3r-168/25 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Lipsa temeiurilor de atragere a tertilor
3r-168/25 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Rodica Grișca,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Rodica Grișca împotriva Autorității Naționale de
Integritate cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva încheierii din 15 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3r-168/25
NR. PIGD 2-23076301-01-3r-11062025)
Lipsa temeiurilor de atragere a terților
Curtea de Apel Centru: V. Sîrbu, A. Cașcaval, A. Braga,
8 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Rodica Grișca
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 mai 2023, avocatul Oxana Eșanu în interesele lui Rodica Grișca
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de
Integritate solicitând:
- anularea ca fiind ilegal și neîntemeiat Actului de constatare nr. 58/21 din 28 aprilie
2023 emis de către Autoritatea Națională de Integritate, în privința subiectului controlului
Roșca Grișca și membrilor de familiei a acesteia;
- încasarea prejudiciului moral cauzat prin activitatea administrativă ilegală în
cuantum de 20000 lei:
- compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 35000 lei;
În cadrul ședinței de judecată din 17 martie 2025, avocatul stagiar
Alexandru Stavinschi în interesele lui Rodica Grișca, a depus cerere cu
privire la atragerea în proces, în calitate de terț a cet. Igor Grișca.
Prin încheierea din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins
cererea depusă de avocatul stagiar Alexandru Stavinschi, în interesele
reclamantei Rodica Grișca privind atragerea în proces, în calitate de persoană
terță a lui Igor Grișca, în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Rodica Grișca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu
privire la anularea actului administrativ.
La 3 iunie 2025, Rodica Grișca a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea
recursului, anularea încheierii din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, și
emiterea unei noi încheieri privind atragerea în calitate de terț a cet. Igor
Grișca.
În motivarea recursului, a invocat că, consideră încheierea emisă la 17
martie 2025 de către Curtea de Apel Centru, ca fiind una arbitrară care
urmează a fi anulată.
A notat că, prin emiterea actului contestat, ANI a decis, inclusiv:
- Se constată diferență vădită în mărime de 69608,12 MDL, diferență între
proprietatea dobândită și veniturile obținute de către dna Rodica Grișca și membrii
familiei, pe parcursul exercitării funcțiilor publice cu statut special în cadrul IGP al MAI.
- Se constată diferență substanțială și deținerea averii cu caracter nejustificat, în
mărime totală de 1626938,38 MDL, între veniturile obținute, cheltuielile realizate și
1
averea dobândită de către dna Rodica Grișca și membri familiei, pe parcursul exercitării
funcțiilor publice cu statut special în cadrul IGP al MAI.
A subliniat că, în speță eventuala hotărâre de respingere a cererii de
chemare în judecată, intervine direct în drepturile terțului Igor Grișca, or, în
urma aceste hotărâri urmează a fi confiscată averea ambilor soți, inclusiv a
lui Igor Grișca.
Dreptul afectat a lui Grișca Igor de eventuala hotărâre de respingere a
cererii de chemare în judecată prin prisma art. 17 Cod Administrativ este
dreptul de proprietate precum și dreptul la apărare.
Or, după cum este indicat în cererea de atragere în calitate de terț,
inspectorul de integritate nici nu a considerat oportun de a invita pe Igor
Grișca sau de a solicita informații și dovezi privind justificarea diferenței
stabilite precum și nu i-a fost solicitat punctul de vedere referitor la eventuala
diferență substanțială.
Suplimentar indică că, în cadrul judecării cauzei, Igor Grișca nu are
posibilitatea reală de a se apăra, de a prezenta probe, documente, explicații,
cel puțin de a-si expune poziția), fiind solicitată confiscarea averii pretins
nejustificate inclusiv a lui Igor Grișca.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”
Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii:
b) respinge recursul.”
Art. 205 alin. (1) – (4) din Codul administrativ:
„La examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate
atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sânt afectate de
litigiul în cauză.
Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încât hotărârea instanței
de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă
în proces. Această prevedere se aplică, în special, când:
2
a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau
cere constatarea nulității acestuia;
b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea
unui terț sau cere constatarea nulității acestuia;
c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei
autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț;
d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei
autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și
favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de
persoane.
Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea
unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia
necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces.
Încheierea judecătorească prin care este atras în proces un terț se notifică tuturor
participanților la proces. Instanța de judecată indică motivul atragerii în proces și
expediază terțului atras în proces o copie a înscrisurilor depuse pînă la acel moment în
instanța de judecată. Încheierea judecătorească cu privire la atragerea unui terț în proces
nu este susceptibilă de recurs. Încheierea judecătorească prin care se refuză atragerea în
proces a unui terț poate fi contestată separat cu recurs.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Centru a adoptat încheierea contestată la 17 martie 2025, fiind
notificată recurentului la data de 2 iunie 2025, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f. d. 141).
Astfel, Rodica Grișca, s-a conformat prevederilor legale și a respectat
termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru
demararea căii de atac în ordine de recurs.
Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentei
invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că acesta urmează a fi respins, cu menținerea încheierii
contestate, din considerentele ce succed.
Din materialele cauzei rezultă că, la 26 mai 2023, avocatul Oxana
Eșanu în interesele lui Rodica Grișca a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului
administrativ - Actului de constatare nr. 58/21 din 28 aprilie 2023, încasarea
prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică.
La 17 martie 2025, avocatul stagiar Alexandru Stavinschi în interesele
lui Rodica Grișca, a depus cerere cu privire la atragerea în proces, în calitate
de terț a cet. Igor Grișca.
Prin încheierea din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins
cererea depusă de avocatul stagiar Alexandru Stavinschi, în interesele
reclamantei Rodica Grișca privind atragerea în proces, în calitate de persoană
3
terță a lui Igor Grișca, în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Rodica Grișca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu
privire la anularea actului administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în
conformitate cu art. 203 din Codul administrativ, participanți la proces sânt:
a) părțile; b) persoanele atrase în proces de instanța de judecată; c) alți
subiecți investiți de lege cu drept de sesizare.
Conform art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de
contencios administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile
publice în sensul art.7.
Potrivit art. 205 alin. (1) din Codul administrativ, la examinarea
acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în
proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sânt afectate de
litigiul în cauză.
În corespundere cu art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este
orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce
atingere prin activitate administrativă.
Cu referire la normele legale enunțate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că la caz Curtea de Apel Centru întemeiat a respins
cererea înaintată de avocatul stagiar Alexandru Stavinschi, în interesele lui
Rodica Grișca privind atragerea în proces, în calitate de persoană terță a lui
Igor Grișca, întrucât argumentele invocate de către acesta nu se încadrează
în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ.
Totodată, instanța de recurs susține concluzia Curții de Apel Centru
potrivit căreia, reieșind din obiectul litigiului, nu se denotă că, drepturile lui
Igor Grișca, ar putea fi afectate printr-o eventuală hotărâre judecătorească,
argumentele referitoare la scopul cererii de atragere în proces în calitate de
terț neîncadrându-se în limitele prevederilor art. 205 Cod administrativ,
potrivit căreia se asigură participarea la proces a persoanelor fizice sau
juridice, doar cu condiția că drepturile acestora ar putea fi afectate de litigiul
în cauză.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge
argumentul recurentului precum că, în timpul efectuării controlului
inspectorul de integritate nu a invitat pe Igor Grișca și nu a solicitat
informații și dovezi privind justificarea diferenței substanțiale, or, după cum
rezultă din actele dosarului administrativ, Igor Grișca a cunoscut despre
realizarea controlului respectării regimului juridic al averii și intereselor
personale ale subiectului declarării Rodica Grișca, fiindu-i solicitate
informațiilor aferente controlului efectuat (f. d. administrativ 137, 147, 150,
V-IV), iar la 27 ianuarie 2023 Igor Grișca a prezentat răspunsul la sesizările
inspectorul de integritate (f. d. administrativ 151-155, V-IV).
4
Cu referire la argumentul precum că inspectorul de integritate nu a
solicitat punctul de vedere a lui Igor Grișca și a fost încălcata dreptul la
apărare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,
controlul averii a fost inițiat în privința lui Rodica Grișca, Igor Grișca nefiind
subiect al controlului, Autoritatea Națională de Integritate nu avea careva
obligație legală de a-l cita sau audia în cadrul procedurii.
Însă la caz, reclamanta a avut posibilitatea de a prezenta Autorității
explicații, informații și dovezi de la membrii familiei sale privind justificarea
averii și veniturilor obținute
Prin urmare, reieșind din cele menționate, se constată temeinicia
încheierii instanței de apel, or din obiectul prezentului litigiu nu se atestă că
drepturile Igor Grișca ar putea fi afectate printr-o eventuală hotărâre
judecătorească.
Instanța de recurs notează că, fiecare participant are obligația de a-și
argumenta solicitările înaintate în fața instanței și să le probeze, iar la caz nu
s-a probat că decizia judecătorească ar putea să afecteze drepturile persoanei
respective.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția
emisă prin încheierea din 17 martie 2025 este una întemeiată, iar argumentele
invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale.
Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea
încheierii contestate.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Rodica Grișca.
Menține încheierea din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza
de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Rodica Grișca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu
privire la anularea actului administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
5