2ac-251/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- lipsa temeiurilor de strămutare
2ac-251/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea demersului Curții de Apel Centru privind
strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Dașchevici Grigore împotriva Comisiei de evaluare a
judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției
privind anularea în parte a actului administrativ normativ,
(Dosarul nr. 2ac-253/25
nr. PIGD 2-25124818-01-2cc-10092025)
Lipsa temeiurilor de strămutare a cauzei
17 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților demersul Curții de Apel Centru cu
privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă
instanță de judecată egală în grad,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 01 septembrie 2025, Dașchevici Grigore a depus la Curtea de
Apel Centru cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei de evaluare a
judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției prin
care a solicitat anularea sau declararea nulității Anexei la Regulamentul de
organizare și funcționare a Comisiei independente de evaluare externă a
judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de
Justiție, aprobat cu modificările la 26 septembrie, 27 noiembrie 2023 și 22
martie 2024.
Prin încheierea din 02 septembrie 2025 Curtea de Apel Centru a
transmis Curții Supreme de Justiție cauza de contencios administrativ,
intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dașchevici Grigore
împotriva Comisiei de evaluare a judecătorilor, Consiliul Superior al
Magistraturii și Ministerul Justiției privind anularea în parte a actului
administrativ normativ, pentru soluționarea posibilității strămutării pentru
examinare în instanța de același grad.
În motivarea încheierii s-a menționat că, reclamantul Dașchevici
Grigore activează în funcția de judecător al Curții de Apel Centru, instanța
care este investită cu competența de examinare a prezentei cauze.
Circumstanță, care în opinia Colegiului, ar putea crea bănuieli pentru
participanții la proces, cu referire la nepărtinirea judecătorilor dictată de
calitatea participanților la proces.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 37 din Codul administrativ reglementează că:
„La înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele
de judecată competente și judecătorii competenți sunt independenți și se supun numai
legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea
prevăzută de lege.”
1
Art. 189, alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 193, alin. (2) din Codul administrativ reglementează că:
„Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs,
soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”
Art. 195 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art.197 din Codul administrative statuează că:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Art.198 alin. (3) din Codul administrativ prevede că:
„Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs,
strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța
competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui
sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine
imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o
perioadă îndelungată.”
Art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea
judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la
proces.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
În speță, cererea de chemare în judecată depusă de către Dașchevici
Grigore împotriva Comisiei de evaluare a judecătorilor, Consiliul Superior al
Magistraturii și Ministerul Justiției privind anularea în parte a actului
administrativ normativ, a fost depusă la Curtea de Apel Chișinău.
Completul pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel
Centru, consideră necesară strămutarea cauzei la o altă instanță de același
grad, motivând existența bănuielii că nepărtinirea tuturor judecătorilor Curții
de Apel Centru, ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces și
anume, de către reclamant, care este judecător la Curtea de Apel Centru.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
faptul că incidentele procedurale ce pot apărea în timpul examinării cauzei
sunt reglementate exclusiv de prevederile Codului administrativ, iar art. 198,
2
alin. (3) stabilește în mod exhaustiv temeiurile pentru strămutarea unei cauze
în contencios administrativ de la o instanță de judecată la alta de același grad.
Curtea de Apel Centru a invocat că reclamantul Dașchevici Grigore
este judecător în cadrul Curții de Apel Centru, iar calitatea procesuală a
acestuia poate trezi dubii privind părtinirea judecătorilor Curții de Apel
Centru la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.
Or, legiuitorul a prevăzut în mod limitativ circumstanțele care pot
justifica strămutarea cauzei. În speță, temeiurile invocate privind strămutarea
cauzei la o altă instanță egală în grad, nu se încadrează în niciuna dintre
circumstanțele enumerate în art.198 alin. (3) din Codul administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că din
sensul art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, strămutarea cauzei la o altă
instanță de același grad este posibilă doar atunci când, din cauza recuzării
sau abținerii unuia sau mai multor judecători ori din alte motive bine
întemeiate, nu este posibilă înlocuirea judecătorilor, sau atunci când, din
circumstanțe excepționale, instanța nu poate funcționa pentru o perioadă
îndelungată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,
în condițiile speței, nu sunt identificate circumstanțe excepționale care să
împiedice Curtea de Apel Centru să examineze această cauză de contencios
administrativ, în situația în care judecătorul este persoana învestită
constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza
legii.
Conform art. 1 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la statutul
judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii instanțelor judecătorești
sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii.
Judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără
nici un fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții,
directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare.
Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței
individuale a judecătorului.
Relevant este și faptul că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din
Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995,
judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și
libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.
În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței să fie
imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau
părtinirii, existența sau absența acestora putând fi probată în diferite moduri.
Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între
o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală
sau interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă,
determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice
îndoială legitimă în acest sens.
3
Din considerentele menționate, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție va respinge demersul Curții de Apel Centru cu privire la
strămutarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Dașchevici Grigore împotriva Comisiei de
evaluare a judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul
Justiției privind anularea în parte a actului administrativ normativ.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 198, alin. (3) și art. 230
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge demersul Curții de Apel Centru cu privire la strămutarea
cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în
grad.
Restituie cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Dașchevici Grigore împotriva Comisiei de
evaluare a judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul
Justiției privind anularea în parte a actului administrativ normativ, Curții de
Apel Centru pentru examinarea cererii de chemare în judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
4