2ac-251/25 — Contestarea actului administrativ

În data de 01 septembrie 2025, Dașchevici Grigore a depus la Curtea de Apel Centru cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei de evaluare a judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției prin care a solicitat anularea sau declararea nulității Anexei la Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei independente de evaluare externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, aprobat cu modificările la 26 septembrie, 27 noiembrie 2023 și 22 martie 2024.

Prin încheierea din 02 septembrie 2025 Curtea de Apel Centru a transmis Curții Supreme de Justiție cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dașchevici Grigore împotriva Comisiei de evaluare a judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției privind anularea în parte a actului administrativ normativ, pentru soluționarea posibilității strămutării pentru examinare în instanța de același grad.

În motivarea încheierii s-a menționat că, reclamantul Dașchevici Grigore activează în funcția de judecător al Curții de Apel Centru, instanța care este investită cu competența de examinare a prezentei cauze. Circumstanță, care în opinia Colegiului, ar putea crea bănuieli pentru participanții la proces, cu referire la nepărtinirea judecătorilor dictată de calitatea participanților la proces.

Art. 189, alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: „Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”

Art. 193, alin. (2) din Codul administrativ reglementează că: „Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”

Art. 195 din Codul administrativ prevede următoarele: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art.197 din Codul administrative statuează că: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

Art.198 alin. (3) din Codul administrativ prevede că: „Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.”

Art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă stabilește că: „Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.”

Completul pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Centru, consideră necesară strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, motivând existența bănuielii că nepărtinirea tuturor judecătorilor Curții de Apel Centru, ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces și anume, de către reclamant, care este judecător la Curtea de Apel Centru.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează faptul că incidentele procedurale ce pot apărea în timpul examinării cauzei sunt reglementate exclusiv de prevederile Codului administrativ, iar art. 198, 2 alin. (3) stabilește în mod exhaustiv temeiurile pentru strămutarea unei cauze în contencios administrativ de la o instanță de judecată la alta de același grad.

Curtea de Apel Centru a invocat că reclamantul Dașchevici Grigore este judecător în cadrul Curții de Apel Centru, iar calitatea procesuală a acestuia poate trezi dubii privind părtinirea judecătorilor Curții de Apel Centru la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

Or, legiuitorul a prevăzut în mod limitativ circumstanțele care pot justifica strămutarea cauzei. În speță, temeiurile invocate privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, nu se încadrează în niciuna dintre circumstanțele enumerate în art.198 alin. (3) din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că din sensul art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad este posibilă doar atunci când, din cauza recuzării sau abținerii unuia sau mai multor judecători ori din alte motive bine întemeiate, nu este posibilă înlocuirea judecătorilor, sau atunci când, din circumstanțe excepționale, instanța nu poate funcționa pentru o perioadă îndelungată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, în condițiile speței, nu sunt identificate circumstanțe excepționale care să împiedice Curtea de Apel Centru să examineze această cauză de contencios administrativ, în situația în care judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii.

Conform art. 1 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără nici un fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței individuale a judecătorului.

Relevant este și faptul că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.

În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acestora putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă, determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens. 3

Din considerentele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge demersul Curții de Apel Centru cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dașchevici Grigore împotriva Comisiei de evaluare a judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției privind anularea în parte a actului administrativ normativ.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 198, alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge demersul Curții de Apel Centru cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad. Restituie cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dașchevici Grigore împotriva Comisiei de evaluare a judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției privind anularea în parte a actului administrativ normativ, Curții de Apel Centru pentru examinarea cererii de chemare în judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 4