3r-168/25 — anularea actulului administrativ

La 26 mai 2023, avocatul Oxana Eșanu în interesele lui Rodica Grișca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate solicitând: - anularea ca fiind ilegal și neîntemeiat Actului de constatare nr. 58/21 din 28 aprilie 2023 emis de către Autoritatea Națională de Integritate, în privința subiectului controlului Roșca Grișca și membrilor de familiei a acesteia; - încasarea prejudiciului moral cauzat prin activitatea administrativă ilegală în cuantum de 20000 lei: - compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 35000 lei;

În cadrul ședinței de judecată din 17 martie 2025, avocatul stagiar Alexandru Stavinschi în interesele lui Rodica Grișca, a depus cerere cu privire la atragerea în proces, în calitate de terț a cet. Igor Grișca.

Prin încheierea din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins cererea depusă de avocatul stagiar Alexandru Stavinschi, în interesele reclamantei Rodica Grișca privind atragerea în proces, în calitate de persoană terță a lui Igor Grișca, în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Rodica Grișca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ.

La 3 iunie 2025, Rodica Grișca a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, și emiterea unei noi încheieri privind atragerea în calitate de terț a cet. Igor Grișca.

În motivarea recursului, a invocat că, consideră încheierea emisă la 17 martie 2025 de către Curtea de Apel Centru, ca fiind una arbitrară care urmează a fi anulată.

A notat că, prin emiterea actului contestat, ANI a decis, inclusiv: - Se constată diferență vădită în mărime de 69608,12 MDL, diferență între proprietatea dobândită și veniturile obținute de către dna Rodica Grișca și membrii familiei, pe parcursul exercitării funcțiilor publice cu statut special în cadrul IGP al MAI. - Se constată diferență substanțială și deținerea averii cu caracter nejustificat, în mărime totală de 1626938,38 MDL, între veniturile obținute, cheltuielile realizate și 1 averea dobândită de către dna Rodica Grișca și membri familiei, pe parcursul exercitării funcțiilor publice cu statut special în cadrul IGP al MAI.

A subliniat că, în speță eventuala hotărâre de respingere a cererii de chemare în judecată, intervine direct în drepturile terțului Igor Grișca, or, în urma aceste hotărâri urmează a fi confiscată averea ambilor soți, inclusiv a lui Igor Grișca.

Dreptul afectat a lui Grișca Igor de eventuala hotărâre de respingere a cererii de chemare în judecată prin prisma art. 17 Cod Administrativ este dreptul de proprietate precum și dreptul la apărare.

Or, după cum este indicat în cererea de atragere în calitate de terț, inspectorul de integritate nici nu a considerat oportun de a invita pe Igor Grișca sau de a solicita informații și dovezi privind justificarea diferenței stabilite precum și nu i-a fost solicitat punctul de vedere referitor la eventuala diferență substanțială.

Suplimentar indică că, în cadrul judecării cauzei, Igor Grișca nu are posibilitatea reală de a se apăra, de a prezenta probe, documente, explicații, cel puțin de a-si expune poziția), fiind solicitată confiscarea averii pretins nejustificate inclusiv a lui Igor Grișca.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul.”

Art. 205 alin. (1) – (4) din Codul administrativ: „La examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sânt afectate de litigiul în cauză. Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încât hotărârea instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, când: 2 a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț; d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane. Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces. Încheierea judecătorească prin care este atras în proces un terț se notifică tuturor participanților la proces. Instanța de judecată indică motivul atragerii în proces și expediază terțului atras în proces o copie a înscrisurilor depuse pînă la acel moment în instanța de judecată. Încheierea judecătorească cu privire la atragerea unui terț în proces nu este susceptibilă de recurs. Încheierea judecătorească prin care se refuză atragerea în proces a unui terț poate fi contestată separat cu recurs.

Astfel, Rodica Grișca, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentei invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din considerentele ce succed.

Din materialele cauzei rezultă că, la 26 mai 2023, avocatul Oxana Eșanu în interesele lui Rodica Grișca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ - Actului de constatare nr. 58/21 din 28 aprilie 2023, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică.

La 17 martie 2025, avocatul stagiar Alexandru Stavinschi în interesele lui Rodica Grișca, a depus cerere cu privire la atragerea în proces, în calitate de terț a cet. Igor Grișca.

Prin încheierea din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins cererea depusă de avocatul stagiar Alexandru Stavinschi, în interesele reclamantei Rodica Grișca privind atragerea în proces, în calitate de persoană 3 terță a lui Igor Grișca, în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Rodica Grișca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în conformitate cu art. 203 din Codul administrativ, participanți la proces sânt: a) părțile; b) persoanele atrase în proces de instanța de judecată; c) alți subiecți investiți de lege cu drept de sesizare.

Conform art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de contencios administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul art.7.

Potrivit art. 205 alin. (1) din Codul administrativ, la examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sânt afectate de litigiul în cauză.

În corespundere cu art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Cu referire la normele legale enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la caz Curtea de Apel Centru întemeiat a respins cererea înaintată de avocatul stagiar Alexandru Stavinschi, în interesele lui Rodica Grișca privind atragerea în proces, în calitate de persoană terță a lui Igor Grișca, întrucât argumentele invocate de către acesta nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ.

Totodată, instanța de recurs susține concluzia Curții de Apel Centru potrivit căreia, reieșind din obiectul litigiului, nu se denotă că, drepturile lui Igor Grișca, ar putea fi afectate printr-o eventuală hotărâre judecătorească, argumentele referitoare la scopul cererii de atragere în proces în calitate de terț neîncadrându-se în limitele prevederilor art. 205 Cod administrativ, potrivit căreia se asigură participarea la proces a persoanelor fizice sau juridice, doar cu condiția că drepturile acestora ar putea fi afectate de litigiul în cauză.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge argumentul recurentului precum că, în timpul efectuării controlului inspectorul de integritate nu a invitat pe Igor Grișca și nu a solicitat informații și dovezi privind justificarea diferenței substanțiale, or, după cum rezultă din actele dosarului administrativ, Igor Grișca a cunoscut despre realizarea controlului respectării regimului juridic al averii și intereselor personale ale subiectului declarării Rodica Grișca, fiindu-i solicitate informațiilor aferente controlului efectuat (f. d. administrativ 137, 147, 150, V-IV), iar la 27 ianuarie 2023 Igor Grișca a prezentat răspunsul la sesizările inspectorul de integritate (f. d. administrativ 151-155, V-IV). 4

Cu referire la argumentul precum că inspectorul de integritate nu a solicitat punctul de vedere a lui Igor Grișca și a fost încălcata dreptul la apărare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, controlul averii a fost inițiat în privința lui Rodica Grișca, Igor Grișca nefiind subiect al controlului, Autoritatea Națională de Integritate nu avea careva obligație legală de a-l cita sau audia în cadrul procedurii.

Însă la caz, reclamanta a avut posibilitatea de a prezenta Autorității explicații, informații și dovezi de la membrii familiei sale privind justificarea averii și veniturilor obținute

Prin urmare, reieșind din cele menționate, se constată temeinicia încheierii instanței de apel, or din obiectul prezentului litigiu nu se atestă că drepturile Igor Grișca ar putea fi afectate printr-o eventuală hotărâre judecătorească.

Instanța de recurs notează că, fiecare participant are obligația de a-și argumenta solicitările înaintate în fața instanței și să le probeze, iar la caz nu s-a probat că decizia judecătorească ar putea să afecteze drepturile persoanei respective.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă prin încheierea din 17 martie 2025 este una întemeiată, iar argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale.

Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Rodica Grișca. Menține încheierea din 17 martie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Grișca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 5