2ac-22/25 — Privind anularea actelor administrative

În data de 20 ianuarie 2025, Roman Pascari a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actelor administrative individuale defavorabile.

Prin încheierea din data de 27 ianuarie 2025 Curtea de Apel Centru a transmis Curții Supreme de Justiție cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Roman Pascari împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actelor administrative, pentru soluționarea posibilității strămutării pentru examinare în instanța de același grad.

În motivarea încheierii s-a menționat că prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.491/31 din 12 septembrie 2024 judecătorul Roman Pascari, de la Judecătoria Chișinău, a fost transferat temporar în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, începând cu 23 septembrie 2024, până la ocuparea a 30 de funcții de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Conform dispoziției Președintelui interimar al Curții de Apel Centru nr.35 din 31 decembrie 2024 judecătorul Roman Pascari face parte din Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Centru, la fel ca și membrii completului care urmează să judece această acțiune. Circumstanță, care în opinia Colegiului, ar putea crea bănuieli pentru participanții la proces, cu referire la nepărtinirea judecătorilor dictată de calitatea participantelor la proces.

Art. 189, alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: 1 „Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”

Art. 193, alin. (2) din Codul administrativ reglementează că: „Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”

Art. 195 din Codul administrativ prevede următoarele: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art.197 din Codul administrative statuează că: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

Art.198 alin. (3) din Codul administrativ prevede că: „Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.”

Art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă stabilește că: „Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.”

Art. 36, alin. (1) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate statuează că: „ Actele de constatare menționate la art.34 alin.(1) și (2) pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 30 de zile de la emitere, de către persoana supusă controlului, de către autorul sesizării sau de către persoanele menționate la art.33 alin.(4) și (5), afectate nemijlocit de acesta.”

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Centru, în temeiul art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă, consideră posibilă strămutarea cauzei la o altă instanță de 2 același grad, motivând existența bănuielii că nepărtinirea tuturor judecătorilor Curții de Apel Centru, ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces și anume, de către reclamant, care este judecător transferat temporar la Curtea de Apel Centru.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, reieșind din prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 actele de constatare emise de Autoritatea Națională de Integritate pot fi contestate la Curtea de Apel Centru.

Din interpretarea acestor dispoziții legale, se constată că legiuitorul a instituit o competență exclusivă a Curții de Apel Centru în examinarea contestațiilor împotriva actelor de constatare emise de Autoritatea Națională de Integritate. Această reglementare urmărește asigurarea unei practici judiciare unitare și specializate în materie de integritate, având în vedere importanța și complexitatea litigiilor care implică verificarea respectării regimului juridic al averii, intereselor personale, incompatibilităților și conflictelor de interese.

Stabilirea unei competențe exclusive are rolul de a preveni fragmentarea competenței jurisdicționale și riscul unor interpretări divergente între instanțele de fond. De asemenea, se asigură o examinare rapidă și eficientă a contestațiilor, ceea ce este esențial pentru protejarea interesului public și consolidarea integrității în funcțiile publice. Această prevedere reflectă intenția clară a legiuitorului de a asigura un control judiciar specializat asupra actelor emise de Autoritatea Națională de Integritate, consolidând astfel transparența și responsabilitatea funcționarilor publici.

În acest context, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează, că argumentul formulat pentru strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, în conformitate cu art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă, nu poate fi reținut, întrucât instanța de judecată nu are dreptul de a substitui voința imperativă a legiuitorului privind stabilirea competenței exclusive a Curții de Apel Centru pentru examinarea acțiunilor privind controlul de legalitate a actelor de constatare emise de către Autoritatea Națională de Integritate.

Totodată, este de menționat faptul că incidentele procedurale ce pot apărea în timpul examinării cauzei sunt reglementate exclusiv de prevederile Codului administrativ, iar art. 198, alin. (3) stabilește în mod exhaustiv temeiurile pentru strămutarea unei cauze în contencios administrativ de la o instanță la alta de același grad.

La caz, întru susținerea cererii privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad a fost invocat faptul că reclamantul Roman Pascari este judecător în cadrul Curții de Apel Centru, iar calitatea procesuală a acestuia trezește dubii privind părtinirea judecătorilor Curții de Apel Centru la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

Astfel, legiuitorul a prevăzut în mod limitativ circumstanțele care pot justifica strămutarea cauzei. În speță, temeiurile invocate privind strămutarea 3 cauzei la o altă instanță egală în grad, nu se încadrează în niciuna dintre circumstanțele enumerate în art.198, alin. (3) din Codul administrativ, ceea ce înseamnă că cererea de strămutare nu este întemeiată conform prevederilor legale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că din sensul art. 198, alin. (3) din Codul administrativ, strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad este posibilă doar atunci când, din cauza recuzării sau abținerii unuia sau mai multor judecători ori din alte motive bine întemeiate, nu este posibilă înlocuirea judecătorilor, sau atunci când, din circumstanțe excepționale, instanța nu poate funcționa pentru o perioadă îndelungată.

În condițiile speței, nu sunt identificate circumstanțe excepționale care să împiedice Curtea de Apel Centru să funcționeze pe o perioadă îndelungată și nici motive care să facă imposibilă substituirea judecătorilor Curții de Apel Centru pentru formarea unui complet care să examineze această cauză de contencios administrativ.

Mai mult, având în vedere circumstanțele speței și argumentele formulate în susținerea strămutării cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată, pe baza materialelor din dosar, că niciunul dintre judecătorii din completul Curții de Apel Centru, căruia i-a fost repartizată cauza spre examinare, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale.

Totodată, completul de judecată relevă că una din garanțiile de imparțialitate este publicitatea atât a procesului de constituire a completelor de judecată, care este plasată pe pagina web oficială a Curții de Apel Centru, cât și a desfășurării procesului de judecată, cu respectarea drepturilor unui proces echitabil, inclusiv a dreptului de a recuza judecători sau, după caz, de a se abține de la judecată în situațiile în care există motive justificate de îndoială privind imparțialitatea acestora.

În acest context, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că nu are dreptul de a substitui voința imperativă a legiuitorului privind stabilirea competenței exclusive a Curții de Apel Centru pentru examinarea acțiunilor privind controlul de legalitate a actelor de constatare emise de către Autoritatea Națională de Integritate, pentru a admite un demers lipsit de temeinicie.

Simple presupuneri invocate într-un proces, fără dovezi clare sau argumente întemeiate, nu sunt suficiente pentru a justifica strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad. În cadrul legal, schimbarea instanței competente să examineze o cauză este o măsură excepțională, aplicabilă doar atunci când există motive bine întemeiate care pun la îndoială imparțialitatea sau capacitatea de a judeca obiectiv a judecătorilor desemnați inițial.

Legislația prevede că, astfel de cereri de strămutare trebuie susținute de dovezi clare privind lipsa de imparțialitate sau de circumstanțe excepționale care împiedică completul desemnat să examineze obiectiv 4 cazul. Simpla suspiciune sau percepția subiectivă a uneia dintre părți nu poate fi considerată un temei juridic suficient, întrucât, dacă ar fi acceptate astfel de argumente fără fundament solid, s-ar crea un precedent periculos. Astfel, orice parte nemulțumită ar putea solicita strămutarea procesului, ceea ce ar afecta stabilitatea sistemului judiciar și ar împiedica funcționarea eficientă a instanțelor.

Din considerentele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge strămutarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Roman Pascari împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actelor administrative, pentru soluționarea posibilității strămutării pentru examinare în instanța de același grad.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 198, alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge solicitarea înaintată de către Curtea de Apel centru privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad. Restituie cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Roman Pascari împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actelor administrative, Curții de Apel Centru pentru examinarea cererii de chemare în judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 5