3ra-1160/23 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-1160/23 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de către Maria Burbulea,

reprezentată de avocatul Victor Cujba,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de

către Maria Burbulea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1160/23

nr. PIGD 2-21179971-01-3ra-23112023)

Efectele retragerii pentru trecut a actului administrativ individual

favorabil ilegal. Restituirea prestației. Art. 144 din Codul administrativ.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. G. Cazacu

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc

15 ianuarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului declarat de Maria Burbulea, reprezentată de avocatul Victor

Cujba.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

prin care a solicitat anularea procesului-verbal nr. 23 din 16 noiembrie 2020

emis de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari privind

reținerea lunară a 20 % din pensia pentru limita de vârstă până la recuperarea

sumei de 54 903,33 lei, care constituie alocațiile lunare de stat calculate și

plătite în perioada 15 septembrie 2004 - 31 iulie 2020, restabilirea în contul

de pensie a sumelor alocațiilor lunare de stat efectiv încasate din pensie la

situația la zi, restituirea cheltuielilor de judecată.

Asigurări Sociale Dubăsari, în data de 16 noiembrie 2020, fără notificarea și

audierea reclamantei, a emis procesul-verbal nr.23, prin care a dispus ca

suma de 54 903,33 lei plătită reclamantei în perioada 15 septembrie 2004 -

31 iulie 2020, fără temei, să fie recuperată pe contul Casei Naționale de

Asigurări Sociale, prin reținerea lunară a 20 % din pensia pentru limită de

vârstă, până la recuperarea datoriei integrale. În susținerea acestei decizii s-

a invocat că beneficiarul alocației lunare de stat Maria Burbulea nu ar întruni

condițiile art. l din Legea nr. 1591-XV din 26 decembrie 2002, deoarece

reclamanta din 26 decembrie 1986 și până în prezent are domiciliul în s.

Lunga, raionul Dubăsari.

raionul Dubăsari se află sub controlul administrației regimului separatist din

Tiraspol, iar aceasta nu a beneficiat de careva plăți sociale din partea

regimului separatist.

vârstă din 2004, stabilită în sistemul public de pensii a Republicii Moldova

din s. Cocieri, unde a activat din 1992 până în 2017 ca director a Filialei

Cocieri a BC „Moldova-Agroindbank” SA. Informația privind domiciliul

acesteia nu a fost modificat pe parcurs și era cunoscut organului asigurărilor

sociale de stat, deoarece la dosarul de pensionare a fost anexată copia

buletinului de identitate.

alocației lunare de stat, a fost stabilită reclamantei prin dispoziția organului

1

asigurărilor sociale de stat sectorul Dubăsari (în prezent Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Dubăsari) din 07 decembrie 2004 odată cu calcularea și

stabilirea pensiei pentru limita de vârstă, dosarul de pensionare nr. 143348.

este unul ilegal, fiind emis de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari

cu încălcarea legislației în vigoare, încălcându-i-se astfel drepturile garantate

și ocrotite prin lege.

alocațiilor lunare de stat, alocate acesteia în temeiul art.1 din Legea nr. 1591-

XV din 26 decembrie 2002 și plătite în perioada 15 septembrie 2004-31 iulie

2020, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari urma să se expună

asupra legalității propriului act administrativ inițial din 07 decembrie 2004,

prin care organul asigurărilor sociale de stat sectorul Dubăsari a stabilit

reclamantei plata alocațiilor lunare de stat, în calitate de beneficiară a pensiei

pentru limită de vârstă din 2004. Acest fapt a fost omis de către autoritatea

publică, ceea ce duce la ilegalitatea acțiunilor ulterioare, privind dispunerea

la 16 noiembrie 2020 a încasării alocațiilor lunare de stat, plătite reclamantei

în perioada 15 septembrie 2004 – 31 iulie 2020, prin reținerea lor din pensia

plătită pentru limita de vârstă.

la emiterea actului administrativ individul defavorabil contestat, a aplicat

eronat prevederile art. l din Legea nr. 1591-XV din 26 decembrie 2002

privind protecția socială suplimentară a unor beneficiari de pensii, stabilite

în sistemul public de pensii, or prin această prevedere Parlamentul a dispus

că începând cu 1 mai 2002, se stabilește o alocație lunară de stat

beneficiarilor de pensii, stabilite în sistemul public de asigurări sociale, din

comunele Cocieri, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă și Pîrîta, fără a

condiționa obligativitatea acordării și plății alocației lunare de stat cu

domiciliul beneficiarilor de pensii în localitățile indicate. Această

obligativitate a fost introdusă ulterior prin Legile nr.148 din 17 iulie 2014 și

nr. 162 din 07 iulie 2016 și anume prin introducerea articolelor 12, 13, 14,

15 și 16, fiind stabilită de această dată ca condiție obligatorie domiciliul

beneficiarilor de pensii în localitățile expres enumerate în aceste articole.

Totodată, reclamanta a specificat că Parlamentul prin Legile nr.148 din 17

iulie 2014 și nr. 162 din 07 iulie 2016 nu a operat modificări la art.1, art.1¹

din Legea nr. 1591-XV din 26 decembrie 2002.

Legii nr.190 din 19 noiembrie 2020, în vigoare din 01 ianuarie 2021, prin

care în Legea nr. 1591-XV din 26 decembrie 2002 a fost introdus art.3¹,

potrivit căruia, modul de organizare a activităților privind plata alocațiilor de

stat se stabilește de către Guvern. Guvernul prin hotărârea nr.898 din 14

decembrie 2020, în vigoare din 01 ianuarie 2021, a stabilit reglementarea

raporturilor ce țin de alocațiile lunare de stat stabilite în temeiul Legii

nr.1591-XV din 26 decembrie 2002 privind protecția suplimentară a unor

2

beneficiari de pensii și a unor categorii de populație, prin includerea acestor

reglementări în Regulamentul, aprobat anterior prin hotărârea Guvernului nr.

929 din 15 august 2006, privind modul de plată a pensiilor stabilite în

sistemul public de asigurări sociale de stat și alocațiilor sociale de stat.

noiembrie 2020, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari nici nu avea

suport legal pentru emiterea acestuia și reținerea din pensia pentru limita de

vârstă a alocațiilor lunare de stat plătite în perioada 15 septembrie 2004 – 31

iulie 2020 cu aplicarea prevederilor Regulamentului, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr. 929 din 15 august 2006, în redacția modificărilor operate în

vigoare din 01 ianuarie 2021.

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari și Casa Națională de

Asigurări Sociale, a intenționat să soluționeze pe cale amiabilă chestiunea

privind ilegalitatea acțiunilor Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Dubăsari

privind reținerea din pensia pentru limita de vârstă a sumei de 54 903,33 lei,

însă fără niciun rezultat, recepționând de fiecare data doar răspunsuri

formale, cu interpretarea eronată a Legii nr.l591-XV din 26 decembrie 2002,

precum și aplicarea altor acte normative și/sau legislative, irelevante cauzei

din speță.

și-a justificat opinia sa în acest litigiu, făcând referire la art. 38 din Legea

privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156-XIV din 14 octombrie

1998, care prevede doar posibilitatea recuperării sumelor cu titlu de pensie

plătite necuvenit beneficiarului și nu a celor cu titlu de alocații de stat.

Ulterior, a făcut referire la art. 56 din Legea nr.489 din 08 iulie 1999 privind

sistemul public de asigurări sociale, care nu ține de reglementarea

raporturilor din stabilirea și plată a alocațiilor lunare de stat în temeiul Legii

nr. 1591-XV din 26 decembrie 2002, ba mai mult, indiferent de sfera de

aplicare, Casa Națională de Asigurări Sociale, făcând referire la art.56 din

Legea nr.489 din 08 iulie 1999, a omis intenționat prevederile alin. l al art.

56, conform căruia, sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de

asigurări sociale, inclusiv pensiile, se recuperează de la beneficiari, persoane

terțe în termenul de prescripție de 3 ani, la caz, suma alocațiilor încasate prin

actul administrativ contestat a fost pentru o perioadă de 16 ani.

Rîșcani s-a respins acțiunea depusă de către Maria Burbulea împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

(f.d.66, 113-117)

august 2022, de către Maria Burbulea, reprezentată de avocatul Victor Cujba.

(f.d.69-70)

3

respins apelul declarat de către Maria Burbulea împotriva hotărârii din 20

iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.154,155-167)

reprezentată de avocatul Victor Cujba, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond

cu emiterea unei noi hotărârii privind admiterea integrală a acțiunii. (f.d. 177-

184)

Victor Cujba, a indicat că decizia instanței de apel a fost emisă fără o analiză,

apreciere și aplicare a cadrului legal în vigoare la emiterea actului

administrativ contestat, totodată instanța de apel a interpretat și aplicat în

mod arbitrar și eronat prevederile art. 1 din Legea nr. 1591-XV din 26

decembrie 2002, în consecință a dat o soluție nefondată.

invocate în susținerea apelului, s-a aliniat soluției instanței de fond, contrar

normelor Codului administrativ și a regulilor unui proces echitabil, or

instanța de apel are obligația să examineze efectiv problemele esențiale care

îi sunt supuse aprecierii și nu să se limiteze doar la însușirea motivelor și

concluziilor instanței de fond.

decembrie 2002 nu conține ca condiție obligatorie domiciliul beneficiarilor

de pensii, stabilite în sistemul public de asigurări sociale, în comunele expres

enumerate în acest articol și anume din comunele Cocieri, Coșnița,

Doroțcaia, Molovata Nouă și Pîrîta. Astfel, instanța de apel la aplicarea art.

1 din Legea nr. 1591-XV din 26 decembrie 2002, operând cu noțiunea de

beneficiari de pensii, stabilite în sistemul public de asigurări sociale, greșit a

completat-o/modificat-o cu suplinirea acesteia și anume beneficiarilor de

pensii domiciliați în comunele Cocieri, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă

și Pîrîta.

faptul că Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de

asigurări sociale, reglementează alocațiile sociale de stat și nu alocațiile

lunare de stat, plată căror a fost stabilită în temeiul Legii nr. 1591-XV din 26

decembrie 2002. Doar prin hotărârea Guvernului nr. 898 din 14 decembrie

2020, în vigoare la 01 ianuarie 2021, s-au reglementat raporturile ce țin de

alocațiile lunare de stat, prin operarea modificărilor în Regulamentul privind

modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de pensii și alocațiilor

sociale de stat, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 929 din 15 august 2006.

Astfel, instanța de apel nu a ținut cont că la data emiterii actului administrativ

contestat nu erau în vigoare modificările respective, iar autoritatea pârâtă nu

era în drept să aplice Regulamentul privind modul de plată a pensiilor

stabilite în sistemul public de pensii și alocațiilor sociale de stat, aprobat prin

hotărârea Guvernului nr. 929 din 15 august 2006.

4

cont de faptul că aceasta la stabilirea pensiei pentru limita de vârstă și a

alocațiilor lunare de stat și până la 31 iulie 2020 nu a prezentat informații

neveridice cu privire la domiciliul acesteia, copia buletinului de identitate

fiind anexat la dosarul de pensionare. Astfel nu poate fi considerată culpabilă

cu consecințele respective stabilite în actul administrativ contestat, iar prin

prisma pct. 57 din Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite

în sistemul public de pensii și alocațiilor sociale de stat, aprobat prin

hotărârea Guvernului nr. 929 din 15 august 2006, în vigoare la emiterea

actului administrativ contestat, persoana vinovată de cheltuirea nejustificată

de mijloace la plata alocațiilor, restituie în bugetul de asigurări sociale de stat

sumele plătite necuvenit, conform modalității prevăzute de Casa Națională

de Asigurări Sociale.

și achitarea alocațiilor lunare de stat, recuperarea acestei sume din contul

Mariei Burbulea era nefondată.

depus referință la recursul depus de către Maria Burbulea, prin care a solicitat

declararea recursului ca fiind inadmisibil, deoarece recurenta nu a adus nici

un argument în confirmarea opiniei sale, iar soluția adoptată la caz, este una

legală. (f.d.183-184)

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție), stipulează că:

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursurilor”.

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în

conformitate cu legea și alte acte normative.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt

din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

administrativ stabilește că:

„Un act administrativ individual ilegal favorabil poate fi retras în tot sau în parte cu

efect pentru viitor sau trecut, chiar și după ce a devenit incontestabil, numai în condițiile

limitărilor stabilite la alin.(2)–(6).

5

Un act administrativ individual ilegal favorabil prin care se acordă o prestație

bănească periodică sau unică ori o prestație materială sau care reprezintă condiția pentru

aceasta nu poate fi retras dacă beneficiarul a avut încredere în existența actului

administrativ și, luând în considerare interesul public, se cere protejarea încrederii privind

retragerea. De regulă, încrederea se impune a fi protejată atunci când beneficiarul a

consumat prestațiile făcute sau a decis în privința unei disponibilități patrimoniale pe care

nu o mai poate revoca sau o poate revoca numai cu dezavantaje inacceptabile.

Beneficiarul nu poate invoca încrederea dacă:

a) a obținut actul administrativ prin inducere dolosivă în eroare, amenințare sau

corupere;

b) actul administrativ se bazează pe date în esență eronate sau incomplete pe care

beneficiarul le-a prezentat intenționat sau din neglijență gravă;

c) cunoștea la momentul comunicării actului administrativ despre ilegalitatea lui sau

nu cunoștea acest fapt din neglijență gravă.

Dacă beneficiarul nu poate invoca încrederea conform alin.(2), actul administrativ

individual se retrage, de regulă, cu efect pentru trecut.

Un act administrativ individual ilegal favorabil de acordare periodică a prestațiilor

materiale sau bănești poate fi retras conform alin.(2) doar timp de 3 ani de la comunicarea

lui. Această restricție nu se aplică dacă:

a) beneficiarul a obținut actul administrativ prin inducere dolosivă în eroare,

amenințare sau corupere;

b) actul administrativ se bazează pe date în esență eronate sau incomplete pe care

beneficiarul le-a prezentat intenționat;

c) beneficiarul cunoștea la momentul comunicării actului administrativ despre

ilegalitatea lui;

d) actul administrativ a fost emis cu o rezervă admisibilă a revocării.

Dacă actul administrativ individual se bazează pe date în esență eronate sau

incomplete pe care beneficiarul le-a prezentat din neglijență gravă sau dacă acesta din

neglijență gravă nu cunoștea la momentul comunicării actului administrativ despre

ilegalitatea lui, atunci în locul termenului de 3 ani prevăzut în acest alineat se va aplica

un termen de 10 ani.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

administrativ, reglementează că:

„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea

a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în

apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.”

6

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs”.

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite

cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel

Chișinău a fost pronunțată public la 14 iunie 2023. Conform extrasului din

poșta electronică a Curții de Apel Chișinău, decizia motivată a fost notificată

participanților la proces la 03 octombrie 2023. (f.d.173)

Maria Burbulea, reprezentată de avocatul Victor Cujba, a depus recurs

motivat la 29 septembrie 2023.

În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal.

participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu

privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei au fost

expuse cu suficientă claritate, iar autoritatea publică intimată prin referință

și-a expus opinia asupra temeiniciei recursului.

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,

limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi

sau suplimentare, nu are putere retroactivă, recursul declarat de către Maria

Burbulea, reprezentată de avocatul Victor Cujba, până la data intrării în

vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 va fi examinat în baza temeiurilor

7

în vigoare la data depunerii acestuia, însă procedura de examinare conform

noilor reglementări.

Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Maria Burbulea,

reprezentată de avocatul Victor Cujba, întemeiat și care urmează a fi admis,

cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel.

Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea

din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului

constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea

exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia

Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli

procedurale evidente.

dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt

constatată de instanțe și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat la materialele dosarului, precum și din

dosarul administrativ rezultă că, în data de 13 octombrie 2004 Maria

Burbulea a depus cerere cu privire la acordarea pensiei pentru limita de

vârstă. Din lista documentelor anexate la cerere rezultă că a fost anexat și

copia buletinului de identitate. Prin decizia nr. 189 din 26 octombrie 2004

Mariei Burbulea i s-a stabilit pensia pentru limita de vârstă.

Potrivit procesului-verbal nr. 23 din 16 noiembrie 2020 al ședinței Casei

teritoriale de Asigurări Sociale Dubăsari privind recuperarea sumelor cu titlu

de prestații sociale încasate necuvenit, s-a decis recuperarea sumei de 54

903,33 lei plătită fără temei alocația lunară de stat ca urmare a domiciliului

în satul Lunga r-l. Dubăsari din data de 26 decembrie 1986 până în prezent,

din motiv că din 15 septembrie 2004 până la 31 iulie 2020 nu a întrunit

condițiile art. 1 al Legii 1591 din 26 decembrie 2002, pe contul Casei

Naționale de Asigurări Sociale, (f.d. 9-10)

Prin scrisoarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Dubăsari nr. 2138

din 07 decembrie 2020 Maria Burbulea a fost informată că, conform datelor

buletinului de identitate a acesteia din data de 26 decembrie 1986 până în

prezent, a primit necuvenit pentru perioada 15 septembrie 2004-31 iulie 2020

alocația lunară de stat în sumă de 54 903,33 lei. Prin urmare, Casa Teritorială

de Asigurări Sociale Dubăsari, conducându-se de prevederile pct. 52 din

Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public

de pensii și alocațiilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

929 din 15 august 2006, va reține lunar sumele cu titlu de pensie sau alocație

plătite necuvenit, în mărime ce nu depășește 20 la sută din cuantumul pensiei

sau alocației. (f.d. 15)

La fel și prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-2/21;

B-120/21 din 01 februarie 2021, Maria Burbulea a fost informată că, nu

8

întrunește condițiile Legii nr. 1591 din 26 decembrie 2002 pentru a beneficia

de alocație lunară de stat, respectiv pentru perioada 15 septembrie 2004-31

iulie 2020 a primit necuvenit alocația lunară de stat în sumă totală de 54

903,33 lei. (f.d. 25)

În data de 01 decembrie 2021, Maria Burbulea a depus o cerere

prealabilă în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind anularea

procesului-verbal Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Dubăsari nr. 23 din

16 noiembrie 2020. (f.d. 28)

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-2404/21 din

29 decembrie 202 s-a comunicat lipsa temeiului pentru satisfacerea cererii

prealabile. (f.d. 51)

acțiune, prin care a solicitat anularea procesului-verbal nr. 23 din 16

noiembrie 2020 emis de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari

privind reținerea lunară a 20 % din pensia pentru limita de vârstă până la

recuperarea sumei de 54 903,33 lei, care constituie alocațiile lunare de stat

calculate și plătite în perioada 15 septembrie 2004 - 31 iulie 2020,

restabilirea în contul de pensie a sumelor alocațiilor lunare de stat efectiv

încasate din pensie la situația la zi, restituirea cheltuielilor de judecată.

Rîșcani, prin hotărârea din 20 iulie 2022, a respins acțiunea înaintată de către

Maria Burbulea, ca fiind neîntemeiată. (f.d.66,113-117)

decizia din data de 14 iunie 2023 a respins apelul declarat de către Maria

Burbulea, a menținut hotărârea din 20 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani. (f.d.154,155-167)

Instanțele de judecată ierarhic inferioare, în temeiul art. 1 și art. 2 din

Legea privind protecția socială suplimentară a unor beneficiari de pensii și a

unor categorii de populație nr. 1591-XV din 26 decembrie 2002, art.33, alin.

4² și art. 53 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14

octombrie 1998, au concluzionat că acțiunea este neîntemeiată, deoarece s-a

stabilit că, în procesul de reexaminare a pensiei, just s-a depistat faptul că

Maria Burbulea conform buletinului de identitate din 26 decembrie 1986 are

viza de domiciliu în r. Dubăsari, s. Lunga și în perioada 15 septembrie 2004

- 31 iulie 2020, a beneficiat, fără temei, de alocație lunară de stat, respectiv

a primit necuvenit suma de 54 903,33 lei.

alin. (1) din Codul administrativ, instanța de recurs apreciază ca fiind

prematură concluzia instanței de apel de a respinge acțiunea depusă de către

Maria Burbulea, rezultată din aprecierea necuvenită a pretențiilor formulate

în prezentul litigiu în raport cu materialul probator anexat la dosar, precum

și normele de drept ce reglementează acest aspect, fapt ce impune necesitatea

casării deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare.

9

contestat procesul-verbal nr. 23 din 16 noiembrie 2020 emis de către Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari privind reținerea lunară a 20 % din

pensia pentru limita de vârstă până la recuperarea sumei de 54 903,33 lei,

care constituie alocațiile lunare de stat calculate și plătite în perioada 15

septembrie 2004 - 31 iulie 2020.

organul asigurărilor sociale sectorul Dubăsari din 07 decembrie 2004, din 18

martie 2005, din 18 martie 2006, din 18 martie 2007, din 28 decembrie 2007,

din 18 martie 2008, din 18 martie 2009 și din 22 martie 2010 pentru

recalcularea pensiei/alocației Mariei Burbulea rezultă că, suma alocației

lunare este de 100 lei.

reține că, alocația lunară a fost achitată Mariei Burbulea în baza unui act

administrativ individual favorabil recurentei și anume a dispozițiilor emise

de către organul asigurărilor sociale sectorul Dubăsari.

Sociale a dispus recuperarea sumei de 54 903,33 lei, plătită cu titlu de

alocație lunară fără temei legal, fără a retrage actul administrativ individual

favorabil recurentei.

administrativ reglementează instituția retragerii actului administrativ

individual ilegal favorabil în tot sau în parte cu efect pentru viitor sau trecut.

Iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, un act administrativ individual ilegal

favorabil prin care se acordă o prestație bănească periodică sau unică ori o

prestație materială sau care reprezintă condiția pentru aceasta nu poate fi

retras dacă beneficiarul a avut încredere în existența actului administrativ.

acordat a prestație bănească poate fi retras cu efect pentru trecut doar dacă

se constată că beneficiarul prestației a obținut actul administrativ prin

inducere dolosivă în eroare, amenințare sau corupere, în baza datelor eronate

sau incomplete pe care beneficiarul le-a prezentat intenționat sau din

neglijență gravă, precum și faptul că cunoștea la momentul comunicării

actului administrativ despre ilegalitatea lui sau nu cunoștea acest fapt din

neglijență gravă.

beneficiarul a avut încredere în existența actului administrativ individual

favorabil, încrederea lui fiind demnă de protecție sub aspectul cântăririi ei în

raport cu interesul public.

de 100 lei lunar, iar din momentul neclarității prevederilor legale, care la art.

1 din Legea nr. 1591-XV din 26 decembrie 2002 privind protecția socială

suplimentară a unor beneficiari de pensii, stabilite în sistemul public de

asigurări sociale în vigoare la data emiterii actului administrativ individual

defavorabil, reglementa că alocația lunară de stat se cuvine beneficiarilor de

10

pensii din comuna Cocieri, iar prevederile legale intervenite ulterior în anul

2014 și 2016 s-a stabilit concret asupra domiciliului persoanei susceptibile

de a beneficia de respective el alocații.

iunie 2023 constată că, instanța de apel a reținut legalitatea procesului-verbal

al organului social, prin care s-a dispus restituirea sumei alocației lunare

achitate Mariei Burbulea în perioada 15 septembrie 2004 - 31 iulie 2020 în

baza unui act administrativ individual favorabil, fără a verifica prin prisma

art. 194, alin. (1) și art. 219 din Codul administrativ, respectarea de către

autoritatea publică a procedurii de retragere a actelor administrative

individuale, or recuperarea prestației bănești achitată în baza unui act

administrativ individual ilegal favorabil, poate avea loc doar după retragerea

acestui pentru trecut și doar în cazul în care beneficiarul prestației nu poate

invoca încrederea în existența actului administrativ.

superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a stabili dacă autoritatea

publică a respectat procedura administrativă și înainte de emiterea

procesului-verbal prin care s-a dispus recuperarea alocației lunare achitate

necuvenit, a retras actul administrativ individual ilegal favorabil prin care s-

a stabilit alocația lunară în mărime de 100 lei, dispunând restituirea sumei pe

perioada anterioară și anume pe anii 2004-2020.

reținerii sumei achitate necuvenit, cu titlu de alocații lunare de stat, din

pensia pentru limita de vârstă a Mariei Burbulea, instanța de apel urma să

stabilească dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 144, alin. (2) din

Codul administrativ de retragere a actului administrativ individual ilegal

favorabil pentru trecut și pentru care perioadă anterioară, precum și condițiile

prevăzute la Capitolul X al Regulamentului privind modul de plată a

pensiilor stabilite în sistemul public de pensii, alocațiilor sociale de stat,

alocațiilor lunare de stat, indemnizațiilor, plăților periodice capitalizate și

suportului financiar de stat privind reținerea prestației bănești din pensia

pentru limita de vârstă a Mariei Burbulea.

respectând principiile dreptului administrativ și ale unui proces echitabil,

Curții de Apel Chișinău îi revenea o deosebită obligație de a exercita

controlul judiciar complet, în fapt și în drept, manifestat prin verificarea

corectitudinii soluției pronunțate de prima instanță, precum și să efectueze o

nouă judecare în fond a cauzei.

prevederile art. 20, alin. (1) din Constituția Republicii Moldova mai sus-

citate, menționează că motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că,

cererile lor au fost analizate cu atenție și oferă posibilitatea exercitării

controlului judiciar. Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu

motivele de fapt și de drept, care i-au format convingerea, în sensul unei

11

anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă, concisă și fermă, să aibă

putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare

necorespunzătoare atrage casarea ei.

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că,

întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le

poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de

principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și redactarea

sentințelor și hotărârilor în diferite state (Boldea împotriva României din 15

februarie 2007, paragraful 29; Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie

1994, paragraful 61), iar pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil,

motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat

chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva României din

15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din 19 februarie

1997, paragraful 60).

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența

CtEDO în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor

instanței, unde funcția unei decizii motivate este să demonstreze părților că

ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a

aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a

instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente

au fost acceptate sau respinse. CtEDO a menționat că, este motivată în mod

corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor

de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

Justiție evidențiază că instanța de apel pentru a respinge cererea de chemare

în judecată, întâi urma să verifice respectarea de către autoritatea publică a

procedurii de retragere a actelor administrative individuale favorabile, în

contextul în care aceste alocații sau acordat beneficiarei prin dispoziții

anuale, la rândul său beneficiara a consumat prestația și nu o mai poate

restitui decât cu dezavantaje pentru ea, or situația de caz indică asupra

protecției încrederii beneficiului și clarificarea caracterului acceptabil/

inacceptabil al acestor dezavantaje pentru Maria Burbulea.

pentru a respinge cererea de chemare în judecată instanța de apel inițial urma

să verifice respectarea de către autoritatea publică a procedurii de retragere

a actelor administrative individuale favorabile, în contextul în care aceste

alocații s-au acordat beneficiarei în baza dispozițiilor anuale emise de către

Casa Națională de Asigurări Sociale. La rândul său la emiterea acestor

dispoziții de acordare a alocațiilor beneficiara nu a tăinuit informația legată

de domiciliul său. Astfel, rejudecând cauza, instanța de apel urmează să

clarifice dacă retragerea actului administrativ individual favorabil se mai

poate realiza în contextul în care beneficiara a consumat prestația lunară

acordată și o poate restitui doar cu anumite dezavantaje pentru ea, care nu ar

12

trebui să fie inacceptabile luându-se în considerare interesul public și

protejarea încrederii beneficiarului Maria Burbulea.

baza actului administrativ individual favorabil urmează a fi restituite pe

perioada anterioară din 2004-2020, odată ce art. 144 alin. (4) din Codul

administrativ stabilește un termen de 3 ani.

nu a fost auzită de instanța de apel, într-un mod echitabil, cu respectarea

garanțiilor prevăzute la articolul 6 din Convenție, or a susținut că organul

social nu era îndreptățit să rețină suma de 54 903,33 lei din pensia pentru

limita de vârstă, or, nu s-a constatat vinovăția acesteia la stabilirea alocației

lunare de stat în mărime de 100 lei, iar instanța de apel nu a argumentat în

niciun fel aceste aspecte.

Drepturilor Omului a reținut constant în jurisprudența sa că dreptul la un

proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenție, nu poate trece

drept efectiv decât daca cererile și observațiile părților sunt în mod real

ascultate, adică în mod real și concret examinate de către instanța sesizata.

Altfel spus, art. 6 din CEDO, implică în special în sarcina instanței, obligația

de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor de proba, al argumentelor

și elementelor de proba ale părților.

bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei, din care să rezulte

procesul deliberării și adoptării soluției emise, astfel încât instanța de recurs

este în dificultate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea

soluții și să verifice temeinicia și legalitatea soluției adoptate.

recurs ține să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu

suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în

vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce

implică o apreciere a faptelor supuse examinării. De asemenea, noțiunea de

proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar

hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse

aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia

dintre părți.

de neelucidarea tuturor circumstanțelor pertinente speței, iar lichidarea

acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează

necesitatea admiterii recursului depus de către Maria Burbulea, reprezentată

de avocatul Victor Cujba și casării deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceiași instanță.

13

lit. c) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de către Maria Burbulea, reprezentată de

avocatul Victor Cujba.

Casează integral decizia din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă

de către Maria Burbulea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Centru.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

14