2ra-409/24 — privind repararea prejudiciului material si moral în temeiul Legii nr.1545

2ra-409/24 — privind repararea prejudiciului material si moral în temeiul Legii nr.1545 (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de către avocatul Alexei

Croitor, în interesele Victoriei Țurcan și de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Victoria Țurcan împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu privire

la repararea prejudiciului moral și material cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești, și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

s-a admis apelul declarat de Victoria Țurcan, prin intermediul avocatului

Croitor Alexei, s-a casat integral hotărârea din 23 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial

acțiunea înaintată de Victoria Țurcan,

(Dosarul nr. 2ra-409/24

Nr. PIGD 2-21122078-01-2ra-01042024)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1)-(2)

din Codul de procedură civilă nu constituie temei pentru admisibilitatea recursului.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (I. Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, A. Braga, V. Mihaila)

05 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursurilor declarate de

către avocatul Alexei Croitor, în interesele Victoriei Țurcan și de către

Ministerul Justiției al RM,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Ministerului Justiției al RM, privind repararea prejudiciului material

în mărime de 3048,50 de lei și moral în mărime de 200 000,00 de lei cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor

judecătorești.

SUP a IP Rezina a fost pornită cauza penală nr. XXXXXXXX conform

componenței de infracțiune prevăzută de art.XX alin.(X) lit. X) și art. XX alin.

(X) din Codul penal, pentru faptul transmiterii XXXXXXX XXXXXXX în

XXXXXXX nr.XX XXXX.

Țurcan a fost pusă sub învinuire, fiind învinuită în săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art.XX alin.(X) lit. X) și art. XX alin. (X) din Codul penal.

r-lui Rezina, Ghenadie Zgardan, reclamanta Victoria Țurcan a fost scoasă

integrală de sub urmărire penală, din lipsa în acțiunile elementelor infracțiunii

prevăzută de art.XX alin.(X) lit. X) și art. XX alin. (X) din Codul penal.

suferințe psihice, prin faptul punerii sub învinuire pentru fapta care nu a comis-

o, a fost limitată în drepturile garantate și ca rezultat cele întâmplate au avut

impact psihologic asupra reclamantei.

XIII din 25 februarie 1998, art. 13 CEDO, pct.22 al Hotărârii Plenului CSJ nr.

8 din 24 decembrie 2012 cu privire la examinarea litigiilor privind repararea

prejudiciului moral și material cauzat persoanelor deținute prin violarea art.3,

art.5, art.8 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, art.2007, art.2036 și art.2037 din Codul civil, a

solicitat admiterea cererii de chemare în judecată cu încasarea prejudiciului

moral în mărime de 200 000,00 de lei și material cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești în

mărime de 3048,50 de lei, constituite din cheltuieli de asistență juridică în

mărime de 3000,00 de lei și suma de 48,50 de lei cheltuieli pentru deplasare

1

din mun. Chișinău în or. Rezina în vederea efectuării acțiunilor procesuale în

cadrul cauzei penale nr.XXXXXXXX.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Victoria

Țurcan. S-a încasat din contului bugetul de stat al Republicii Moldova, prin

intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul Victoriei Țurcan,

prejudiciul material în mărime de 3 000,00 de lei. În rest, pretențiile s-au

respins ca neîntemeiate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

avocatul Alexei Croitor, acționând în interesele Victoriei Țurcan a declarat

apel nemotivat împotriva hotărârii din 23 februarie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea hotărârii instanței de fond

și emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie

admisă integral, precum a fost formulată (f.d.41), iar, la 04 decembrie 2023,

prin intermediul poștei electronice (f.d.40), a prezentat motivarea apelului (f.d.

78/79).

împotriva hotărârii din 23 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, prin care a solicitat casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei

noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral

(f.d.38), iar, la 02 noiembrie 2023, prin intermediul Direcției a prezentat

motivarea apelului (f.d. 68/73).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova. S-a admis

apelul declarat de Victoria Țurcan, prin intermediul avocatului Alexei Croitor.

S-a casat integral hotărârea din 23 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial acțiunea

înaintată de Victoria Țurcan. S-a încasat din contul Bugetului de Stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul Victoriei Țurcan,

prejudiciul moral în sumă de 20 000,00 de lei, cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și

prejudiciul material în sumă de 3 000,00 de lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată, suportate în cadrul cauzei penale. În rest, acțiunea s-a respins ca

neîntemeiată (f.d. 101; 102/117).

pretinde la încasarea unor sume bănești, cu titlu de cheltuieli pentru serviciile

comunale utilizate de locatari în procesul de folosință a bunului imobil în speță,

reclamantul urma să confirme legătura juridică dintre părți și bunul imobil în

speță.

2

urmărire penală și ale procuraturii, reclamanta Victoria Țurcan a fost pus sub

învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.XX alin.(X) lit. X) și art.

XX alin. (X) din Codul penal.

ordonanța procurorului din 05 august 2019 a fost scoasă de sub urmărire

penală, din motiv că în acțiunile acesteia nu se întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.XX alin.(X) lit. X) și art. XX alin.

(X) din Codul penal.

procedură penală, instanța de apel a constatat că scoaterea reclamantei Victoria

Țurcan de sub urmărire penală în baza prevederilor art. 275 pct.3) din Codul

de procedură penală, este temei de reabilitare în drepturi a persoanei supuse

urmăririi penale.

întreprinse de organul de urmărire penală și de procuratură față de reclamanta

Victoria Țurcan, i-au cauzat acesteia un prejudiciu moral, considerente din care

Statul, poartă răspundere patrimonială pentru prejudiciul cauzat astfel.

art. 1998, art.2007 din Codul civil coroborat cu art. 3, art.11 alin.(1) al Legii

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, are dreptul de a solicita repararea

prejudiciului moral pentru atragere ilegală la răspundere penală.

întemeiate argumentele Ministerului Justiției al RM precum că din materialele

dosarului nu și-a găsit confirmarea existența acțiunilor ilicite ale organului de

urmărire penală și ale procuraturii pentru a fi antrenată răspunderea

patrimonială a Statului, or, aceste argumentele sunt combătute de însăși

materialele dosarului, la care au fost anexate probe suficiente și pertinente din

care rezultă că Victoria Țurcan a fost pus sub învinuire în baza art. art. 2171

alin. (3) lit. b), e), f) și art. 322 alin.(1) din Codul penal, acuzație penală care

nu și-a găsit justificarea.

RM precum că, nu orice acțiune a organelor de drept și judecătorești atrage

răspunderea Statului, în această ordine de idei, este important și necesar să se

constate, de către judecătorul de instrucție sau procuror, ilegalitatea actului

procedural emis de către organul de drept nu sunt relevante speței în cauză. Or,

ordonanța procurorului de scoatere de sub urmărire penală atestă cu certitudine

că organul de urmărire penală a încălcat principiul general, potrivit căruia nici

o persoană nevinovată nu poate fi urmărită penal și trasă la răspundere,

împrejurare ce generează angajarea răspunderii patrimoniale a Statului pentru

prejudiciul material și moral cauzat prin această încălcare. Mai mult, acțiunile

3

de urmărire penală efectuate în privința reclamantei Victoria Țurcan au atentat

nu doar la activitatea sa profesională, inclusiv și la viața personală și de familie,

fiindu-i afectat și lezat esențial dreptul de respectare a vieții de familie și

socială.

apelantului Ministerului Justiției al RM precum că, circumstanțele cazului nu

atestă întrunirea condițiilor prevăzute de lege, pentru încasarea de la bugetul

de stat în beneficiul reclamantei Țurcan Victoria a prejudiciului moral. Or,

probele în cauză demonstrează întrunirea cumulativă a condițiilor din art. 3 cu

cele din art. 6 al Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998.

Ministerul Justiției al RM cu referire la prevederile art. 3 alin. (1) din Legea

nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, precum că Victoria Țurcan nu a fost trasă

la răspundere penală, deoarece în privința acesteia nu a fost emisă sentința de

condamnare și stabilită pedeapsa penală sau un act judecătoresc irevocabil care

să constate caracterul ilegal al actelor emise de organul de urmărire penală. Or,

Ministerul Justiției al RM eronat interpretează prevederile art. 50 din Codul

penal, care reglementează esența răspunderii penale. Astfel, cu referire la

trimiterile Ministerului Justiției al RM la prevederile art. 50 din Codul penal,

instanța de apel o considerat-o ca fiind lipsită de relevanță în condițiile în care

cauza penală în privința reclamantei Victoria Țurcan a fost încetată de către

procuror în cadrul urmăririi penale, nefiind expediată în instanța de judecată

cu întocmirea rechizitoriului.

penală nu sunt noțiuni identice. Răspunderea penală este o premisă necesară

pentru aplicarea pedepsei, dar nu este însuși pedeapsa. Respectiv, pornirea

urmăririi penale în privința reclamantului Victoria Țurcan, chiar și în lipsa

emiterii unei soluții de condamnare a acestuia, a avut efecte juridice asupra

acesteia, deși ca finalitate ultima a fost scoasă de sub urmărirea penală, pe

temeiul de reabilitare. Statul având obligația pozitivă de a efectua o investigație

eficientă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor care au contribuit la

comiterea unei infracțiuni, cât și să fie capabilă să contribuie la identificarea

făptuitorului, a demarat urmărirea penală, fiindu-i atribuit lui Victoria Țurcan

calitatea procesuală de bănuit pentru săvârșirea unor infracțiuni grave.

faptul că, organul de urmărire penală este obligat, în virtutea legii, să efectueze

o cercetare multilaterală a pretinselor fapte infracționale, să acumuleze probe

care să demonstreze vinovăția cât și dezvinovățesc persoana, însă, unul din

scopurile procesului penale este ca nici o persoană nevinovată să nu fie trasă

la răspundere penală, conform potrivit art. 1 alin. (2) din Codul de procedură

penală.

(2), (3) din Codul civil, art. 11 alin.(1) din Legea nr. nr.1545-XIII din 25

februarie 1998, instanța de apel a reținut că din conținutul dispozițiilor legal

4

citate, răspunderea pentru prejudiciul moral are un caracter compensator,

acesta urmează să fie determinat de către instanța judecătorească, ținându-se

cont de circumstanțele concrete ale cauzei, de persoana reclamantului și de

măsura în care această compensație poate să-i aducă satisfacție.

tragerea ilegală la răspundere penală, reclamantei Victoria Țurcan s-a adus

atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, iar suferințele

psihice provocate de o atare măsură, pot și trebuie compensate prin acordarea

unor despăgubiri. Însă, la determinarea mărimii prejudiciul moral, trebuie avut

în vedere că dauna morală constă în atingerea adusă valorilor care definesc

personalitatea umană, valori care se referă la existența fizică a omului,

sănătatea și integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu

profesional și alte valori similare. Iar, pentru ca instanța să poată aplica aceste

criterii apare necesar ca cel ce pretinde daunele morale să aducă un minim de

argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale

nepatrimoniale i-au fost afectate prin tragerea ilegală la răspundere și pe cale

de consecință să se poată proceda la o evaluare a despăgubirilor ce urmează să

compenseze prejudiciul.

generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă

că compensația trebuie să prezinte o justă despăgubire, iar cuantumul

despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acesta să aibă un efect

compensatoriu, și nu trebuie să constituie sume excesive pentru autorii

daunelor, și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor, iar cel care

pretinde daunele morale să aducă un minim de argumente și indici din care să

rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate prin

tragere ilegală la răspundere și ca cale de consecință compensația acordată să

reprezinte o satisfacție echitabilă prin restabilirea drepturilor încălcate și

situația victimei înainte de cauzarea prejudiciului.

suferit este în drept să-și estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de

judecată este împuternicită de lege să aprecieze cuantumul prejudiciului moral,

conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de circumstanțele cazului

concret, de personalitatea reclamantului.

Victoria a evaluat prejudiciul moral prin acțiunile ilicite ale organului de

urmărire penală și ale procuraturii în cuantum de 200 000,00 de lei.

de apel a constatat că urmărirea penale exercitată în privința reclamantei

Victoria Țurcan a fost de la 12 martie 2018 până 05 august 2019, deci s-a

desfășurat pe o perioadă de 01 an și 5 luni (f.d.8).

prejudiciului moral, suferințele psihice cauzate, stare de stres și de frustrare

5

provocate reclamantei-apelante Victoria Țurcan, durata urmăririi penale,

gravitatea infracțiunilor pentru care a fost urmărită penal, instanța de apel a

considerat că suma de 200 000,00 de lei cu titlu de prejudiciu moral solicitată

de Victoria Țurcan constituie un cuantum exagerat de mare și nu corespunde

cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate de către acesta, însă

suma de 20 000,00 de lei întru compensarea prejudiciului moral cauzat, poate

constitui satisfacție echitabilă și rezonabilă a victimei daunei, cât și în stare să

restabilească situația existentă înainte de prejudiciere, or, art. 11 alin.(1) din

Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, prevede că, mărimea compensației

pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța de judecată

luându-se în considerație natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul

de valori al persoanei, suferințele fizice, caracterul și gardul suferințelor

psihice, măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și

psihice cauzate.

că scoaterea de sub urmărire penală a reclamantei Victoria Țurcan este

insuficientă pentru a constitui o satisfacție echitabilă a suferințelor

reclamantului, pornind din natura drepturilor personale lezate și locul lor în

sistemul de valori al persoanei, caracterul și gradul suferințelor psihice cauzate.

suport legal afirmația susținută în apelul declarat de Ministerul Justiției al RM

precum că reclamanta Victoria Țurcan nu a prezentat probe veridice,

admisibile și pertinente care ar confirma existența faptei ilicite și respectiv, nu

este temei de a genera obligația statului de a repara prejudiciul moral cauzat

acestuia.

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr.1545-XIII din 25 februarie 1998,

indică direct că dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilit

de prezenta lege, apare în cazul scoaterii persoanei de sub urmărire penală pe

temeiuri de reabilitare.

dispoziției citate, este de înțeles că pentru angajarea răspunderii statului pentru

prejudiciul cauzat prin erori judiciare și ale organelor de urmărire penală,

procuratură, sunt necesare unele condiții speciale, și anume că fapta ilicită, în

calitate de condiție generală a răspunderii delictuale, are particularități în

material respectivă, astfel nu orice acțiune ilicită a organelor de urmărire

penală și ale procuraturii atrag răspunderea statului. O altă condiție necesară

pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciului cauzat prin erori

judiciare este actul de reabilitate, care și atestă admiterea erorii judiciare și

prejudicierea neîntemeiată a drepturilor persoanei.

6

reclamanta Victoria Țurcan a solicitat compensarea prejudiciului material în

sumă de 3 000,00 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, suportate în cadrul

cauzei penale, fiind anexat contract de asistență juridică (f.d.10), care urmează

să fie încasate de la pârât în conformitate cu prevederile art. 7 lit. e) al Legii

nr. 1545 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești.

cheltuielile pentru deplasare din mun. Chișinău în or. Rezina în sumă de 48,50

lei, urmează a fii respinsă ca neîntemeiată, or, bonul anexat la materialele

cauzei, întru confirmarea acestor cheltuieli nu este vizibil și nu poate fi luat în

considerație.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

avocatul Alexei Croitor, acționând în interesele Victoriei Țurcan, a declarat

recurs împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței

de apel în partea sumei încasate, rejudecarea cauzei cu casarea parțială a

hotărârii din 23 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea

sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral, cu adoptarea unei noi decizii

privind admiterea deplină a cererii de chemare în judecată cu încasarea din

contul bugetului public național a sumei de 200000,00 de lei cu titlu de

prejudiciul moral.

36.1. În motivarea recursului a invocat că, prin acțiune reclamanta a solicitat

compensația prejudiciului moral în sumă de 200 000,00 de lei pentru

suferințele psihice și fizice la care a fost supusă în legătură cu atragerea la

răspunderea penală. Însă, instanța de apel a admis parțial pretenția apelantei și

a dispus încasarea din contul bugetului național suma de 20 000,00 de lei cu

titlul de compensație pentru prejudiciul moral suportat.

36.2. A considerat suma de 20 000,00 de lei în raport cu ilegalitatea admisă

este una inechitabilă și nejustificat de mică pentru a compensa suferințele

psihice și fizice ale reclamantei.

36.3. În acest sens, a ținut să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO,

instanțele judecătorești din țara noastră ar putea să acorde satisfacție morală la

constatarea violării drepturilor și libertăților fundamentale, și anume: pentru

violarea art.2 CEDO, de la 6000 până la 30000 euro, iar, pentru violarea art.3

CEDO de la 3000 până la 5000 euro.

36.4. Drept urmare, a considerat că prin nemotivarea deciziei cu privire la

prejudiciul disproporționat s-a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat

de art.6 din Convenție.

7

36.5. Astfel, având în vedere faptul că decizia instanței de apel este arbitrară

și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,

în temeiul art.432 alin.(1), lit.e) din Codul de procedură civilă, servește drept

temei de declarare a recursului.

împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii.

37.1. În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt

invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,

suplimentar invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată

deoarece la adoptarea soluției judecătorești, a aplicat eronat normele de drept

material ce ține de încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Or, pentru aplicabilitatea prevederilor Legii nr.l545-XIII din 25 februarie

1998, necesită a fi întrunite cumulativ, atât circumstanțele prevăzute de art. 6

- dreptul la repararea prejudiciului, cât și de art. 3 - cazurile de reparare a

prejudiciului material și moral, deci, normele legale în cauză sunt indisolubile,

respectiv nu pot fi aplicate separat.

37.2. În această ordine de idei, a accentuat că este important și necesar să se

constate ilegalitatea actului procedural emis de către organul de drept. Or, atât

instanța de fond, cât și instanța de apel, urmau să indice expres care anume act

ilicit justifică răspunderea statului. Însă, la materialele cauzei nu există niciun

act procedural definitiv și irevocabil a judecătorului de instrucție, sau a

organului ierarhic superior, prin care s-a stabilit ca fiind ilegale acțiunile

organului de urmărire penală.

37.3. În consecință, a considerat că instanța de apel eronat a admis acțiunea,

în condițiile în care la caz nu sunt întrunite toate condițiile de aplicabilitate ale

prevederilor Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998. Or, în astfel de situații

nu există nici temei legal de a solicita încasarea acestui prejudiciu.

37.4. Prin urmare, prejudiciul în mod eronat a fost dispus a fi încasat, în

condițiile în care consideră că nu sunt întrunite cerințele expres prevăzute de

lege, prin prisma Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998. De asemenea, în

condițiile în care intimatul/reclamantul nu a fost condamnat, se atestă

netemeinicia dispunerii încasării sumelor respective. Or, potrivit art. 50 din

Codul Penal al Republicii Moldova, se consideră răspundere penală

condamnarea publică, în numele legii, a faptelor infracționale și a persoanelor

care le-au săvârșit, condamnare ce poate fi precedată de măsurile de

constrângere prevăzute de lege.

terestre, a expediat în adresa Ministerului Justiției al RM, precum și

intervenientului accesoriu Procuratura Generală a RM, copia recursului

declarat de către avocatul Alexei Croitor, în interesele Victoriei Țurcan,

8

împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de expediere anexată la materialele dosarului

(f.d.137).

terestre, a expediat în adresa Victoriei Țurcan, precum și intervenientului

accesoriu Procuratura Generală a RM, copia recursului declarat de către

Ministerul Justiției al RM, împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere anexată la

materialele dosarului (f.d.138).

Generală a RM a expediat în adresa Curții Supreme de Justiție, referința prin

care a solicitat admiterea recursului declarat de către Ministerul Justiției al RM,

iar, recursul declarat de către avocatul Alexei Croitor, în interesele Victoriei

Țurcan împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

să fie considerat inadmisibil (f.d.140/141).

Alexei Croitor, acționând în interesele Victoriei Țurcan, a depus referință prin

care a solicitat respingerea recursului declarat de către Ministerul Justiției al

RM, împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.145/146).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

următoarele:

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.”

(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) nu poate fi declarat inadmisibil în

temeiul alin.(1) lit.e) din prezentul articol.

recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

9

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2)Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

,,În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în

ședință publică la 13 decembrie 2023 (f.d.101).

(f.d.118), la 20 februarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților,

prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei integrale din 13 decembrie

2023, însă, date privind recepționarea acesteia lipsesc la dosar.

recursul declarat de către avocatul Alexei Croitor, în interesele Victoriei

Țurcan, la 31 martie 2024, iar recursul declarat de Ministerul Justiției al RM,

la 09 aprilie 2024, se consideră depuse în termenul stabilit de art.434 din Codul

de procedură civilă (a se vedea pct.32).

notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

din Codul de procedură civilă, enunțate la pct. 34 din prezenta încheiere.

avocatul Alexei Croitor, care acționează în interesele Victoriei Țurcan și de

către Ministerul Justiției al RM, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența

temeiurilor de declarare a recursurilor ca fiind admisibile, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursurile declarate de către avocatul Alexei Croitor, în interesele Victoriei

Țurcan și de către Ministerul Justiției al RM, conține obiecții de fapt și de drept,

10

similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost

analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru

care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre

neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici.

că argumentele invocate de avocatul Alexei Croitor, care acționează în

interesele Victoriei Țurcan și de către Ministerul Justiției al RM nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Justiție concluzionează de a aprecia recursurile declarate de către avocatul

Alexei Croitor, în interesele Victoriei Țurcan și de către Ministerul Justiției al

RM, ca fiind inadmisibile.

art.433 alin. (1) lit. a), art.440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibile recursurile declarat de către avocatul Alexei Croitor,

în interesele Victoriei Țurcan și de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

11