2ac-48/25 — anularea actului administrativ

La data de 26 iulie 2024, Cosolapov Alexei, reprezentat de avocatul Fetescu Andrian, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea Actului de constatare nr.100/24 din 27 iunie 2024.

La 26 iulie 2024, cauza a fost atribuită aleatoriu, prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului raportor Braga Angela, pentru examinare în primă instanță.

La data de 10 februarie 2025, Alexei Cosolapov, reprezentat de avocatul Andrian Fetescu a depus la Curtea de Apel Centru o cerere, în temeiul art.43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, prin care a solicitat strămutarea prezentei cauze la o altă instanță de judecată egală în grad.

În motivarea cererii, Alexei Cosolapov, reprezentat de avocatul Andrian Fetescu a susținut că în contextul actual, se remarcă faptul că în cadrul Curții de Apel Centru activează un număr redus de judecători, ceea ce a condus la o creștere semnificativă a volumului de muncă. Ca urmare, judecătorii sunt nevoiți să programeze un număr mare de cauze în aceeași perioadă de timp, ceea ce generează o supraîncărcare a activității judiciare și o imposibilitate obiectivă de a examina în mod detaliat și complet toate dosarele aflate în gestiune.

În aceste condiții, timpul acordat participanților la proces în cadrul ședințelor de judecată este insuficient, ceea ce afectează respectarea principiului „egalității armelor” consacrat de articolul 6§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În aceste circumstanțe, consideră că, în prezent, nu este posibilă examinarea sub toate aspectele a cauzei Cosolapov Alexei vs. Autoritatea Națională de Integritate, având ca obiect anularea actului de constatare nr.100/24 din 27 iunie 2024. 1

Art. 193 alin. (2) din Codul administrativ: „Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”

Art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă: „Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.”

Art. 198 alin. (3) din Codul administrativ: „Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.”

Art. 37 din Codul administrativ: „La înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele de judecată competente și judecătorii competenți sânt independenți și se supun numai legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege.”

Art. 197 din Codul administrativ: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

Alexei Cosolapov, reprezentat de avocatul Andrian Fetescu, a solicitat, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, invocând faptul că la Curtea de Apel Centru activează un număr redus de judecători, ceea ce a condus la o creștere semnificativă a volumului de muncă. 2

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată însă că acest argument nu poate fi reținut, deoarece prezenta cauză și eventualele incidente procedurale sunt reglementate exclusiv de Codul administrativ. În acest sens, art. 198 alin. (3) din Codul administrativ stabilește exhaustiv temeiurile pentru strămutarea unei cauze în contencios administrativ, iar dispozițiile Codului de procedură civilă nu sunt aplicabile în acest caz.

Legiuitorul a prevăzut în mod limitativ circumstanțele care pot justifica strămutarea unei cauze. În cazul de față, argumentele invocate de Alexei Cosolapov nu se încadrează în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, motiv pentru care cererea de strămutare nu este întemeiată conform prevederilor legale.

Mai mult, Completul de judecată subliniază că, potrivit interpretării logico-juridice a art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, strămutarea unei cauze la o altă instanță de același grad este permisă doar în următoarele situații: recuzarea sau abținerea unuia sau mai multor judecători, dacă nu este posibilă substituirea acestora; circumstanțe excepționale, care determină imposibilitatea funcționării instanței pentru o perioadă îndelungată.

În cazul de față, nu au fost identificate circumstanțe excepționale care să împiedice Curtea de Apel Centru să își desfășoare activitatea, nici motive care să facă imposibilă substituirea judecătorilor pentru constituirea completului de judecată în vederea examinării cauzei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar să evidențieze prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, care stipulează că un judecător trebuie să se abțină de la soluționarea unei cauze dacă constată că nu o poate judeca în mod imparțial sau dacă un observator rezonabil ar putea percepe că imparțialitatea sa este afectată. Printre situațiile relevante, fără a fi o listă exhaustivă, se numără existența unei predispoziții sau prejudecăți față de o parte, cunoașterea personală a unor fapte relevante pentru proces, participarea anterioară ca avocat sau martor în dosar, precum și existența unui interes economic al judecătorului sau al unui membru al familiei sale în rezultatul procesului.

Argumentele invocate de Alexei Cosolapov, reprezentat de avocatul Andrian Fetescu, privind supraîncărcarea instanței și presupusa imposibilitate de examinare completă a dosarelor, nu sunt suficiente pentru a justifica o eventuală strămutare a cauzei sau pentru a concluziona că dreptul la un proces echitabil este încălcat.

În primul rând, numărul redus de judecători și volumul de muncă crescut al instanței nu constituie un temei juridic valabil pentru contestarea imparțialității sau obiectivității acesteia. 3

Activitatea intensă a instanțelor de judecată este o realitate a sistemului judiciar, dar acest aspect nu presupune automat afectarea calității actului de justiție.

În plus, instanțele de judecată sunt organizate astfel încât să respecte termenele legale, să asigure desfășurarea procedurilor într-un cadru echitabil și imparțial și să prioritizeze administrarea eficientă a cauzelor.

De asemenea, argumentul referitor la timpul alocat participanților la proces este speculativ și nu este susținut de dovezi concrete care să ateste că părțile nu au avut oportunitatea de a-și prezenta în mod corespunzător poziția. Normele procesuale prevăd mecanisme clare care permit prezentarea și administrarea probelor, depunerea cererilor de amânare, solicitarea unor termene suplimentare pentru pregătirea apărării sau chiar formularea unor cereri de recuzare în cazul în care există suspiciuni justificate privind imparțialitatea judecătorului.

În ceea ce privește invocarea principiului „egalității armelor” prevăzut de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acesta presupune că fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea reală și echitabilă de a-și susține cauza în fața instanței, în condiții similare cu partea adversă. Alexei Cosolapov nu a demonstrat prin probe concludente că i-a fost restricționat dreptul la apărare sau că nu i s-a oferit acces efectiv la justiție. Aprecierea asupra duratei ședințelor de judecată revine completului de judecată, care, în funcție de complexitatea cauzei, stabilește timpul necesar pentru audierea părților și examinarea probelor.

Simplele presupuneri invocate de o parte într-un proces, în absența unor dovezi clare sau argumente întemeiate, nu pot justifica strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad. Schimbarea instanței competente este o măsură excepțională, aplicabilă doar atunci când există motive bine întemeiate care pun la îndoială imparțialitatea sau capacitatea judecătorilor desemnați de a judeca obiectiv cauza.

Legislația prevede că astfel de cereri trebuie susținute de dovezi clare, care să demonstreze fie o lipsă reală de imparțialitate, fie existența unor circumstanțe excepționale care fac imposibilă examinarea obiectivă a cauzei de către completul desemnat. Simpla suspiciune sau percepția subiectivă a uneia dintre părți nu poate constitui un temei juridic suficient. Acceptarea unor argumente fără fundament solid ar putea crea un precedent periculos, permițând oricărei părți nemulțumite să solicite strămutarea procesului, ceea ce ar afecta stabilitatea sistemului judiciar și ar împiedica funcționarea eficientă a instanțelor.

Pentru a menține integritatea procesului judiciar și a respecta competențele instanțelor desemnate, este esențial ca cererile de strămutare 4 să fie întemeiate pe motive reale și demonstrabile. În lipsa unui temei solid, competența de soluționare a cauzei rămâne la instanța inițial desemnată.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că cererea depusă de Alexei Cosolapov, reprezentat de avocatul Andrian Fetescu, privind strămutarea cauzei de contencios administrativ la o altă instanță de același grad este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 198 alin. (3) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Alexei Cosolapov, reprezentat de avocatul Andrian Fetescu cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță egală în grad. Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Cosolapov împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului administrativ individual defavorabil, se restituie Curții de Apel Centru pentru examinarea cererii de chemare în judecată, în același complet de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 5