2ra-622/24 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite comise în procesul penal de organele de urmărire penală si procuratură
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite comise în procesul penal de organele de urmărire penală si procuratură
- Temei legal
- întrunirea conditiilor privind ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate
2ra-622/24 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite comise în procesul penal de organele de urmărire penală si procuratură (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la admiterea cererii depuse de Natalia Țurcan privind
ridicarea excepției de neconstituționalitate,
în cauza civilă, intentată la cererea depusă de Andrei Țurcan, Artur Țurcan
și Natalia Țurcan împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite comise în procesul penal de
organele de urmărire penală și procuratură,
la recursul declarat de Andrei Țurcan, Artur Țurcan și Natalia Țurcan,
împotriva deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-622/24
NR. PIGD 2-22086739-01-2ra-16052024)
Întrunirea condițiilor privind ridicarea excepției de neconstituționalitate.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Chironeț)
Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai)
29 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, cererea depusă de Țurcan Natalia
privind ridicarea excepției de neconstituționalitate,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 iunie 2022, Andrei Țurcan, Artur Țurcan și Natalia Țurcan au
depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire
la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite comise în procesul
penal de organele de urmărire penală și procuratură, și anume a prejudiciului
moral în mărime de 100 000 de lei, a costului asistenței juridice în mărime
de 259 500 de lei, a cheltuielilor de transport de 15 398, 47 de lei și a
cheltuielilor de judecată în sumă de 5 782, 50 de lei.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND:
Prin hotărârea din 22 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
a fost admisă parțial acțiunea depusă de Andrei Țurcan, Artur Țurcan și
Natalia Țurcan și s-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Andrei Țurcan,
Artur Țurcan și Nataliei Țurcan, prejudiciul moral cauzat în mărime de 100
000 de lei și cheltuielile de judecată în mărime de 5 782, 50 de lei. În rest,
pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 mai 2023, în interiorul termenului legal, Ministerul Justiției al
Republicii Moldova a declarat apel împotriva hotărârii din 22 mai 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La 24 februarie 2023, cu respectarea termenului legal, Procuratura
Generală a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe.
La 29 mai 2023, în interiorul termenului legal, Andrei Țurcan, Artur
Țurcan și Natalia Țurcan au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 22
mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
1
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost
respins apelul declarat de Andrei Țurcan, Artur Țurcan și Natalia Țurcan. S-
au admis apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și
Procuratura Generală, s-a casat hotărârea din 22 mai 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins
acțiunea depusă de Andrei Țurcan, Artur Țurcan și Natalia Țurcan, deoarece
reclamanții nu dispun de dreptul adresării în instanță în numele defunctului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 16 mai 2024, Andrei Țurcan, Artur Țurcan și Natalia Țurcan au
depus cerere de recurs, completată prin cererea din 25 martie 2025, împotriva
deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd
admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței
de fond cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.
La 25 martie 2025, Natalia Țurcan, a depus cerere cu privire la
ridicarea excepției de neconstituționalitate, solicitând admiterea cererii cu
privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind
exercitarea controlului constituționalității prevederilor art. 6, 7, 8, 9 din
Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,
ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art.121 din Codul de procedură civilă:
„În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de
judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea
Constituțională.
La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,
instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea
întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute
la art.135 alin.(1) lit.a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau
reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c)
2
prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre
anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se
supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă
până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se
amână pledoariile.
Dacă nu sânt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză
ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată
cu fondul cauzei.
Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de
chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori
dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată
admisibilă conform legii.”
Art. 6 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:
„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege,
apare în cazul:
a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;
b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe
temeiuri de reabilitare;
c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului
contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;
d) adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art. 313 alin.(5) din Codul
de procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a
încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor organului de urmărire penală
sau organului care exercită activitate specială de investigații.”
Art. 7 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:
„n cazurile menționate la art. 3 alin. (1), persoanei fizice sau juridice i se compensează
sau i se restituie:
a) salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de
existență, de care a fost privată în urma acțiunilor ilicite;
b) pensia sau indemnizația a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului ilegal și
ținerii sub arest;
c) averea (inclusiv depunerile bănești și dobînzile aferente, obligațiile
împrumuturilor de stat și cîștigurile aferente) confiscată ori trecută în venitul statului de
către instanța judecătorească sau ridicată de organul de urmărire penală, precum și
averea sechestrată;
d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinței judiciare și cheltuielile de
judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acțiunile ilicite;
e) sumele plătite de ea pentru asistența juridică;
f)cheltuielile pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea față de aceasta a
unor acțiuni ilicite (a maltratării);
3
g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organul
procuraturii sau în instanța judecătorească.”
Art. 8 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:
„Cuantumul sumelor de compensare a prejudiciului, prevăzute la art. 7 lit. a), se
calculează pornindu-se de la cîștigul mediu lunar al persoanei fizice la momentul cauzării
prejudiciului, cu aplicarea coeficientului de inflație.
Mărimea prejudiciului cauzat persoanei fizice care și-a ispășit pedeapsa prin muncă
neremunerată în folosul comunității se calculează în mărime de pînă la 2 unități
convenționale pentru o oră de muncă prestată neîntemeiat în folosul comunității.
Pentru cuantificarea prejudiciului reparabil, cîștigul mediu lunar se calculează după cum
urmează:
a) persoanelor angajate prin contract de muncă - prin aplicarea modului de calculare
a salariului mediu în conformitate cu legislația;
b) persoanelor neangajate prin contract de muncă - prin împărțirea la 12 a sumei
venitului total pentru anul precedent;
c) persoanelor care nu au lucrat din motive întemeiate - pornindu-se de la salariul
mediu pe țară în anul respectiv.”
Art. 9 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:
„Persoanei juridice i se repară prejudiciul patrimonial efectiv cauzat, precum și
beneficiul neobținut (venitul ratat) în urma acțiunilor ilicite.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind cererea cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea verificării
constituționalității a unei prevederi legale, în raport cu normele de drept
relevante speței deduse judecății, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră că aceasta urmează a fi admisă, din motivele ce succed.
Prin Hotărârea nr. 2 adoptată la 9 februarie 2016 de către Curtea
Constituțională a Republicii Moldova, „Pentru interpretarea articolului 135,
alin. (1), lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de
neconstituționalitate) (sesizarea nr.55b/2015)”, s-a decis că în cazul
existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, hotărârilor
Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze
aflate pe rolul său, instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea
Constituțională. Totodată, s-a dispus că excepția de neconstituționalitate
poate fi ridicată în fața instanței de judecată de către oricare dintre părți sau
reprezentantul acesteia, precum și de către instanța de judecată din oficiu.
4
Conform § 82 -83 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09
februarie 2016, pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din
Constituție Curtea reține că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra
temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor
contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor
condiții: (1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul
135 alin.(1) lit.a) din Constituție; (2) excepția este ridicată de către una din
părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către
instanța de judecată din oficiu; (3) prevederile contestate urmează a fi
aplicate la soluționarea cauzei; (4) nu există o hotărâre anterioară a Curții
având ca obiect prevederile contestate. Curtea reține că verificarea
constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a
Curții Constituționale. Astfel, judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze
părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate
la paragraful 82.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru
ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții
Constituționale, este necesară întrunirea cumulativă a condițiilor imperative
prevăzute la art. 121 alin. (2) din Codul de procedură civilă, enunțat în
prezenta încheiere, care, de altfel, rezultă și din hotărârea nominalizată a
Curții Constituționale.
În context, obiectul cererii de ridicare a excepției de
neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 16, 7, 8, 9 din Legea nr.
1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești, care intră în categoria actelor cuprinse la articolul
135 alin. (1) lit. a) din Constituție.
Excepția este ridicată de către o parte implicată în proces, și anume de
către recurenta/reclamanta Natalia Țurcan, iar prevederile menționate sunt
aplicabile cauzei, precum și nu există o hotărâre anterioară a Curții
Constituționale având ca obiect prevederile invocate.
Conform art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova
coroborat cu dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea
Constituțională nr.74 din 10 aprilie 2025, Curtea Constituțională exercită, la
sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărârilor Parlamentului, a
decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor
Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova
este parte.
5
Completul Curții Supreme de Justiție menționează că cererea privind
sesizarea Curții Constituționale privind verificarea constituționalității
normelor de drept citate supra, constituie o prerogativă a părții din proces, la
caz, a recurentei/reclamanta, iar prin ignorarea excepției de
neconstituționalitate și rezolvarea speței fără soluționarea prealabilă a
excepției de către Curtea Constituțională, judecătorul ordinar ar dobândi
prerogative improprii instanței judecătorești, ceea ce este inadmisibil.
Din considerentele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea depusă de Natalia Țurcan,
privind sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind
exercitarea controlului constituționalității.
În conformitate cu art. 121 alin. (3), art. 269-270 din Codul de
procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite cererea depusă de Natalia Țurcan privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate a prevederilor art. 6, 7, 8, 9 din Legea nr. 1545 din 25
februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești.
Se remite Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea depusă
de Natalia Țurcan, în vederea examinării constituționalității prevederilor art.
6, 7, 8, 9 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare
a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,
ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
Se amână examinarea cauzei în ordine de recurs până la pronunțarea
Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
6