3ra-303/25 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Un act administrativ individual favorabil produce efecte obligatorii până la retragerea sa. Autoritatea publică nu poate emite un act nou cu efecte contrare, fără a respecta procedura de retragere.
3ra-303/25 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
în cauza de contencios administrativ
Maria Burbulea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale
(anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în contul
pensiei a sumelor alocațiilor lunare de stat)
împotriva deciziei din 16 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3ra-303/25
PIGD Nr. 2-21179971-01-3ra-28052025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Un act administrativ individual favorabil produce efecte
obligatorii până la retragerea sa. Autoritatea publică nu poate emite un act nou cu efecte
contrare, fără a respecta procedura de retragere. O asemenea situație contravine principiului
încrederii legitime.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani - jud. G. Cazacu
Curtea de Apel Centru - jud. V. Sîrbu, G. Dașchevici, A. Cașcaval
17 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 7 decembrie 2021, Maria Burbulea a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului
administrativ individual defavorabil, restabilirea în contul pensiei a sumelor
alocațiilor lunare de stat.
În motivarea acțiunii, a indicat că, prin procesul-verbal nr. 23 din 16
noiembrie 2020, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari a dispus, fără
notificarea și audierea sa, reținerea lunară a 20% din pensia pentru limită de vârstă,
până la recuperarea sumei de 54.903,33 lei, considerată achitată necuvenit sub
formă de alocații lunare de stat în perioada 15.09.2004 – 31.07.2020.
Aceasta a susținut că actul este ilegal, întrucât alocația i-a fost stabilită legal
prin dispoziția Casei Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari din 7 decembrie
2004, odată cu pensia, iar domiciliul său era cunoscut din dosarul de pensionare.
Reclamanta a menționat că art. 1 din Legea nr. 1591/2002 nu condiționa acordarea
alocației de domiciliu, iar Casa Națională de Asigurări Sociale a aplicat greșit
legea, invocând ulterior acte normative irelevante.
Totodată, la data emiterii procesului-verbal, nu exista suport legal pentru
reținerea sumelor, deoarece prevederile Regulamentului privind plata pensiilor
(HG nr. 929/2006) au fost completate abia prin HG nr. 898/2020, în vigoare de la
01.01.2021. De asemenea, conform art. 56 alin. (1) din Legea nr. 489/1999,
recuperarea prestațiilor sociale este supusă termenului de prescripție de 3 ani, pe
când în speță se invocă o perioadă de 16 ani.
Reclamanta a încercat soluționarea amiabilă prin adresări către Casa
Teritorială de Asigurări Sociale, Casa Națională de Asigurări Sociale și alte
autorități, însă fără rezultat.
Reclamanta a solicitat anularea procesului-verbal nr. 23 din 16 noiembrie
2020 privind reținerea a 20% din pensia pentru limită de vârstă până la recuperarea
sumei de 54.903,33 lei (alocații lunare de stat achitate în perioada 15.09.2004 –
1
31.07.2020), restabilirea sumelor reținute în contul de pensie la zi și obligarea
pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 20 iulie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a
respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Maria Burbulea.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 12 august 2022, Maria Burbulea a declarat apel nemotivat, iar la 15
noiembrie 2022 a depus apelul motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, din 20 iulie 2022, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei
noi hotărâri de admitere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 16 aprilie 2025, Curtea de Apel Centru a admis apelul
declarat de Maria Burbulea. S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, din 20 iulie 2022 și s-a pronunțat o nouă decizie prin care: S-a
admis acțiunea de contencios administrativ înaintată de Maria Burbulea împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale, având ca obiect anularea actului
administrativ individual defavorabil, restabilirea sumelor reținute din pensie și
încasarea cheltuielilor de judecată. S-a anulat procesul-verbal nr. 23 din 16
noiembrie 2020, emis de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari, privind
reținerea a 20% din pensia pentru limită de vârstă a reclamantei până la recuperarea
sumei de 54.903,33 lei, reprezentând alocații lunare de stat achitate în perioada
15.09.2004 – 31.07.2020. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să
restituie în beneficiul reclamantei suma de 54.903,33 lei, reținută în temeiul
procesului-verbal contestat. S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări
Sociale, în beneficiul Mariei Burbulea, suma de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică suportate în apel.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că conform Legii nr.
1591/2002 privind protecția socială suplimentară a unor beneficiari de pensii,
Maria Burbulea a beneficiat de alocații lunare de stat stabilite prin dispozițiile
emise de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari. Procesul-verbal nr. 23
din 16 noiembrie 2020, prin care s-a dispus recuperarea sumei de 54.903,33 lei ca
plăți necuvenite, a fost emis fără temei legal, întrucât nu a fost retras actul
administrativ individual favorabil care a stat la baza plății alocațiilor.
În baza art. 144 Cod administrativ, un act administrativ individual favorabil
poate fi retras doar în condiții stricte, care nu se regăsesc în cauză. Beneficiara nu
2
a ascuns date privind domiciliul, a beneficiat de prestațiile acordate și nu poate
suporta consecințe disproporționate. Plata pensiei și a alocațiilor s-a efectuat prin
sistemul public din comuna Cocieri, iar autoritatea nu a respectat procedura de
retragere a actului administrativ. Reținerile din pensia pentru limită de vârstă nu
puteau fi operate pentru recuperarea alocațiilor lunare de stat, acestea având un
regim juridic distinct. În consecință, recuperarea sumei de 54.903,33 lei este
neîntemeiată.
Totodată, având în vedere prevederile art. 94 și 96 din Codul de procedură
civilă, instanța a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite în beneficiul
apelantei suma de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli pentru asistența juridică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 23 mai 2025, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs
împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 16 aprilie 2025, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală a acestei decizii și pronunțarea unei noi hotărâri prin
care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, a invocat Casa Națională de Asigurări Sociale a
susținut că decizia Curții de Apel este neîntemeiată. Maria Burbulea a beneficiat
de alocații lunare de stat fără temei, deoarece domiciliul său era în afara
localităților prevăzute de Legea nr. 1591/2002. Recuperarea sumelor plătite
necuvenit (54.903,33 lei) prin reținere din pensie este legală, conform art. 56 din
Legea nr. 489/1999. În plus, actul administrativ nu putea fi contestat pe baza
„încrederii” deoarece intimata cunoștea condițiile legale și a beneficiat de alocație
necuvenită. Casa Națională de Asigurări Sociale a mai menționat că instanța de
apel a stabilit eronat cuantumul alocației (100 lei în loc de 550 lei) și că plata
cheltuielilor de asistență juridică trebuie să fie reală, necesară și rezonabilă,
conform art. 96 CPC și jurisprudenței CEDO.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt
termen.”
3
Art. 2451 alin. (1) Cod administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b)
prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu
a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis
neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau
hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Art. 246 alin. (1) și (2) Cod administrativ stabilește că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o
încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține
sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina
web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit
neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că decizia
motivată a instanței de apel a fost comunicată reprezentantului recurentului la data
de 17 mai 2025, prin poșta electronică, fapt confirmat de extrasul din
corespondența electronică anexat la dosar (f.d. 22, vol. II).
Cererea de recurs a fost depusă la 23 mai 2025, astfel fiind respectat
termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului implică, în condițiile Codului administrativ,
exercitarea efectivă a unui control de legalitate real, bazat pe temeiuri concludente
și serioase. Normele citate conferă instanței de recurs dreptul exclusiv de a filtra
cererile care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii, prin invocarea unor încălcări veritabile și
esențiale de drept procedural și material, capabile să conducă la răsturnarea
deciziilor instanței de apel sau a hotărârilor Curții de Apel ca primă instanță,
inclusiv prin sesizarea ex officio a erorilor de drept.
Pentru a fi admisibil, recursul trebuie să conțină o motivare convingătoare
și întemeiată, referitoare la formalitățile pe care cererea trebuie să le îndeplinească
pentru a trece filtrul de admisibilitate.
4
Motivarea recursului presupune mai mult decât exprimarea nemulțumirii
față de actul pronunțat în apel, este necesară expunerea tuturor argumentelor care
demonstrează că instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată, indicarea greșelilor
imputate instanței de apel și prezentarea probelor pe care se bazează criticile.
Simplă citare a textelor de lege, fără explicarea aplicării eronate, nu constituie
argument valid.
În speță, recurentul nu a demonstrat existența unei erori de drept sau a unei
contradicții cu jurisprudența Curții Supreme de Justiție, limitându-se la a relua
argumentele invocate anterior și analizate de instanța de apel. Astfel, recursul nu
poate fi considerat un instrument de rejudecare a fondului, ci exclusiv de control
al legalității.
Totodată, Curtea observă existența unei contradicții evidente între situația
unui act administrativ individual favorabil, rămas în vigoare, care niciodată nu a
fost retras de autoritatea publică, și adoptarea unui nou act prin care se stabilesc
efecte juridice contrare. În lipsa retragerii actului inițial, beneficiarul se bucură de
protecția încrederii legitime, iar noul act nu poate produce efecte valabile. Această
contradicție contravine principiului securității raporturilor juridice și al încrederii
legitime, potrivit căruia un act administrativ individual favorabil produce efecte
obligatorii până la retragerea sa formală în condițiile legii. Totodată, principiul
legalității impune ca o autoritate publică să nu substituie procedura de retragere cu
adoptarea unui act nou, care stabilește efecte contrare, fără un temei normativ
expres.
Prin urmare, raționamentele instanței de apel, potrivit cărora recuperarea
prestațiilor nu putea fi efectuată prin reținere automată în lipsa retragerii prealabile
a actului favorabil, sunt conforme cu legea aplicabilă.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
5