3r-243/25 — anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- Declararea actiunii in contencios administrativ inadmisibila in temeiul art. 207 alin. 1 lit. e din Codul administrativ
3r-243/25 — anularea actulului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de avocatul Anatoli Snegur în
interesele lui Sandu Serghei,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Sandu Serghei împotriva Comisia Electorală Centrală, cu
privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
împotriva încheierii din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3r-243/25
NR. PIGD 2-25122980-01-3r-04092025)
Declararea acțiunii în contencios administrativ inadmisibilă în temeiul art.
207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, reclamantul nu poate revendica
încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17
Curtea de Apel Centru: V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval
7 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Anatoli Snegur în
interesele lui Sandu Serghei
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 august 2025, Sandu Serghei a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Comisiei Electorală Centrală cu privire la anularea
hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 24 august 2025 privind reducerea
numărului de secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului; obligarea
Comisiei Electorale Centrale să reexamineze decizia și să asigure
deschiderea unui număr suficient și echitabil de secții de votare, în funcție
de numărul de cetățeni și condițiile logistice; luarea unor măsuri provizorii
care vizează discriminarea teritorială a locuitorilor din stânga Nistrului și
restabilirea accesului acestora la dreptul electoral.
În motivarea acțiunii a indicat că, înaintează acțiunea în legătură cu
hotărârea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova din 24 august
2025, conform căreia se prevede deschiderea a doar 12 secții de votare
destinate votului în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru
categoria cetățenilor domiciliați pe teritoriul din stânga Nistrului, necontrolat
de Republica Moldova.
Susține că, conform datelor Comisiei Electorale Centrale a Republicii
Moldova din hotărârea publicată, în stânga Nistrului locuiesc 278777 de
cetățeni ai Republicii Moldova. Reducerea numărului de secții de votare de
aproape trei ori, de la 47 la 12, față de alegerile anterioare (în 2019 – 47 de
secții de votare, în 2024 – 30), creează obstacole disproporționate și
nejustificate în calea realizării drepturilor electorale ale cetățenilor
Republicii Moldova care locuiesc în stânga Nistrului.
Relevă că, autoritățile Republicii Moldova cunosc exact numărul real
al cetățenilor care au drept de vot, în legătură cu care trebuie să pornească de
la necesitatea de a asigura condiții maxime de vot pentru un număr potențial
mai mare de alegători și să se ghideze după criteriul prezenței reale la vot la
alegerile trecute. Prezența la vot depinde de diverși factori, or conform
Constituției Republicii Moldova, statul este obligat să asigure condiții
adecvate de vot pentru fiecare cetățean care are dreptul relevant. Aceasta
încalcă legea fundamentală a țării, și anume articolul 38 din Constituția
Republicii Moldova, care garantează dreptul cetățenilor de a vota și de a fi
aleși.
1
Susține că, acest lucru discriminează cetățenii Republicii Moldova pe
criterii de teritorialitate. Astfel, pentru 2759169 de alegători din teritoriile
controlate ale Moldovei au fost deschise aproximativ 2000 de secții de
votare, pentru 300 de mii de alegători din străinătate au fost deschise peste
300 de secții de votare, iar pentru 278777 de alegători din stânga Nistrului
au fost deschise doar 12 secții de votare, în consecință, raportul este de 1380
de alegători la o secție de votare, 1 la 1 pentru alegătorii străini și 23,3 mii
de alegători din stânga Nistrului la o secție de votare. Atestă o discriminare
evidentă și o încălcare a drepturilor electorale ale locuitorilor din stânga
Nistrului la nivel teritorial.
Afirmă că, sunt privați de dreptul de a guverna țara, marginalizați și
respinși de autoritățile oficiale ale Republicii Moldova. Secțiile de votare
deschise situate pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova, datorită
cărora autoritățile controlează pe deplin procesul electoral.
Relevă că, observatorii internaționali, atât reprezentanți ai statului, cât
și organizații internaționale, nu au înregistrat încălcări grave ale procesului
electoral care să implice locuitorii din stânga Nistrului. CEC face referire la
datele Ministerului Afacerilor Interne conform cărora au existat presupuse
manipulări ale cetățenilor, luare de mită, dar în materialele și concluziile
CEC nu există nici o referire la o decizie legală a instanțelor judecătorești ale
Republicii Moldova care a intrat în vigoare privind luarea de mită a
cetățenilor, nu există dosare penale în instanțele judecătorești privind luarea
de mită a alegătorilor, nu există sentințe penale pe astfel de cazuri. În orice
caz, CEC nu face referire la ele.
Consideră că, este încălcat art. 38 din Constituția Republicii Moldova,
art. art. 38, 40 Codul electoral, precum și art. 14 din Convenția europeană
pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, art. 25
Pactul internațional privind drepturile civile și politice, art. 21 Declarația
universală a drepturilor omului, Codul de bune practici în materie electorală
(Comisia de la Veneția a Consiliului Europei) – principiul accesului egal la
vot, Orientările electorale ale OSCE – asigurarea participării universale,
egale și libere a cetățenilor la procesul electoral.
Mai indică că, conform Hotărârii Comisiei Electorale Centrale a
Republicii Moldova, per secție de votare există 23,3 alegători, ceea ce
contravine normelor Codului Electoral al Republicii Moldova. Astfel că,
Decizia CEC este o formă de restrângere a drepturilor și libertăților
fundamentale ale cetățenilor și de discriminare teritorială împotriva
cetățenilor din stânga Nistrului.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru acțiunea
în contencios administrativ înaintată de Sandu Serghei împotriva Comisiei
Electorale Centrale, cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale
2
Centrale din 24 august 2025 privind reducerea numărului de secții de votare
pentru locuitorii din stânga Nistrului, obligarea Comisiei Electorale Centrale
să reexamineze decizia și să asigure deschiderea unui număr suficient și
echitabil de secții de votare, în funcție de numărul de cetățeni și condițiile
logistice și luarea unor măsuri provizorii care vizează discriminarea
teritorială a locuitorilor din stânga Nistrului și restabilirea accesului acestora
la dreptul electoral, s-a declarat inadmisibilă, pe motiv că reclamantul nu
poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în
sensul art.17. s-a explicat lui Sandu Serghei că declararea cererii ca
inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceiași
acțiune.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 4 septembrie 2025, avocatul Anatoli Snegur în interesele lui Sandu
Serghei a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 1 septembrie 2025
a Curții de Apel Centru, solicitând anularea încheierii din 1 septembrie 2025
a Curții de Apel Centru, precum și anularea hotărârii Comisiei Electorale
Centrale, obligarea Comisiei Electorale Centrale să reexamineze decizia și
să asigure deschiderea unui număr suficient și echitabil de secții de votare,
pe baza numărului de cetățeni și a condițiilor logistice, luarea măsurilor
asiguratorii segregării teritoriale a locuitorilor din stânga Nistrului și
restabilirea accesului lor la dreptul de vot.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a invocat că, Curtea de Apel în hotărârea sa, a
menționat că nu s-au indicat în mod concret modul în care ar putea fi
încălcate drepturile sale electorale. De asemenea, Curtea de Apel a menționat
încălcări presupuse, și nu concrete, care ar fi fost săvârșite, Curtea de Apel
Chișinău a precizat că, conform art. 94 din Codul electoral, se poate recurge
la instanță doar în cazul în care a fost încălcat un drept electoral
individualizat al alegătorului, acestea fiind principalele argumente pentru
respingerea cererii.
Consideră că această hotărâre este incorectă și contravine legislației
naționale și internaționale, și anume: în cerere a indicat o disproporție
evidentă între raportul secțiilor de votare din Republica Moldova și cele din
străinătate pentru persoanele aflate peste hotare, și numărul secțiilor de
votare pentru alegătorii Republicii Moldova din stânga Nistrului.
Subliniază că, pentru cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare
sunt deschise cu 163 de ori mai multe secții de votare decât pentru cetățenii
Republicii Moldova din stânga Nistrului. Aceasta indică o segregare
teritorială și o discriminare a cetățenilor din stânga Nistrului față de ceilalți
cetățeni ai Republicii Moldova.
3
Menționează că segregarea teritorială, ca orice alt tip de segregare,
dacă a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
cetățenilor, inclusiv a dreptului la vot, constituie o încălcare gravă a normelor
internaționale. Segregarea teritorială, ca orice alt tip de segregare, este
interzisă de Convenția internațională pentru suprimarea și pedepsirea crimei
de apartheid, este interzisă conform art. 1, 55 și 56 din Carta ONU, precum
și de Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale.
Participarea la alegeri în astfel de condiții, ca persoana care a fost
supusă segregării și discriminării, încalcă drepturile și libertățile sale
constituționale, îi înjosește onoarea și demnitatea și îl plasează într-o poziție
de inferioritate față de ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova.
Totodată comunică că, Curtea de Apel nu a examinat nici aspecte pur
tehnice. Astfel, votul durează de la ora 07:00 până la ora 21:00. Conform
datelor CEC, în stânga Nistrului sunt înregistrați 278777 de alegători.
Aceasta înseamnă 23166 alegători pentru o singură secție de votare, 23166
de alegători nu pot fi deserviți de nicio secție de votare. Aceasta presupune
deservirea a circa 1930 de alegători pe oră la o secție, adică aproximativ 32
alegători pe o minută, ceea ce este imposibil.
Mai indică că, la alegerile prezidențiale anterioare, secțiile de votare
au fost de mai multe ori și pe când atunci erau peste 30 sectoare de votare, s-
au format cozi enorme. Nu toți alegătorii au reușit să voteze. Au fost mesaje
anonime care au întrerupt activitatea secțiilor, ceea ce a cauzat neînțelegeri
grave și cozi lungi, iar activitatea comisiilor electorale a fost perturbată.
Drept urmare, nu a reușit să voteze. Nu a avut suficient timp și resurse
personale pentru a se deplasa de la o secție la alta, iar faptul că locuința sa și
secțiile de votare sunt separate de Nistru a complicat și mai mult logistica.
În acest caz, concluziile Curții de Apel că drepturile sale electorale
personale nu sunt încălcate sunt eronate și contrazic legislația națională și
internațională.
POZIȚIA INTIMARULUI
Prin referința depusă la 5 septembrie 2025 prin intermediul poștei
electronice Comisia Electorală Centrală a solicitat declararea inadmisibilă a
recursului cu menținerea încheierii contestate și a actului administrativ.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”
4
Art. 95 alin. (1) și (8) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
Art.17 din Cod administrativ:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i
se aduce atingere prin activitate administrativă.”
Art. 20 din Cod administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ,
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: e)
reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în
sensul art.17.”
Art. 94 alin. (1) din Codul electoral:
„În calitate de subiect al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat,
grupul de inițiativă, blocul electoral, concurentul electoral, participantul la referendum
sau jurnalistul care revendică încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul
cod și de alte acte normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele
politice care au dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art.27 lit.g).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, încheierea Curții de Apel Centru a
5
fost pronunțată la 1 septembrie 2025, și conform extrasului din poșta
electronică a Curții de Apel Centru, a fost notificată participanților la proces
la data de 2 septembrie 2025 (f. d. 48).
În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată că recursul declarat la 4 septembrie 2025, este în termen.
Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul depus de avocatul Anatoli Snegur în interesele
lui Sandu Serghei împotriva încheierii din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel
Centru urmează a fi respins.
Din documentele aflate la dosar reiese clar că, la 24 august 2025
Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr. 3852 „cu privire la
organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga
Nistrului în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025”, prin
care a dispus:
„1. Se organizează secțiile de votare pentru alegătorii din localitățile din
stânga Nistrului pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025,
conform anexei.
Consiliul electoral al circumscripției electorale pentru localitățile din
stânga Nistrului nr. 37 va constitui secțiile de votare și birourile electorale
ale acestora conform termenelor prevăzute în Programul calendaristic pentru
realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare
din 28 septembrie 2025, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr. 3601/2025.
Ministerul Afacerilor Interne, în baza atribuțiilor ce îi revin conform
prevederilor Codului electoral nr. 325/2022, va întreprinde măsurile
necesare pentru menținerea ordinii publice în localitățile unde își au sediul
secțiile de votare prevăzute în anexă.
În scopul asigurării securității procesului de votare în secțiile de
votare din localitățile aflate în Zona de Securitate, Comisia Electorală
Centrală face apel către observatorii naționali, observatorii internaționali și
Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control în vederea
monitorizării desfășurării pașnice a procesului electoral la aceste secții de
votare.
Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe
pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în
decurs de 3 zile, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel
Centru (adresa: str. Teilor, nr. 4, mun. Chișinău, e-mail: cac@justice.md).”
Conform Listei secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din
stânga Nistrului în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025,
6
anexa la hotărârea Comisiei Electorale Centrale, nr. 3852 din 24 august 2025,
s-au format secții de votare după cum urmează: - municipiul Chișinău-1; -
raionul Anenii Noi: satul Gura Bîcului-1; satul Varnița-2; - raionul Căușeni:
satul Copanca-1; satul Hagumis-1; - raionul Dubăsari: satul Cocieri-1; satul
Doroțcaia-1; - raionul Florești-1; - raionul Rezina-2; - raionul Ștefan Vodă-
1.
La 27 august 2025, Sandu Serghei a depus prezenta acțiune împotriva
Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat anularea hotărârii Comisiei
Electorale Centrale din 24 august 2025 privind reducerea numărului de secții
de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului; obligarea Comisiei
Electorale Centrale să reexamineze decizia și să asigure deschiderea unui
număr suficient și echitabil de secții de votare, în funcție de numărul de
cetățeni și condițiile logistice; luarea unor măsuri provizorii care vizează
discriminarea teritorială a locuitorilor din stânga Nistrului și restabilirea
accesului acestora la dreptul electoral, invocând în esență că prin acesta sunt
discriminați cetățenii din stânga Nistrului, fiind create obstacole
disproporționate și nejustificate în calea realizării drepturilor electorale ale
cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc în stânga Nistrului.
Curtea de Apel Centru, în temeiul art. 207, alin. (2), lit. e) din Codul
administrativ, prin încheierea din data de 1 septembrie 2025 a declarat
inadmisibilă acțiunea depusă de către Sandu Serghei împotriva Comisiei
Electorale Centrale, pe motiv că reclamantul nu poate revendica încălcarea,
prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.
Instanța de recurs, fiind investită cu judecarea cauzei, verificând
legalitatea și temeinicia încheierii instanței de apel în raport cu prevederile
aplicabile la caz și criticile formulate în cererea de recurs, conchide că
instanța de apel, corect a aplicat normele legale, încheierea fiind în
concordanță cu art. 207 alin.(1) lit. e) din Codul administrativ.
Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție reieșind din
dispozițiile art. 207 alin.(2) lit. e) în coroborare cu art.17 și art. 189 alin.(1)
din Codul administrativ atestă că, sesizarea instanței de judecată de către
orice persoană care în opinia sa revendică încălcarea unui drept al său prin
activitatea administrativă a unei autorități publice, fie prin refuzul autorității
administrative de a soluționa în termenul legal o cerere, implică existenta
obligatorie a două condiții, și anume, existența vătămării unui drept subiectiv
recunoscut de lege a reclamantului și vătămarea dreptului său să fie cauzat
printr-un act administrativ, fie prin refuzul autorității administrative de a
soluționa în termenul legal o cerere.
Raportând la caz cadrul legal pre-citat, instanța de recurs, constată că,
Sandu Serghei, în acțiunea de contencios administrativ, nu a indicat expres
vre-un drept personal vătămat. De fapt, obiecțiile sale se referă la pretinsă
7
discriminare colectivă a cetățenilor din stânga Nistrului fără a arăta concret
cum actul contestat îi afectează personal dreptul la vot.
Argumentele recurentului cu privire la dezacordul cu încheierea
instanței de apel, nu sunt întemeiate, or din conținutul acțiunii depuse cât și
a recursului nu rezultă dreptul care urmează a fi revendicat, fiind invocate
doar situații generale referitoare la numărul secțiilor de votare, raportul
alegători/secție și comparații între teritorii, fără a arăta imposibilitatea
concretă de a-și exercita dreptul la vot.
Mai mult argumentele privind segregarea teritorială și discriminarea
colectivă invocate generic de recurent nu echivalează cu o atingere directă
asupra dreptului reclamantului, or o acțiune în contencios administrativ
impune existența unei vătămări personale și directe. În lipsa unui prejudiciu
individual dovedit, invocările recurentului rămân simple aprecieri politice,
lipsite de relevanță juridică.
Prin urmare, soluția instanței de apel privind declararea
inadmisibilității a acțiunii este justificată or, din acest act nu rezultă
încălcarea dreptului legitim sau libertatea stabilită a recurentului.
În susținerea acestui punct de vedere, instanța de recurs învederează
că pentru a pretinde apărarea pe calea contenciosului administrativ al unui
drept al său, potențialul reclamant urmează să probeze că deține un asemenea
drept, precum și faptul că acest drept i-a fost încălcat prin activitatea
administrativă, în condițiile în care art. 17 din Codul administrativ, cu titlu
de principiu inserează existența dreptului vătămat prin activitatea
administrativă. Or, în atare situație, pentru a contesta activitatea autorității
publice, persoana trebuie să justifice un drept al său încălcat prin actul
contestat, așa cum autoritățile acționează în regim de putere publică și
asigură activitatea statului în domeniul pentru care a fost format, iar pentru
admisibilitatea acțiunii în contenciosul administrativ este necesar să fie
revendicat de către reclamant un drept propriu, condiție care la caz nu a fost
respectată.
Astfel, instanța de apel corect a subliniat că, reclamantul nu a indicat,
în ce mod, prin hotărârea contestată îi este lezat un drept electoral al său,
personal și direct legat de calitatea sa de alegător. A reținut că, alegătorul, în
calitate de subiect al contestației electorale, urmează să prezinte argumente
convingătoare care să demonstreze limitarea nejustificată a dreptului său la
vot sau a altor drepturi conexe ce fac imposibilă exercitarea dreptului la vot
în ziua alegerilor, or, procesul de constituire a secțiilor de votare (inclusiv
dispozițiile hotărârii contestate) se referă la un proces administrativ ce
generează obligații pentru organul electoral ierarhic inferior și pentru alte
autorități publice implicate în alegeri, nu și condiții speciale pentru
exercitarea dreptului la vot
8
Astfel instanța de apel, fundamentat a subliniat că nu a fost adus nici
un argument din care ar reieși faptul că recurentului i-ar fi îngrădit dreptul să
participe în calitate de potențial alegător și/sau să-și exercite dreptul la vot la
una dintre cele 12 secții constituite conform actului administrativ contestat–
deci lipsesc argumentele privind o restrângere efectivă, personală și
disproporționată a dreptului său la vot.
Drept urmare, ținând cont de normele legale notate, instanța de apel
corect a stabilit că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a acțiunii.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost emisă în concordanță
cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt
lipsite de substanță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră necesar de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 193, art. 241, art.
243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de avocatul Anatoli Snegur în interesele lui
Sandu Serghei împotriva încheierii din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel
Centru.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Strănilă
9