2ac-492/24 — anularea actului adminstrativ

La 26 mai 2023, Rodica Grișca, reprezentată de avocatul Oxana Eșanu a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului din 26 mai 2023, acțiunea în contencios administrativ depusă de Rodica Grișca a fost repartizată în mod automat-aleatoriu, judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ina Dutca, care făcea parte din completul de judecători format din: președintele completului - Mîra Ghenadie, judecătorii Ina Dutca și Denis Băbălău.

Prima ședință de judecată a fost fixată pentru data de 23 octombrie 2023, care a fost amânată la solicitarea reclamantei și avocatului acesteia, pentru data de 29 ianuarie 2024.

Ulterior, potrivit fișei de repartizare repetate a dosarului din 05 iunie 2024, acțiunea în contencios administrativ depusă de Rodica Grișca a fost repartizată în mod automat-aleatoriu, judecătorului Curții de Apel Chișinău, Angela Braga, care face parte din completul de judecători format din: președintele completului - Mîra Ghenadie, judecătorii Angela Brag și Denis Băbălău. Examinarea cauzei fiind fixată pentru data de 07 octombrie 2024, care a fost amânată pentru data de 09.12.2024.

La 05 decembrie 2024, Rodica Grișca, a depus la Curtea de Apel Chișinău o cerere, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, prin care a solicitat strămutarea prezentei cauze de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad.

În motivarea cererii s-a invocat că cadrul Curții de Apel Chișinău activează un număr mic de judecători, din care considerent volumul de muncă a crescut considerabil, iar pe cale de consecință judecătorii stabilesc multe cauze în aceeași perioadă de timp examinând un număr exagerat de 1 dosare, astfel fiind în imposibilitate obiectivă de a examina multiaspectual și complet dosarele aflat în gestiune.

A mai invocat că stabilirea de către completul de judecată a examinării mai multor cauze (câte 2-3-4 cauze) la aceeași oră și la aceeași dată, limitează examinarea unei cauze la doar câteva minute, timp în care este imposibilă ascultarea participanților la proces, luarea cunoștinței cu înscrisurile și cercetarea tuturor probelor și formularea argumentelor și poziției de către fiecare participant.

Art. 191 alin. (4) din Codul administrativ: „Curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva încheierilor emise de judecătorii.”

Art. 192 alin. (1) din Codul administrativ: „Pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel se instituie complete de judecători.”

Art. 193 alin. (2) din Codul administrativ: „Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”

Art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă: „Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.”

Art. 198 alin. (3) din Codul administrativ: „Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.”

Art. 37 din Codul administrativ: 2 „La înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele de judecată competente și judecătorii competenți sânt independenți și se supun numai legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege.”

Art. 197 din Codul administrativ: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

Ciunt Sergiu, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanța egală în grad, invocând drept temei lipsa de imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentul invocat în cererea cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, în temeiul prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă nu poate fi reținut. Or, prezentei spețe și incidentelor procedurale care pot apărea în cadrul examinării cauzei nominalizate, le sunt aplicabile în exclusivitate prevederile Codului administrativ.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, enumeră exhaustiv temeiurile strămutării unei cauze în contencios administrativ de la o instanță de judecată la o altă instanță de judecată egală în grad.

Astfel, legiuitorul a prevăzut exhaustiv circumstanțele care pot servi drept temei pentru strămutarea cauzei. În cererea depusă de Rodica Grișca, argumentele invocate nu se încadrează în niciuna dintre circumstanțele prevăzute la art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, ceea ce înseamnă că cererea de strămutare a cauzei nu este întemeiată în conformitate cu prevederile legale. 3

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că din sensul logico-juridic al art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, rezultă că strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad poate avea loc doar în cazul în care, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă sau din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

Drept urmare, Completul de judecată apreciază critic argumentele Rodicăi Grișca, cu referire la prevederile art. 43 alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă, or, în prezent la Curtea de Apel Chișinău activează un număr suficient de judecători care ar permite funcționarea normală a instanței. Totuși, un număr redus de magistrați într-o instanță nu poate și nu trebuie a fi privit drept circumstanță care ar genera scăderea calității actului de justiție, alegațiile Rodicăi Grișca, fiind irelevante.

În condițiile speței, nu se regăsesc circumstanțe excepționale, potrivit cărora Curtea de Apel Chișinău nu poate funcționa o perioadă îndelungată sau circumstanțe ce ar face imposibilă substituirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău și formarea unui complet de judecată care să examineze prezenta cauză de contencios administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, pentru a asigura dreptul participanților la proces la o instanță de judecată imparțială în materia acțiunilor în contencios administrativ, garantat de art. 6§1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 202 din Codul administrativ că participanții la proces au dreptul de a înainta o cerere de recuzare. Acest drept se poate exercita în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50 din același cod. Articolele 49 și 50 din Codul administrativ stabilesc motivele pentru care un judecător poate fi considerat incompatibil sau poate fi recuzat, asigurând astfel cadrul legal pentru protejarea dreptului la un proces echitabil și imparțial. Aceste prevederi contribuie la menținerea încrederii în sistemul judiciar, asigurând că nicio parte să nu fie dezavantajată din cauza unei posibile părtiniri a judecătorului.

Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că legislația în vigoare oferă participanților la proces mecanisme adecvate pentru a solicita recuzarea unui judecător în cazul în care există motive justificate de îndoială privind imparțialitatea acestuia. 4

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că nu este în drept de a substitui voința imperativă a legislatorului, materializată în conținutul normelor de procedură administrativă, în vederea satisfacerii unui demers lipsit de temeinicie.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Rodica Grișca cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ la o altă instanță de judecată egală în grad.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 198 alin. (3) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Rodica Grișca, reprezentată de avocatul Oxana Eșanu cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad. Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Grișca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinare, în același complet de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5