3r-241/25 — Contestarea actului administrativ

La 26 august 2025, Nicolai Buceațchii a înaintat acțiune în contencios administrativ electoral către Comisia Electorală Centrală, solicitând: anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova nr. 3852 din 24.08.2025 „cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025”; obligarea Comisiei Electorale Centrale să reexamineze decizia și să asigure deschiderea unui număr suficient și echitabil a secților de votare, în funcție de numărul de cetățeni și condițiile logistice; luarea unor măsuri provizorii care vizează discriminarea teritorială a locuitorilor din stânga Nistrului și restabilirea accesului acestora la dreptul electoral ( f. d. 3-5).

În motivarea acțiunii reclamantul s-a referit la Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova nr. 3852 din 24.08.2025, din care rezultă deschidere a 12 secții de votare destinate votului în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru cetățenii domiciliați pe teritoriul din stânga Nistrului necontrolat de Republica Moldova.

Reclamantul a menționat că potrivit datelor din hotărârea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, în stânga Nistrului locuiesc 278.777 de cetățeni ai Republicii Moldova. Reducerea numărului de secții de votare de la 47 la 12, în comparație cu alegerile anterioare (în 2019 - 47 de secții de votare, în 2024 - 30), creează obstacole disproporționate și nejustificate în calea realizării drepturilor electorale ale cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc în stânga Nistrului.

Nicolai Buceațchii a susținut că autoritățile Republicii Moldova cunosc exact numărul real al cetățenilor care au drept de vot, în legătură cu care trebuie să pornească de la necesitatea de a asigura condiții maxime de vot pentru un număr potențial mai mare de alegători și să se ghideze după criteriul prezenței reale la vot la alegerile trecute. Prezența la vot depinde de diverși factori, dar 1 conform Constituției Republicii Moldova, statul este obligat să asigure condiții adecvate de vot pentru fiecare cetățean care are dreptul relevant.

În opinia reclamantului, se încalcă art. 38 din Constituția Republicii Moldova care garantează dreptul cetățenilor de a vota și de a fi ales.

Reclamantul a menționat că prin actul administrativ contestat sunt discriminați cetățenii Republicii Moldova pe criteriul de teritorialitate. Astfel, pentru 2.759.169 de alegători din teritoriile controlate a Moldovei au fost deschise aproximativ 2.000 de secții de votare, pentru 300 de mii de alegători din străinătate au fost deschise peste 300 de secții de votare, iar pentru 278.777 de alegători din stânga Nistrului au fost deschise doar 12 secții de votare. În consecință, raportul este: 1.380 de alegători la o secție de votare, 1 la 1 pentru alegătorii străini și 23,3 mii de alegători din stânga Nistrului la o secție de votare. În opinia reclamantului există o discriminare evidentă și o încălcare a drepturilor electorale ale locuitorilor din stânga Nistrului la nivel teritorial. În acest fel, fiind privați de dreptul de a guverna țara, marginalizați și respinși de autoritățile oficiale ale Republicii Moldova. Secțiile de votare deschise sunt situate pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova, datorită cărora autoritățile controlează pe deplin procesul electoral.

Totodată, reclamatul a indicat că observatorii internaționali, reprezentanții statului cât și organizații internaționale nu au înregistrat încălcări grave în procesului electoral în privința locuitorilor din stânga Nistrului.

Reclamantul a invocat că Comisia Electorală Centrală face referire la datele Ministerului Afacerilor Interne potrivit cărora au existat presupuse manipulări a cetățenilor, luare de mită, dar în materialele și concluziile Comisiei Electorale Centrale nu există nici o referire la o decizie legală a instanțelor judecătorești ale Republicii Moldova care a intrat în vigoare privind luarea de mită a cetățenilor, nu există dosare penale în instanțele judecătorești privind luarea de mită a alegătorilor, nu există sentințe penale pe astfel de cazuri.

Nicolai Buceațchii a făcut referire la prevederile legale stipulate în art. 38 din Constituția Republicii Moldova, art. 40 din Codul Electoral.

La 3 septembrie 2025, Nicolai Buceațchii, a declarat recurs împotriva încheierii din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând anularea încheierii din 1 septembrie a Curții de Apel Centru, anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 24.08.2025, obligarea Comisiei Electorale Centrale să reexamineze decizia și să asigure deschiderea unui număr suficient și echitabil de secții de votare, pe baza numărului de cetățeni și a condițiilor logistice, luarea unor măsuri asiguratorii împotriva segregării teritoriale a locuitorilor din stânga Nistrului și restabilirea accesului lor la dreptul de vot (f. d. 74-76-verso).

Nicolai Buceațchii, consideră că Curtea de Apel nu a aplicat legea care trebuie să fie aplicată și a interpretat eronat legea.

La 3 septembrie 2025, prin intermediul poștei electronice a Comisiei Electorale Centrale a fost expediată copia recursului declarat de Nicolai Buceațchii (f. d. 72).

La data de 4 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a depus referință prin care a solicitat declararea recursului depus de Nicolai Buceațchii ca fiind inadmisibil cu menținerea încheierii contestate.

Art. 20 din Codul administrativ: „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. ”

Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ: „Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. „

Art. 207 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ: 3 „Instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. „ „Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17„

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărîre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1), lit. b), (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.” “Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Din actele cauzei rezultă că copia încheierii a instanței de apel a fost expediată la 1 septembrie 2025, electronic lui Nicolai Buceațchii, fapt ce rezultă din extras din poșta electronică anexată la dosar (f.d. 57).

Astfel, recursul declarat la 3 septembrie 2025, a fost depus în interiorul termenului legal prevăzut la art. 95 alin.(1) din Codul electoral. 4

Reieșind din Lista secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, anexa la hotărârea Comisiei Electorale Centrale, nr. 3852 din 24 august 2025, s-au format în total 12 secții de votare după cum urmează: - municipiul Chișinău-1; - raionul Anenii Noi: satul Gura Bîcului-1; satul Varnița-2; - raionul Căușeni: satul Copanca-1; satul Hagumis-1; - raionul Dubăsari: satul Cocieri-1; satul Doroțcaia-1; - raionul Florești-1; - raionul Rezina-2; - raionul Ștefan Vodă-1.

Adresa de domiciliu lui Nicolai Buceațchii este în or. Tiraspol, acesta având calitatea de potential alegător în cadrul scrutinului din 28 septembrie 2025.

Instanța de recurs, fiind investită cu judecarea cauzei, verificând legalitatea și temeinicia încheierii instanței de apel în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile formulate în cererea de recurs, conchide că instanța de apel, corect a aplicat normele legale, încheierea fiind în concordanță cu art. 207 alin.(1) lit. e) din Codul administrativ. 5

Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție reieșind din dispozițiile art. 207 alin.(2) lit. e) în coroborare cu art.17 și art. 189 alin.(1) din Codul administrativ atestă că, sesizarea instanței de judecată de către orice persoană care în opinia sa revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, fie prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere, implică existența obligatorie a două condiții, și anume, existența vătămării unui drept subiectiv recunoscut de lege a reclamantului și vătămarea dreptului său să fie cauzat printr-un act administrativ, fie prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere.

Raportând la caz cadrul legal pre-citat, instanța de recurs, constată că, Nicolai Buceațchii, în acțiunea de contencios administrativ, nu a indicat expres vre-un drept personal vătămat. De fapt, obliecțiile sale se referă la pretinsă discriminare colectivă a cetățenilor din stânga Nistrului fără a arăta concret cum actul contestat îi afectează personal dreptul la vot.

Argumentele recurentului Nicolai Buceațchi, cu privire la dezacordul cu încheierea instanței de apel, nu sunt întemeiate, or din conținutul acțiunii depuse nu rezultă dreptul care urmează a fi revendicat. Prin urmare, soluția instanței de apel privind declarea inadmisibilității a acțiunii este justificată or, din acest act nu rezultă încalcarea dreptului legitim sau libertatea stabilită a recurentului.

În susținerea acestui punct de vedere, instanța de recurs învederează că pentru a pretinde apărarea pe calea contenciosului administrativ al unui drept al său, potențialul reclamant urmează să probeze că deține un asemenea drept, precum și faptul că acest drept i-a fost încălcat prin activitatea administrativă, în condițiile în care art. 17 din Codul administrativ, cu titlu de principiu inserează existența dreptului vătămat prin activitatea administrativă. Or, în atare situație, pentru a contesta activitatea autorității publice, persoana trebuie să justifice un drept al său încălcat prin actul contestat, așa cum autoritățile acționează în regim de putere publică și asigură activitatea statului în domeniul pentru care a fost format, iar pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul administrativ este necesar să fie revendicat de către reclamant un drept propriu, condiție care la caz nu a fost respectată.

Astfel, instanța de apel corect a stipulat că expresiile utilizate în textul art. art. 17 și 189 Cod administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare (actio popularis).

Totodată, instanța de apel întemeiat a subliniat că Nicolai Buceațchii nu a indicat, în ce mod, prin hotărârea contestată îi este lezat un drept electoral al său (personal și direct legat de calitatea sa de alegător). Or, pentru a trece testul de 6 admisibilitate și a putea revendica un drept lezat, alegătorul, în calitate de subiect al contestației electorale, urmează să prezinte argumente convingătoare care să demonstreze limitarea nejustificată a dreptului său la vot sau a altor drepturi conexe ce fac imposibilă exercitarea dreptului la vot în ziua alegerilor, or procesul de constituire a secțiilor de votare (inclusiv dispozițiile hotărârii contestate) se referă la un proces administrativ ce generează obligații pentru organul electoral ierarhic inferior și pentru alte autorități publice implicate în alegeri, nu și condiții speciale pentru exercitarea dreptului la vot.

Astfel instanța de apel, fundamentat a subliniat că nu a fost adus nici un argument din care ar reieși faptul că recurentului i-ar fi îngrădit dreptul să participe în calitate de potențial alegător și/sau să-și exercite dreptul la vot la una dintre cele 12 secții constituite conform actului administrativ contestat– deci lipsesc argumentele privind o restrângere efectivă, personală și disproporționată a dreptului său la vot.

Drept urmare, ținând cont de normele legale notate, instanța de apel corect a stabilit că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a acțiunii.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 193, art. 241, art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recurs depusă de către Nicolai Buceațchii. Menține încheierea din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza civilă, intentată la acțiunea depusă de Nicolai Buceațchii către Comisia Electorală Centrală privind contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 7