamantă pe marginea prezentei cauze.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

cererea de chemare în judecată înaintată de Comunitatea Religioasă Biserica

Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău, s-a admis

parțial. S-a constatat încălcarea dreptului Cultului religios și parte

componentă a Comunității Religioase Biserica Evanghelică Creștină

Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău la executare în termen rezonabil a

deciziei din 16 februarie 2017 a Curții Apel Chișinău. S-a încasat din contul

9

bugetului de Stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul

Cultului religios și parte componentă a Comunității Religioase Biserica

Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău, suma de

5 000,00 de lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest acțiunea a fost respinsă

ca neîntemeiată (f.d.163; 169/184, vol.I).

deoarece până în prezent nu a fost executată decizia irevocabilă din 16

februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău. nr. 3а-2199/16, se atestă încălcarea

dreptului Comunității Religioase Biserica Evanghelică Creștină Baptistă

„Izvorul Vieții”, la executare a hotărârii judecătorești irevocabile în termen

rezonabil, motiv din care acțiunea înaintată de Comunitatea Religioasă

Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău se

încadrează în prevederile alin. (3) și alin.(4) al art.2 din Legea nr.87 din 21

aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii din 07 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru(f.d.165, vol.I), iar, la 10 ianuarie 2024, a depus motivarea apelului

prin care în baza temeiurile de fapt și de drept a solicitat admiterea apelului,

casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri privind

respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată (f.d.193/198,

vol.I).

avocatul Moroi Andrian, acționând în interesele Comunității Religioase

Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău, a

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 07 iulie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d.167/168, vol.I), iar la 19 ianuarie 2024, prin

intermediul poștei terestre (f.d.214, vol.I), a depus motivarea apelului prin

care în baza temeiurile de fapt și de drept a solicitat să fie admisă cererea de

apel, casată parțial hotărârii instanței de fond în partea cuantumului

prejudiciului moral dispus spre încasare, cu emiterea în această parte a unei

noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea din contul bugetului de stat în

beneficiul Comunității Religioase Biserica Evanghelicii Creștină Baptistă

„Izvorul Vieții” mun. Chișinău, suma de bani în mărime de 67000,00 de lei

cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile și anume decizia din

16 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău (f.d.205/212, vol.I).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins cererea de apel depusă de Ministerul Justiției al RM. S-a admis

cererea de apel declarată de Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică

10

Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău. S-a modificat hotărârea

din 07 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată înaintată de Comunitatea Religioasă

Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău către

Ministerul Justiției al RM, intervenienți accesorii executorul judecătoresc

Anatolie Bănărescu și Consiliul municipal Chișinău, cu privire la repararea

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, prin majorarea cuantumului prejudiciului

moral de la suma de 5 000,00 de lei, la suma de 20 000,00 de lei (f.d.222/223;

224/246, vol.I).

speței, în coraport cu suportul probatoriu anexat la materialele cauzei, prin

prisma argumentelor invocate în cererile de apel a conchis că cererea depusă

de Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul

Vieții”, mun. Chișinău cuprinde cadrul legal de adresare în instanța de

judecată și obiectul litigiului dedus judecății constituie raporturile juridice

rezultate din încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, guvernate de prevederile Legii nr.87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului

la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău

pretinde că statul prin intermediul organelor sale nu este capabil să asigure

respectarea dreptului la un proces echitabil în vederea executării unui act

judecătoresc definitiv și irevocabil, or, după mai mult de 6 ani de când a fost

inițiată procedura de executare, nu a avut parte de executarea reală și efectivă

a hotărârii, fapt care aduce atingeri grave implicit dreptului la proprietate, în

lumina art. 1 Protocolul adițional la CEDO, motiv pentru care acesta a

înaintat prezenta acțiune.

Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau

a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, a

concluzionat că în speță instanța de fond corect a constatat încălcarea

dreptului reclamantului Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică

Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău la executarea în termen

rezonabil a deciziei din 16 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, or, în

cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine că documentul executoriu

emis în baza deciziei sus menționate, a fost depus spre executare, fiind

intentată procedura de executare, însă documentul executoriu a rămas

neexecutat până în prezent.

11

judecătorești privind atribuirea în proprietate CR Biserica „Izvorul Vieții” cu

titlu gratuit terenul aferent imobilului construcție de cult nr. cadastral

XXXXXXX în hotarele existente cu suprafața de 0,817 ha nr. cadastral

XXXXXX, situat în mun. Chișinău, str. X. XXXX nr. XX/X, reprezintă

privarea reclamantului de a beneficia de drepturile sale recunoscute prin

actele judecătorești irevocabile, astfel fiind încălcat dreptul la executare în

termen rezonabil a hotărârii.

s-a stabilit cu certitudine că încălcarea dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești a avut loc din motive ce nu-i pot fi

imputate reclamantului, acesta nu a împiedicat în niciun fel punerea în

executare a hotărârii, nu a zădărnicit acțiuni din procedura de executare și

nici nu a refuzat executarea.

prevederile art. 70 alin. (1) din Codul de executare, conform cărora

documentul executoriu va fi executat în termenul indicat în el sau, în cazul

în care nu este indicat, într-un termen rezonabil. Or, criteriile de determinare

a termenului rezonabil sânt: complexitatea procedurii de executare,

comportamentul participanților la procedura de executare, interesul

creditorului și conduita executorului judecătoresc.

anexate la dosar, coroborate cu normele de drept material pertinente cauzei,

instanța de apel consideră că este întemeiată concluzia primei instanțe

privind admiterea parțială a cererii de chemare în judecată depusă de către

Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul

Vieții”, mun. Chișinău împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenienți

accesorii executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu și Consiliul municipal

Chișinău, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, însă

prejudiciul stabilit nu este în concordanță cu prejudiciul suportat de către

reclamant.

stabilit că, autoritatea responsabilă de executarea hotărârii judecătoreștii, nu

a întreprins toate măsurile corespunzătoare în vederea executării hotărârii

judecătoreștii irevocabile, ca urmare Comunitatea Religioasă Biserica

Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău nu a putut

beneficia de succesul obținut în urma examinării litigiului, fapt care denotă

fără echivoc că hotărârea adoptată în favoarea reclamantului a rămas

neexecutată o perioadă considerabilă de timp.

CtEDO privind neexecutarea în termen a hotărârilor judecătorești, că în

principiu în absența unei justificări rezonabile executarea unei hotărâri cu o

12

întârziere mai mare de un an constituie o încălcare a Convenției Europene,

iar durata procedurilor administrative nu constituie o justificare rezonabilă

pentru întârziere. Caracterul rezonabil al termenului de executare trebuie să

fie apreciat după criteriile: complexitatea procedurii de executare,

comportamentul creditorului și al autorității competente. Indiferent de

complexitatea procedurii de executare sau a sistemului bugetar, statul este

obligat să garanteze oricărei persoane dreptul la executare în termen

rezonabil. Or, aceste criterii sunt inserate și în legislația națională, citată

anterior.

apel a conchis că instanța de judecată corect a ajuns la concluzia privind

temeinicia pretenției privind constatarea încălcării dreptului Comunității

Religioase Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun.

Chișinău la executarea în termen rezonabil a deciziei din 16 februarie 2017

a Curții de Apel Chișinău, nr. 3а-2199/16, prin care s-a obligat Consiliul

municipal Chișinău de a emite o decizie prin care se atribuie în proprietate

CR Biserica „Izvorul Vieții” cu titlu gratuit terenul aferent imobilului

construcție de cult nr. cadastral XXXXXXXX în hotarele existente cu

suprafața de 0.817 ha nr. cadastral XXXXXX, situat în mun. Chișinău, str.

X. XXX nr. X/X și s-a încasat din contul Consiliului municipiului Chișinău,

în beneficiul CR Biserica „Izvorul Vieții”, a cheltuielilor de judecată în

mărime de 2 000,00 de lei.

fond corect a menționat că situația creată în general și circumstanțele cauzei

în special, reclamantul nu poate fi lezat în executarea unui drept garantat de

legislația națională din cauza incapacității autorităților de stat în gestionarea

unei probleme ce persistă de mai mulți ani.

executorul judecătoresc în calitate de persoană autorizată să efectueze

executarea documentelor executorii, or, în conformitate cu art. 22 alin. (2)

din Codul de executare, este obligat să întreprindă măsurile prevăzute de lege

pentru executarea operativă a documentelor executorii.

din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 2036 alin. (1),

(2) și art. 2037 alin. (2) din Codul civil, instanța de apel a relevat că unul din

criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul

echității, care exprimă că, indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire. Or, potrivit jurisprudenței CtEDO, acest criteriu se traduce prin

necesitatea ca, partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit,

încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume

13

excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru

victimele daunelor.

alin.(1) al Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, care stipulează că în urma constatării faptului că a fost

încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată

decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în

contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a

cheltuielilor de judecată.

neexecutarea hotărârii irevocabile Comunitatea Religioasă Biserica

Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău nu a putut

beneficia mai mult de 6 ani de drepturile sale recunoscute prin actele

judecătorești irevocabile, ținând cont de natura dreptului lezat, de caracterul

și gravitatea suferințelor suportate de către reclamant, de circumstanțele și

complexitatea procedurii de executare, comportamentul participanților la

procedura de executare, interesul creditorului, conduita autorităților

responsabile de executarea hotărârii judecătorești, precum și de perioada de

timp menționată supra, motiv din care instanța de apel a considerat oportun

de a majora suma încasată cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul

Comunității Religioase Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul

Vieții”, mun. Chișinău de la 5 000,00 de lei până la 20 000,00 (douăzeci mii)

de lei, sumă care în cazul de față, poate fi considerată drept o compensație

echitabilă și suficientă pentru sentimentele de frustrare suferite de reclamant.

Cît privește suma compensării prejudiciului moral solicitată de reclamatul-

apelant Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică Creștină Baptistă

”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău în mărime de 67 000,00 de lei este una

exagerată, reieșind din criteriul echității.

aprecia critic afirmația susținută în apelul declarat de Ministerul Justiției al

RM precum că Comunitatea Religioasă Biserica Evanghelică Creștină

Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun. Chișinău nu a prezentat probe veridice,

admisibile și pertinente care ar confirma faptul prejudicierii considerabile a

acesteia și respectiv, nu este temei de a genera obligațiunea statului de a

repara prejudiciul moral cauzat acestuia, deoarece acestea se combat prin

constatările menționate supra.

fond nu a elucidat pe deplin circumstanțele speței deduse judecății, în

consecință a admis erori în aprecierea probatoriului administrat, instanța de

apel a concluzionat despre necesitatea respingerii apelului depus de

14

Ministerul Justiției al RM și admiterii apelului declarat de Comunitatea

Religioasă Biserica Evanghelică Creștină Baptistă ”Izvorul Vieții”, mun.

Chișinău, cu modificarea hotărârii din 07 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, prin majorarea cuantumului prejudiciului moral de la suma de

5 000,00 de lei, la suma de 20 000,00 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

53.1. În motivarea recursului, recurentul a indicat motivele de fapt și de

drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de

apel, suplimentar a invocat că partea ce tine de admiterea parțială a pretenției

privind încasarea prejudiciului moral, a reținut că de către instanțele de

judecată ierarhic inferioare au fost ignorate prevederile Codului de Executare

și a Legii nr. 113/2010, care reglementează expres că executarea începe de

la cererea creditorului. Or, pentru ca executorului judecătoresc să întreprindă

careva acțiunii în vederea executării documentului executoriu, este necesară

cererea creditorului. Respectiv, în baza principiului disponibilității prevăzut

în art. 4 din Codul de Executare, creditorul dispune de dreptul de a cere

executarea silită a documentelor executorii, precum și de a renunța la

executarea începută, sau de a amâna pornirea ei, în limitele prescripției

dreptului stabilit.

53.2. În acest context, a susținut că nu poate fi vorba despre ne

întreprinderea tuturor măsurilor necesare în vederea executării documentului

executoriu nominalizat supra, în condițiile în care nemijlocit

creditorul/intimatul a aprobat tacit toate acțiunile întreprinse de către

autoritatea responsabilă de executarea hotărârii judecătorești, ca ulterior, să

înainteze în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 20211, prezenta acțiune civilă.

53.3. Subsecvent, a evidențiat că executorului judecătoresc nu îi poate fi

imputată tergiversarea executării, or, atât în instanța de fond, cât și în apel,

s-a atestat că neexecutarea hotărârii judecătorești se datorează doar

acțiunilor/inacțiunilor debitorului procedurii de executare, ci nu a

executorului judecătoresc, autoritate care a acționat în limitele cadrului legal.

53.4. Drept urmare, consideră că instanțele de judecată ierarhic inferioare

aveau ca sarcină exclusivă de a analiza dacă măsurile adoptate de executorii

judecătorești au fost adecvate și suficiente, iar în situația în care aceștia pe

parcursul procedurii de executare au dat dovadă de maximă diligență și au

întreprins toate măsurile posibile și necesare ce erau prevăzute de legislație,

acțiunea civilă înaintată urma a fi respinsă ca neîntemeiată. Acest aspect

deosebit de important a fost apreciat eronat însă de către ambele instanțe de

judecată ierarhic inferioare.

15

53.5. De asemenea, a subliniat că rolul intimatului în cadrul procedurii de

executare nu se rezumă numai de a înainta documentul executoriu spre

executare silită și de a solicita urgentarea executării dar, or, în conformitate

cu prevederile art. 44 alin. (5) din Codul de executare, prevede sarcina de

acordare a executorului judecătoresc a unui sprijin efectiv pentru aducerea la

îndeplinire a executării silite, punându-i la dispoziție și mijloacele necesare

în acest scop. Așadar, se constată că unul din factorii care a afectat și

afectează procedura de executarea a hotărârii judecătorești din speța

principală, ține în mod direct și de comportamentul părților, în persoana

intimatului și a debitorului procedurii de executare.

53.6. În asemenea circumstanțe, a reținut că de către autoritatea

responsabilă de executarea hotărârii judecătorești au fost întreprinse toate

măsurile care puteau a fi în mod rațional întreprinse pentru a executarea

documentul executoriu vizat. Deci, autoritate învestită cu funcții de

executarea a hotărârii judecătorești a reacționat în mod corespunzător la

cererea părții interesate/intimatului. Iar, responsabilitatea Statului însă nu se

extinde dincolo de procedura de executare, iar sarcina autorităților naționale

în asemenea cauze este de a pune la dispoziția creditorului un mecanism

(organele de executare, executori judecătorești), dar nu de ă se substitui

debitorului în procesul de executare a hotărîrii judecătorești.

53.7. La caz, a susținut că măsurile întreprinse, de către autoritatea

însărcinată cu vegherea executării hotărârii judecătorești sunt caracteristice

situației actuale, fiind epuizate ansamblul metodelor disponibile. Or,

admiterea parțială a respectivei acțiuni, este una eronată, în lipsa unor măsuri

efective de executare la moment, a acestor tipuri de documente executorii.

53.8. În această ordine de idei, a subliniat că prevederile Legii nr.87 din

21 aprilie 2011 nu acordă dreptul în mod automat la prejudiciu moral, în lipsa

dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului

garantat de lege. Or, este important ca instanța să motiveze circumstanțele

cauzei care justifică acordarea unei reparații, aceasta să nu fie teoretică și

iluzorie.

53.9. Astfel, a reținut că instanța de apel, prin decizia din 21 februarie

2024 nu a ținut cont de cerința fundamentală față de despăgubirea

prejudiciului moral, care constă în faptul că la determinarea despăgubirilor

care acordă o satisfacție echitabilă părții în proces (în speță intimatului),

obligatoriu se vor lua în considerare toate circumstanțele relevante ale cauzei

civile. Or, instanța de apel trebuia să evite subiectivismul inerent evaluării

mărimii despăgubirilor, având sarcina de a oferi satisfacție echitabilă

intimatului, dar fără a sărăci în mod nejustificat pârâtul.

poștei electronice, a expediat în adresa intimatei și prezentatului acesteia,

precum și intervenienților accesorii, copia recursului declarat de Ministerul

Justiției al RM, împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel

16

Cahul, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște

modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

expediere și extrasul din poșta electronică anexate la materialele dosarului

(f.d. 10/11, vol.II).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

următoarele:

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.”

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1);

reglementează că, recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

(2)Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

,,În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în

ședință publică la 21 februarie 2024 (f.d.222/223, vol.I).

vol.I), rezultă că la 02 mai 2024, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților,

prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei integrale din 21 februarie

2024, însă, date privind recepționarea acesteia lipsesc la dosar.

că recursul declarat de Ministerul Justiției al RM, la 27 iunie 2024, se

17

consideră depus în termenul stabilit de art.434 din Codul de procedură civilă

(a se vedea pct.55).

notează că potrivit legii procesual-civile examinarea admisibilității

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în

cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură

civilă, în redacția legii în vigoare la data declarării recursului.

după modificările operate în Codul de procedură civilă în redacția Legii

nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023.

Ministerul Justiției al RM a făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute

la art.432 alin.(1) lit. a), b), e) din Codul de procedură civilă (a se vedea

pct.57), nu a stabilit că decizia contestată a Curții de Apel Chișinău este

bazată pe o interpretare eronată a legii, că aceasta ar fi contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție pe cauze similare, iar prin admiterea

recursului declarat de Ministerul Justiției al RM s-ar consolida sau s-ar

modifica jurisprudența Curții Supreme de Justiție.

contestate prin prisma argumentelor recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că soluția instanței de apel este

contrară legii sau cu aprecierea nerezonabilă a probelor. Dimpotrivă, decizia

contestată a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, bazată pe o

cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

că motivele recursului declarat de Ministerul Justiție al RM sunt similare

celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța

de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea cadrului legal aplicabil

speței deduse judecății.

temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii

a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în

fapt.

instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele

invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să

admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs.

b), e) din Codul de procedură civilă, acesta nu a explicat concret aceste

pretenții.

18

la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii din hotărârea

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Din recurs nu rezultă în mod clar de ce hotărârea primei instanțe și decizia

instanței de apel sunt contrare jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție. De asemenea nu se menționează nicio decizie sau un alt act a Curții

Supreme care ar da o altă interpretare articolelor 4 și 44 din Codul de

executare, precum și a prevederilor Legii Nr.87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești sau altor aspecte de drept invocate în

recurs, nefiind constatate nici de instanța de recurs, prin urmare în latura dată

recursul este unul vădit neîntemeiat. Completul notează că nici acesta,

analizând practica judiciară a Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că actele

judecătorești contestate ar fi contrare jurisprudenței acesteia.

la schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin

admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția

Curții Supreme de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru

ca acest argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să

confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu privire la problemele de

drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe contradictorii a Curții

Supreme cu privire la acestea, fie modificarea circumstanțelor sociale sau

juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de

Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este invocată în recurs. Prin urmare,

și în acest aspect acesta este vădit neîntemeiat.

reitereze că temeiurile stabilite la art.432 alin.(1) lit.a) și art.432 alin.(1) lit.b)

din Codul de procedură civilă nu pot fi invocate simultan, deoarece ele se

exclud reciproc.

civilă, recurentul susține că decizia instanței de apel este arbitrară și bazată

pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, noțiunea de hotărâre arbitrară

ori de apreciere vădit nerezonabilă a probelor urmează a fi stabilită în

coraportul dintre mai multe principii.

alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție ține

cont, inclusiv, de sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2),

5 februarie 2015, § 62, Curtea Europeană a notat că o decizie judecătorească

este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu

19

stabilește nicio legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul

procedurii. Curtea Europeană consideră că o asemenea decizie reprezintă o

„denegare a dreptății”. De asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia,

22 iunie 2021, § 75, Curtea Europeană a notat că se poate considera că printr-

o decizie judecătorească a fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis

o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-

o vreodată și că aceasta este aptă să perturbe caracterul echitabil al

procedurii.

actele normative, la interpretarea actului normativ se ține cont de nota de

fundamentare, care a însoțit proiectul actului normativ respectiv și de alte

documente care permit identificarea voinței autorității publice care a adoptat,

a aprobat sau a emis actul normativ.

următoarele: „…Utilizarea noțiunii de „hotărâre arbitrară” derivă din

practica CtEDO, fiind utilizată pentru a defini situația în care judecătorii nu

aduc nici o motivare pentru deciziile/hotărârile luate, sau când acestea sunt

bazate pe greșeli evidente de fapt sau de drept comise de judecători. În

esență, la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate

cu bună știință contrar legii (în contextul art. 307 Cod penal). …”. Iar în nota

de subsol la textul menționat în paragraful precedent, nota informativă aduce

mai multe exemple din jurisprudența CtEDO în care hotărârile au fost

considerate arbitrare sau bazate pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Nota de subsol menționează următoarele în ceea ce privește cauzele civile:

„Exemple de procedură civilă: Respingerea fără o motivarea clară a unui

recurs într-o cauză civilă și menținerea unei decizii care era în mod clar

contrară circumstanțelor cauzei, chiar dacă recurentul indica expres asupra

acestei contradicții (a se vedea cauza Dulaurans v. France, 2000, § 38);

Refuzul judecătorilor, fără vreun motiv, de a anula ordinul de eliberare din

funcție, care era bazat pe un raport de evaluare a performanțelor anulat

anterior de aceiași judecători (cauza Tel v. Turkey, 2017); Anularea de către

instanța de recurs a deciziei instanței de fond (prin care au fost acordate

compensații prevăzute de legislația muncii) fără a explica în vreun fel acest

lucru și fără a face referire la lege, care prevedea aceste compensații (cauza

Anđelković v. Serbia, 2013; cauza Lazarević v. Bosnia and Herzegovina,

2020).

arbitrară” urmează a fi definită prin prisma jurisprudenței CtEDO. În

jurisprudența sa, CtEDO deseori folosește împreună sintagmele „hotărârea

arbitrară” și hotărâre „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”,

fără a face o distincție clară între ele. Nota informativă menționează totuși

că „la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate cu

bună știință contrar legii (în contextul art. 307 din Codul penal)”. Rezultă că

în cazul hotărârii arbitrare, carența principală vizează încălcarea unei norme

20

legale imperative, adică a unei prevederi normative care nu oferă nicio

discreție judecătorului. Lipsa discreției poate rezulta din claritatea textului

prevederii normative, fie din practica uniformă și clară de aplicare a normei.

Această carență nu se poate datora unei simple greșeli, ci trebuie comisă cu

bună știință sau ca urmare a unei erori inexplicabile. Suntem în prezența unor

asemenea situații atunci când instanța de judecată adoptă o hotărâre ce

contravine unei norme imperative invocate participanții la proces sau de

instanța judecătorească ierarhic superioară, fără a explica convingător de ce

nu aplică acea normă.

Constituționale din Hotărârea nr.2 din 16 ianaurie 2025 (pct.149-150),

potrivit căreia pentru a elucida înțelesul textelor contestate (inter alia

”hotărâre arbitrară”), destinatarii pot avea în vedere, inclusiv, sensul atribuit

acestei noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, de

exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, § 62, Curtea

Europeană a notat că o decizie judecătorească este arbitrară dacă, în esență,

nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între

faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea Europeană

consideră că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”. De

asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, § 75, Curtea

Europeană a notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească a

fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de

fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta

este aptă să perturbe caracterul echitabil al procedurii.

ar justifica constatarea că hotărârile contestate ar fi emise contrar normelor

imperative aplicabile speței, precum și nici instanța de recurs nu a stabilit din

textele hotărârilor contestate, raportate la circumstanțele cauzei.

probelor” se referă la aprecierea probatoriului. Pentru admiterea unui recurs

în baza acestei sintagme este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor

condiții: a) hotărârea să se bazeze pe o aprecierea eronată a probelor; b)

aprecierea să fie vădit nerezonabilă; c) hotărârea contestată se bazează în

mod determinant pe această apreciere.

admiterea recursului în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură

civilă, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată

rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru

soluția din hotărârea contestată. Îi revine recurentului obligația să convingă

instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite.

„arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”, însă

fiecare din cele două sintagme urmează a fi invocate și argumentate separat.

21

remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din

Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere

a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

concluzionează că recursul declarat de Ministerul Justiției al RM este unul

vădit neîntemeiat. Or, recursul respectiv conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse anterior care au fost analizate și apreciate

corespunzător de instanța de apel.

Justiție concluzionează că recursul declarat de Ministerul Justiției al RM,

împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,

în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare prin prisma art. 433

alin. (1) lit. f), urmează a fi apreciat ca fiind vădit neîntemeiat și considerat

inadmisibil.

art.433 alin. (1) lit. f), art.440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

22