2ra-521/23 — compensarea îmbunătătirilor efectuate în locuintă

2ra-521/23 — compensarea îmbunătătirilor efectuate în locuintă (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la încetarea procedurii de recurs,

în cauza civilă

Elena Crăciun împotriva lui Ion Crăciun

(compensarea îmbunătățirilor efectuate în locuință)

și acțiunea reconvențională

Ion Crăciun împotriva Elenei Crăciun

(plata pentru folosirea spațiului locativ și evacuarea din locuință)

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-521/23

NR. PIGD 2-21148551-01-2ra-05042023)

Recursul declarat până la 1 septembrie 2023. Încetarea procedurii de recurs din

oficiu în conformitate cu art. 4451 din Codul de procedură civilă.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Sandu)

Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Braga, V. Sîrbu)

17 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Ion Crăciun,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Ion Crăciun cu privire la compensarea îmbunătățirilor efectuate în locuință.

a Judecătoriei Centru a fost desfăcută căsătoria încheiată cu Ion Crăciun, iar copilul

minor lăsat la educația mamei.

fostului soț referitor la recunoașterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit

nr. xxxxx, care anterior i-a fost donată soțului. Prin hotărârea din 12 noiembrie 2019,

menținută prin decizia din 22 septembrie 2020 a Curții de Apel și încheierea din 12

mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, acțiunea despre recunoașterea dreptului de

proprietate în devălmășie asupra bunului imobil a fost respinsă. În hotărârea instanței

de fond a fost indicat că pentru efectuarea reparației locuinței părțile au suportat

cheltuieli în mărime de 284 700 de lei.

pentru reparație în perioada căsătoriei cu pârâtul.

efectuate în locuința situată mun. xxxxx în perioada căsătoriei, în mărime de 142 350

de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Elenei Crăciun, solicitând achitarea plății pentru folosirea spațiului locativ și

evacuarea din locuință.

unic al casei nr. xxxxx, în temeiul contractului de donație din 30 octombrie 2003. Cu

toate acestea, fosta soție continuă să locuiască în casă timp de nouă ani fără să achite

plata pentru chirie.

care a cerut ultimei să achite chiria 300 de Euro/lunar și obligația de plată a dreptului

de folosire a adresei juridice a Societății cu Răspundere Limitată „Sumicoba” , care

1

a fost înregistrată de unicul fondator Elena Crăciun în anul 2018, în sumă de 50 de

Euro/lunar, din momentul recepționării somației. Până la momentul depunerii acțiunii

reconvenționale Elena Crăciun nu a achitat costul chiriei, astfel că în termen de 45 de

zile s-a acumulat o restanță de 10 400 de lei. Deoarece în termen de o lună de la data

recepționării somației, care a avut loc la 11 decembrie 2021, Crăciun Elena nu a

achitat datoria, consideră că este îndreptățit să ceară evacuarea acesteia din casa care

îi aparține.

510 de Euro, ce constituie costul chiriei, precum și evacuarea Elenei Crăciun din

locuința situată mun. xxxxx, și compensarea cheltuielile de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

admise acțiunea inițială și reconvențională. S-a perceput de la Ion Crăciun în

beneficiul Elenei Crăciun costul îmbunătățirilor efectuate în locuința situată mun.

xxxxx, în perioada căsătoriei, în mărime de 142 350 de lei și cheltuielile de judecată

rezultate din plata taxei de stat de 1 275,50 de lei. S-a perceput de la Elena Crăciun

în folosul lui Ion Crăciun (prin compensare) suma de 510 de Euro echivalentul în

MDL la momentul pronunțării hotărârii, ce rezultă din folosirea locuinței situată mun.

xxxxx, calculată pe perioada de la 11 decembrie 2021 până la 24 ianuarie 2022 și

cheltuielile de judecată rezultate din plata taxei de stat 412 lei. A fost evacuată Elena

Crăciun din locuința situată mun. xxxxx. S-a perceput de la Ion Crăciun taxa de stat

în folosul statului în mărime de 3 000 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii din 8 iunie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii acțiunii inițiale a Crăciun

Elenei, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse

de Elena Crăciun, precum și a solicitat modificarea pct. 2 din dispozitiv, în partea

excluderii sintagmei „(prin compensare)” cu încasarea prin prisma art. 372 alin. (2)

din Codul de procedură civilă al ratelor de chirie pentru 8 luni.

hotărârii din 8 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

restituită cererea de apel declarată de Elena Crăciun împotriva hotărârii din 8 iunie

2

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe motiv că apelul este depus în afara

termenului legal, iar apelanta nu solicită repunerea în termen

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

neîntemeiat, apelul declarat de Ion Crăciun și s-a menținut hotărârea din 8 iunie 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

instanțe cu trimitere la faptul că, prin prisma art. 391 alin. (1) din Codul civil,

termenul general de prescripție nu a fost încălcat, în situația în care reclamanta își

întemeiază pretențiile pe circumstanțele și faptele stabilite de instanța de judecată în

litigiul privind recunoașterea Proprietății comune în devălmășie asupra locuinței, iar

în sensul dat termenul de prescripție urmează a fi calculat de la data rămânerii

definitive a deciziei în acest sens.

termenului de prescripție de la data inițierii în anul 2013 a procedurilor judiciare în

instanța de judecată privind desfacerea căsătoriei sau recunoașterea dreptului de

proprietate în devălmășie a locuinței, deoarece reclamanta pretinde la compensarea

îmbunătățirilor în temeiul faptelor stabilite irevocabil prin actul judecătoresc, mai

mult ca atât urmează a se accentua și faptul că prin prisma art. 401 alin.(1) din Codul

civil prin înaintarea acțiunii în justiție se întrerupe cursul prescripției extinctive, iar

din aceste motive cererea privind excepția de tardivitate depusă de către Ion Crăciun,

instanța de judecată a apreciat-o ca fiind neîntemeiată.

reclamantei Elena Crăciun cu privire la compensarea de către Ion Crăciun a costului

îmbunătățirilor efectuate în locuința situată mun. xxxxx, în perioada căsătoriei, în

mărime de 142 350 lei, faptul dat fiind corect reținut de către prima instanță în

hotărârea contestată de către Ion Crăciun.

Crăciun la îmbunătățirile aduse imobilului situat pe adresa str. xxxxx, mun. Chișinău,

dat fiind faptul că pe parcursul perioadei 2003 – 2013 Elena Crăciun și Ion Crăciun

s-au aflat în relații de căsătorie, au locuit împreună și au suportat cheltuieli comune

în vederea reparației capitale al bunului imobil, astfel atât timp cât Ion Crăciun nu a

prezentat careva probe cu privire la aportul său exclusiv la lucrările de reparație al

imobilului, se va prezuma că părțile au contribuit într-o măsură egală în vederea

îmbunătățirii casei de locuit, respectiv reclamanta Elena Crăciun are dreptul la o

compensare proporțională contribuției sale în acest sens, care după calculele efectuate

de în baza devizului de cheltuieli constituie suma de 284 700 de lei/2, reieșind din

prevederile art. 26 alin. (1) Codul familiei.

3

devizul de cheltuieli prezentat de către Elena Crăciun, care în viziunea sa, nu

demonstrează că cheltuielile stabilite într-adevăr au fost realizate, dat fiind faptul că,

deși devizul de cheltuieli a fost întocmit în baza prețurilor medii stabilite la situația

anului 2008, acest înscris urmează a fi apreciat în ansamblu cu alte probe și urmează

a fi reținut în sensul corespunzător, în particular cu extrasul CNAS, extrasele privind

transferurile bănești și contul la plată nr. 6941 din 8 octombrie 2008 eliberat de

”Politermo-Grup” SRL, care, fiind coroborate cu proba enunțată demonstrează cu

certitudine aportul Elenei Crăciun la îmbunătățirile imobilului situat pe adresa str.

xxxxx, dat fiind faptul că Ion Crăciun nu a negat faptul efectuării reparației capitale

pentru perioada invocată, precum și nu a combătut prin careva probe lipsa contribuției

Elenei Crăciun asupra îmbunătățirii imobilului de referință.

prin devizul de cheltuieli este contrapusă la perioada anilor 2008, iar acțiunea a fost

depusă la 5 octombrie 2021, nemaivorbind despre evoluția prețurilor în acest interval

și puterii de cumpărare al valutei naționale.

la faptul că Elena Crăciun nu a demonstrat valoarea imobilului până la reparație și

după realizarea acesteia, nu urmează a fi reținute și nu prezintă relevanță, or, la etapa

actuală acest lucru nu este posibil, iar fapta respectivă nicidecum nu exclude dreptul

reclamantei Elena Crăciun de a i se compensa cheltuielile suportate în vederea

îmbunătățirii imobilului ce-i aparține lui Ion Crăciun, dat fiind faptul că ultima a

probat faptul că a contribuit la reparația acestuia, iar faptul efectuării reparației

capitale a fost confirmat inclusiv și de către specialistul Vatamanu Iurie, care a fost

audiat într-un proces anterior, fiind somat despre răspunderea penală pentru

prezentarea unor concluzii false.

dreptului Elenei Crăciun de a pretinde încasarea sumelor bănești pretinse drept

valoare al îmbunătățirilor efectuate prin prisma hotărârii din 12 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, or, acestea nu au constituit obiectul acțiunii

examinate anterior, iar instanța nu s-a pronunțat asupra acestor pretenții ale

reclamantei, după cum eronat încearcă să interpreteze apelantul, dat fiind că cauza

anterioară deși a avut aceleași părți, temeiul și obiectul acțiunii au fost diferite.

în privința faptului încasării sumei din contul Elenei Crăciun ca plată pentru chirie,

prin intermediul compensării, pe motiv că prin prisma art. 974 din Codul civil,

instanța dispune de atare drept de a stinge obligațiile reciproce prin compensare.

4

prisma art. 372 alin. (3) din Codul de procedură civilă a solicitat încasarea plăților

aferente chiriei imobilului de la Elena Crăciun în mărime de 2 800 de Euro.

îndreptățit de a pretinde încasarea acestor sume, întrucât între părți nu există un raport

de locațiune, din care s-ar deduce obligații certe și exigibile și în privința cărora se

pot cere însă dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri apărute

după emiterea hotărârii în primă instanță, sau să se poată solicita o compensație

legală. Prin urmare, în cazul de față, lipsește premisa dreptului apelantului prevăzut

la norma art. 372 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

a fost restituită, instanța nu se poate expune asupra temeiniciei hotărârii primei

instanțe în partea pretențiilor lui Ion Crăciun privind încasarea sumei chiriei pretinse

de către ultimul.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei

noi decizii de respingere integrală a acțiunii depusă de Elena Crăciun.

drept expuse anterior, recurentul a invocat că prescripția dreptului material la acțiune,

arătând că eventualele lucrări de reparație au avut loc în perioada 2008–2009, fapt

constatat prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 mai 2021 (dos. nr. 2ra-

442/2021).

tardivă și că cererile anterioare (divorț, recunoașterea bunului în devălmășie, etc.) nu

au efect de întrerupere a termenului de prescripție, deoarece au obiect și temeiuri

juridice diferite.

greșit probele, apreciind cheltuieli ca îmbunătățiri esențiale fără a exista înscrisuri

probatorii certe (facturi, contracte, bonuri). Expertizele judiciare au reținut doar

efectuarea unor reparații curente, care la data examinării necesitau reînnoire, și nu a

unor lucrări capitale care să majoreze valoarea bunului imobil. De asemenea, intimata

nu a demonstrat proveniența exclusivă a mijloacelor financiare din fonduri proprii,

lipsind dovada certă că reparațiile au fost realizate pe cheltuiala sa.

recursului declarat de către Ion Crăciun.

5

admisibil recursul declarat de Ion Crăciun împotriva deciziei din 25 ianuarie 2023 a

Curții de Apel Chișinău și transmis Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru a fi examinat în fond (f.d.25,

Vol. II).

la Curtea Supremă de Justiție (introdus prin LP224 din 31 iulie 2024,

MO3161-363/16.08.24 art.569; în vigoare 16 august 2024), prezenta cauză va fi

examinată în ordine de recurs în complet de 3 judecători, de completul de judecători

din care face parte judecătorul raportor.

Codul de procedură civilă, prin care a solicitat încetarea procedurii în recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1

septembrie 2023.

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție):

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1

septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.” Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în

baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi.

vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) și va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia. Astfel, la

momentul depunerii și examinării prezentului recurs, prevederile legale relevante

aveau următorul conținut:

de Justiție (introdus prin LP224 din 31 iulie 24, MO3161363/16.08.24 art.569; în

vigoare 16 august 2024):

6

„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele

Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete

de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care

au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi

examinate de completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.”

la 1 septembrie 2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

2023):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.”

7

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

„Instanța de recurs dispune, printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac,

încetarea procedurii de recurs, din oficiu sau la cerere, dacă după declararea admisibilității

recursului se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Supreme de Justiție, conchide că recurentul s-a conformat dispozițiilor art. 434 din

Codul de procedură civilă, și a depus în termen recursul la 21 martie 2023. Or, decizia

din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată recurentului prin

intermediul oficiului poștal la 23 martie 2023 (f.d. 202, Vol. I).

procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului), în speță, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții

la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece

criticele recurentului și argumentele intimatei din referință, au fost expuse cu

suficientă claritate pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate în

lipsa părților.

tergiversarea soluționării cauzei, aspect de natură să contravină principiului celerității

procedurale. Această abordare este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului, care impune statelor obligația de a asigura

soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și de a evita întârzierile inutile în

procedură, atunci când dreptul la un proces echitabil este, în mod efectiv, garantat

prin alte mijloace.

Crăciun de a participa la dezbaterea cauzei în fond (f.d.53, Vol. II), or, examinarea

cauzei în lipsa părților este legală, justificată și proporțională cu scopul urmărit —

acela al unei judecăți eficiente și rapide.

Supreme de Justiție constată, din oficiu, că se impune încetarea procedurii de recurs

intentate de Ion Crăciun împotriva deciziei din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, pentru considerentele ce urmează.

8

recursul poate fi exercitat doar în baza anumitor temeiuri expres prevăzute de lege.

Conform art. 433 lit. a) din același cod, în redacția aplicabilă la data depunerii cererii,

recursul este considerat inadmisibil dacă motivele invocate nu se încadrează în

limitele prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4).

prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură civilă, adică instanța de

apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Însă, nu a indicat care anume norme

urmau a fi aplicate de către instanța de judecată.

existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, (în

vigoare la data depunerii recursului), și anume, dacă cauza a fost judecată de un

judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată

în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora

ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de

desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu le-

a stabilit.

săvârșirea încălcărilor de către Curtea de Apel Chișinău în măsura în care ar fi dus

sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau ar fi comis erori ce au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Totodată, instanța de recurs nu a

stabilit că normele aplicate denotă îndoieli la aplicare.

nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și

verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

9

argumentele invocate de către Ion Crăciun, nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de

drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficientă probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte

decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

ajunge la concluzia că, recursul declarat de Ion Crăciun împotriva deciziei din 25

ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului și drept urmare, este inadmisibil.

considerat admisibil, potrivit jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție și

în temeiul dispozițiilor legale incidente, admisibilitatea în principiu a recursului nu

echivalează cu obligația instanței de a proceda automat la examinarea acestuia în

fond.

recurs este abilitată să dispună încetarea procedurii de recurs, din oficiu, chiar și

ulterior admiterii în principiu, dacă identifică existența unui caz de inadmisibilitate.

Această prerogativă derivă din obligația instanței supreme de a exercita un control

10

riguros al căilor extraordinare de atac, în scopul protejării securității raporturilor

juridice și al prevenirii unei jurisprudențe contradictorii.

motivele invocate de recurentă, cât și temeiurile care pot fi reținute din oficiu, în

conformitate cu art. 432 alin. (5) din Codul de procedură civilă (în redacția aplicabilă

până la 1 septembrie 2023).

încadrarea cererii de recurs în limitele restrânse ale recursului prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4), astfel încât nu se justifică continuarea examinării în fond.

judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că sunt întrunite condițiile pentru

încetarea procedurii de recurs, din oficiu, a cererii depuse de Ion Crăciun împotriva

deciziei din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Această soluție corespunde

exigențelor impuse de caracterul extraordinar al recursului și reafirmă principiul

potrivit căruia Curtea Supremă de Justiție nu este o a treia instanță de fond, ci un

organ de control al legalității, cu rol de uniformizare a practicii judiciare.

269-270, art. 442, art. 4451 din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Încetează procedura de recurs, din oficiu, intentată la cererea de recurs depusă de

Ion Crăciun împotriva deciziei din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Crăciun împotriva lui

Ion Crăciun cu privire la compensarea îmbunătățirilor efectuate în locuință, și

acțiunea reconvențională depusă de Ion Crăciun împotriva Elenei Crăciun cu privire

la plata pentru folosirea spațiului locativ și evacuarea din locuință.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

11