3ra-303/25 — anularea actului administrativ

La 7 decembrie 2021, Maria Burbulea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în contul pensiei a sumelor alocațiilor lunare de stat.

În motivarea acțiunii, a indicat că, prin procesul-verbal nr. 23 din 16 noiembrie 2020, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari a dispus, fără notificarea și audierea sa, reținerea lunară a 20% din pensia pentru limită de vârstă, până la recuperarea sumei de 54.903,33 lei, considerată achitată necuvenit sub formă de alocații lunare de stat în perioada 15.09.2004 – 31.07.2020.

Aceasta a susținut că actul este ilegal, întrucât alocația i-a fost stabilită legal prin dispoziția Casei Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari din 7 decembrie 2004, odată cu pensia, iar domiciliul său era cunoscut din dosarul de pensionare. Reclamanta a menționat că art. 1 din Legea nr. 1591/2002 nu condiționa acordarea alocației de domiciliu, iar Casa Națională de Asigurări Sociale a aplicat greșit legea, invocând ulterior acte normative irelevante.

Totodată, la data emiterii procesului-verbal, nu exista suport legal pentru reținerea sumelor, deoarece prevederile Regulamentului privind plata pensiilor (HG nr. 929/2006) au fost completate abia prin HG nr. 898/2020, în vigoare de la 01.01.2021. De asemenea, conform art. 56 alin. (1) din Legea nr. 489/1999, recuperarea prestațiilor sociale este supusă termenului de prescripție de 3 ani, pe când în speță se invocă o perioadă de 16 ani.

Reclamanta a încercat soluționarea amiabilă prin adresări către Casa Teritorială de Asigurări Sociale, Casa Națională de Asigurări Sociale și alte autorități, însă fără rezultat.

Reclamanta a solicitat anularea procesului-verbal nr. 23 din 16 noiembrie 2020 privind reținerea a 20% din pensia pentru limită de vârstă până la recuperarea sumei de 54.903,33 lei (alocații lunare de stat achitate în perioada 15.09.2004 – 1 31.07.2020), restabilirea sumelor reținute în contul de pensie la zi și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că conform Legii nr. 1591/2002 privind protecția socială suplimentară a unor beneficiari de pensii, Maria Burbulea a beneficiat de alocații lunare de stat stabilite prin dispozițiile emise de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari. Procesul-verbal nr. 23 din 16 noiembrie 2020, prin care s-a dispus recuperarea sumei de 54.903,33 lei ca plăți necuvenite, a fost emis fără temei legal, întrucât nu a fost retras actul administrativ individual favorabil care a stat la baza plății alocațiilor.

În baza art. 144 Cod administrativ, un act administrativ individual favorabil poate fi retras doar în condiții stricte, care nu se regăsesc în cauză. Beneficiara nu 2 a ascuns date privind domiciliul, a beneficiat de prestațiile acordate și nu poate suporta consecințe disproporționate. Plata pensiei și a alocațiilor s-a efectuat prin sistemul public din comuna Cocieri, iar autoritatea nu a respectat procedura de retragere a actului administrativ. Reținerile din pensia pentru limită de vârstă nu puteau fi operate pentru recuperarea alocațiilor lunare de stat, acestea având un regim juridic distinct. În consecință, recuperarea sumei de 54.903,33 lei este neîntemeiată.

Totodată, având în vedere prevederile art. 94 și 96 din Codul de procedură civilă, instanța a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite în beneficiul apelantei suma de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli pentru asistența juridică.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.” 3

Art. 2451 alin. (1) Cod administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Art. 246 alin. (1) și (2) Cod administrativ stabilește că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la 23 mai 2025, astfel fiind respectat termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului implică, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate real, bazat pe temeiuri concludente și serioase. Normele citate conferă instanței de recurs dreptul exclusiv de a filtra cererile care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii, prin invocarea unor încălcări veritabile și esențiale de drept procedural și material, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor instanței de apel sau a hotărârilor Curții de Apel ca primă instanță, inclusiv prin sesizarea ex officio a erorilor de drept.

Pentru a fi admisibil, recursul trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată, referitoare la formalitățile pe care cererea trebuie să le îndeplinească pentru a trece filtrul de admisibilitate. 4

Motivarea recursului presupune mai mult decât exprimarea nemulțumirii față de actul pronunțat în apel, este necesară expunerea tuturor argumentelor care demonstrează că instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată, indicarea greșelilor imputate instanței de apel și prezentarea probelor pe care se bazează criticile. Simplă citare a textelor de lege, fără explicarea aplicării eronate, nu constituie argument valid.

În speță, recurentul nu a demonstrat existența unei erori de drept sau a unei contradicții cu jurisprudența Curții Supreme de Justiție, limitându-se la a relua argumentele invocate anterior și analizate de instanța de apel. Astfel, recursul nu poate fi considerat un instrument de rejudecare a fondului, ci exclusiv de control al legalității.

Totodată, Curtea observă existența unei contradicții evidente între situația unui act administrativ individual favorabil, rămas în vigoare, care niciodată nu a fost retras de autoritatea publică, și adoptarea unui nou act prin care se stabilesc efecte juridice contrare. În lipsa retragerii actului inițial, beneficiarul se bucură de protecția încrederii legitime, iar noul act nu poate produce efecte valabile. Această contradicție contravine principiului securității raporturilor juridice și al încrederii legitime, potrivit căruia un act administrativ individual favorabil produce efecte obligatorii până la retragerea sa formală în condițiile legii. Totodată, principiul legalității impune ca o autoritate publică să nu substituie procedura de retragere cu adoptarea unui act nou, care stabilește efecte contrare, fără un temei normativ expres.

Prin urmare, raționamentele instanței de apel, potrivit cărora recuperarea prestațiilor nu putea fi efectuată prin reținere automată în lipsa retragerii prealabile a actului favorabil, sunt conforme cu legea aplicabilă.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5