3r-241/25 — Contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Solutia instantei de apel cu privire la declararea actiunii în contencios administrativ electoral inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. 2 lit. e din Codul administrativ este legală si întemeiata
3r-241/25 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Nicolai Buceațchii,
în cauza de contencios administrativ electoral, intentată la acțiunea depusă
de Nicolai Buceațchii către Comisia Electorală Centrală privind contestarea
actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ,
împotriva încheierii din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3r-241/25
NR. PIGD 2-25122979-01-3r-03092025)
Soluția instanței de apel cu privire la declararea acțiunii în contencios
administrativ electoral inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ este legală și întemeiată.
Curtea de Apel Centru, jud. G. Mîra, V. Sîrbu, A. Bostan
5 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Nicolai
Buceațchii,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 august 2025, Nicolai Buceațchii a înaintat acțiune
în contencios administrativ electoral către Comisia Electorală Centrală,
solicitând: anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova
nr. 3852 din 24.08.2025 „cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru
alegătorii din localitățile din stânga Nistrului în cadrul alegerilor parlamentare din
28 septembrie 2025”; obligarea Comisiei Electorale Centrale să reexamineze
decizia și să asigure deschiderea unui număr suficient și echitabil a secților de
votare, în funcție de numărul de cetățeni și condițiile logistice; luarea unor măsuri
provizorii care vizează discriminarea teritorială a locuitorilor din stânga Nistrului
și restabilirea accesului acestora la dreptul electoral ( f. d. 3-5).
În motivarea acțiunii reclamantul s-a referit la Hotărârea Comisiei
Electorale Centrale a Republicii Moldova nr. 3852 din 24.08.2025, din care
rezultă deschidere a 12 secții de votare destinate votului în alegerile parlamentare
din 28 septembrie 2025, pentru cetățenii domiciliați pe teritoriul din stânga
Nistrului necontrolat de Republica Moldova.
Reclamantul a menționat că potrivit datelor din hotărârea Comisiei
Electorale Centrale a Republicii Moldova, în stânga Nistrului locuiesc 278.777
de cetățeni ai Republicii Moldova. Reducerea numărului de secții de votare de la
47 la 12, în comparație cu alegerile anterioare (în 2019 - 47 de secții de votare, în
2024 - 30), creează obstacole disproporționate și nejustificate în calea realizării
drepturilor electorale ale cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc în stânga
Nistrului.
Nicolai Buceațchii a susținut că autoritățile Republicii Moldova cunosc
exact numărul real al cetățenilor care au drept de vot, în legătură cu care trebuie
să pornească de la necesitatea de a asigura condiții maxime de vot pentru un
număr potențial mai mare de alegători și să se ghideze după criteriul prezenței
reale la vot la alegerile trecute. Prezența la vot depinde de diverși factori, dar
1
conform Constituției Republicii Moldova, statul este obligat să asigure condiții
adecvate de vot pentru fiecare cetățean care are dreptul relevant.
În opinia reclamantului, se încalcă art. 38 din Constituția Republicii
Moldova care garantează dreptul cetățenilor de a vota și de a fi ales.
Reclamantul a menționat că prin actul administrativ contestat sunt
discriminați cetățenii Republicii Moldova pe criteriul de teritorialitate. Astfel,
pentru 2.759.169 de alegători din teritoriile controlate a Moldovei au fost deschise
aproximativ 2.000 de secții de votare, pentru 300 de mii de alegători din
străinătate au fost deschise peste 300 de secții de votare, iar pentru 278.777 de
alegători din stânga Nistrului au fost deschise doar 12 secții de votare. În
consecință, raportul este: 1.380 de alegători la o secție de votare, 1 la 1 pentru
alegătorii străini și 23,3 mii de alegători din stânga Nistrului la o secție de votare.
În opinia reclamantului există o discriminare evidentă și o încălcare a drepturilor
electorale ale locuitorilor din stânga Nistrului la nivel teritorial. În acest fel, fiind
privați de dreptul de a guverna țara, marginalizați și respinși de autoritățile
oficiale ale Republicii Moldova. Secțiile de votare deschise sunt situate pe
teritoriul constituțional al Republicii Moldova, datorită cărora autoritățile
controlează pe deplin procesul electoral.
Totodată, reclamatul a indicat că observatorii internaționali, reprezentanții
statului cât și organizații internaționale nu au înregistrat încălcări grave în
procesului electoral în privința locuitorilor din stânga Nistrului.
Reclamantul a invocat că Comisia Electorală Centrală face referire la
datele Ministerului Afacerilor Interne potrivit cărora au existat presupuse
manipulări a cetățenilor, luare de mită, dar în materialele și concluziile Comisiei
Electorale Centrale nu există nici o referire la o decizie legală a instanțelor
judecătorești ale Republicii Moldova care a intrat în vigoare privind luarea de
mită a cetățenilor, nu există dosare penale în instanțele judecătorești privind
luarea de mită a alegătorilor, nu există sentințe penale pe astfel de cazuri.
Nicolai Buceațchii a făcut referire la prevederile legale stipulate în art. 38
din Constituția Republicii Moldova, art. 40 din Codul Electoral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, acțiunea
depusă de către Nicolai Buceațchii a fost declarată inadmisibilă în temeiul
prevederilor art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
2
La 3 septembrie 2025, Nicolai Buceațchii, a declarat recurs împotriva
încheierii din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând anularea
încheierii din 1 septembrie a Curții de Apel Centru, anularea hotărârii Comisiei
Electorale Centrale din 24.08.2025, obligarea Comisiei Electorale Centrale să
reexamineze decizia și să asigure deschiderea unui număr suficient și echitabil de
secții de votare, pe baza numărului de cetățeni și a condițiilor logistice, luarea
unor măsuri asiguratorii împotriva segregării teritoriale a locuitorilor din stânga
Nistrului și restabilirea accesului lor la dreptul de vot (f. d. 74-76-verso).
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Nicolai Buceațchii, a indicat că concluziile Curții
de Apel privind lipsa încălcării drepturilor electorale personale sunt eronate și
sunt în contrazicere cu legislația națională și internațională.
Nicolai Buceațchii, consideră că Curtea de Apel nu a aplicat legea care
trebuie să fie aplicată și a interpretat eronat legea.
La 3 septembrie 2025, prin intermediul poștei electronice a Comisiei
Electorale Centrale a fost expediată copia recursului declarat de Nicolai
Buceațchii (f. d. 72).
La data de 4 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a depus
referință prin care a solicitat declararea recursului depus de Nicolai Buceațchii ca
fiind inadmisibil cu menținerea încheierii contestate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 17 din Codul administrativ:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce
atingere prin activitate administrativă. ”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită
prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu
privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de
contencios administrativ, conform prezentului cod. ”
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă
a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. „
Art. 207 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ:
3
„Instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni
în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ
se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. „
„Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: e) reclamantul
nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17„
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de
hotărîre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care
a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 243 alin. (1), lit. b), (2) din Codul administrativ:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
“Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință
de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”
Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral:
„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente
examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție
soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate
în cadrul litigiilor electorale.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Centru a emis
încheierea contestată la 1 septembrie 2025 (f. d. 51-56).
Din actele cauzei rezultă că copia încheierii a instanței de apel a fost
expediată la 1 septembrie 2025, electronic lui Nicolai Buceațchii, fapt ce rezultă
din extras din poșta electronică anexată la dosar (f.d. 57).
Astfel, recursul declarat la 3 septembrie 2025, a fost depus în interiorul
termenului legal prevăzut la art. 95 alin.(1) din Codul electoral.
4
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din lucrările dosarului rezultă că la 24 august 2025, Comisia Electorală
Centrală a adoptat Hotărârea nr. 3852 din 24.08.2025 „cu privire la organizarea
secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului în cadrul
alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, prin care a dispus următoarele:
„ 1. Se organizează secțiile de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga
Nistrului pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, conform anexei.
2.Consiliul electoral al circumscripției electorale pentru localitățile din stânga
Nistrului nr. 37 va constitui secțiile de votare și birourile electorale ale acestora
conform termenelor prevăzute în Programul calendaristic pentru realizarea
acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare din 28
septembrie 2025, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.
3601/2025. 3.Ministerul Afacerilor Interne, în baza atribuțiilor ce îi revin
conform prevederilor Codului electoral nr. 325/2022, va întreprinde măsurile
necesare pentru menținerea ordinii publice în localitățile unde își au sediul
secțiile de votare prevăzute în anexă. 4. În scopul asigurării securității procesului
de votare în secțiile de votare din localitățile aflate în Zona de Securitate,
Comisia Electorală Centrală face apel către observatorii naționali, observatorii
internaționali și Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control
în vederea monitorizării desfășurării pașnice a procesului electoral la aceste
secții de votare.”
Reieșind din Lista secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din
stânga Nistrului în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, anexa
la hotărârea Comisiei Electorale Centrale, nr. 3852 din 24 august 2025, s-au
format în total 12 secții de votare după cum urmează:
- municipiul Chișinău-1;
- raionul Anenii Noi: satul Gura Bîcului-1; satul Varnița-2;
- raionul Căușeni: satul Copanca-1; satul Hagumis-1;
- raionul Dubăsari: satul Cocieri-1; satul Doroțcaia-1;
- raionul Florești-1;
- raionul Rezina-2;
- raionul Ștefan Vodă-1.
Adresa de domiciliu lui Nicolai Buceațchii este în or. Tiraspol, acesta
având calitatea de potential alegător în cadrul scrutinului din 28 septembrie 2025.
Instanța de recurs, fiind investită cu judecarea cauzei, verificând legalitatea
și temeinicia încheierii instanței de apel în raport cu prevederile aplicabile la caz
și criticile formulate în cererea de recurs, conchide că instanța de apel, corect a
aplicat normele legale, încheierea fiind în concordanță cu art. 207 alin.(1) lit. e)
din Codul administrativ.
5
Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție reieșind din dispozițiile
art. 207 alin.(2) lit. e) în coroborare cu art.17 și art. 189 alin.(1) din Codul
administrativ atestă că, sesizarea instanței de judecată de către orice persoană
care în opinia sa revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice, fie prin refuzul autorității administrative
de a soluționa în termenul legal o cerere, implică existența obligatorie a două
condiții, și anume, existența vătămării unui drept subiectiv recunoscut de lege a
reclamantului și vătămarea dreptului său să fie cauzat printr-un act administrativ,
fie prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere.
Raportând la caz cadrul legal pre-citat, instanța de recurs, constată că,
Nicolai Buceațchii, în acțiunea de contencios administrativ, nu a indicat expres
vre-un drept personal vătămat. De fapt, obliecțiile sale se referă la pretinsă
discriminare colectivă a cetățenilor din stânga Nistrului fără a arăta concret cum
actul contestat îi afectează personal dreptul la vot.
Argumentele recurentului Nicolai Buceațchi, cu privire la dezacordul cu
încheierea instanței de apel, nu sunt întemeiate, or din conținutul acțiunii depuse
nu rezultă dreptul care urmează a fi revendicat. Prin urmare, soluția instanței de
apel privind declarea inadmisibilității a acțiunii este justificată or, din acest act
nu rezultă încalcarea dreptului legitim sau libertatea stabilită a recurentului.
În susținerea acestui punct de vedere, instanța de recurs învederează că
pentru a pretinde apărarea pe calea contenciosului administrativ al unui drept al
său, potențialul reclamant urmează să probeze că deține un asemenea drept,
precum și faptul că acest drept i-a fost încălcat prin activitatea administrativă, în
condițiile în care art. 17 din Codul administrativ, cu titlu de principiu inserează
existența dreptului vătămat prin activitatea administrativă. Or, în atare situație,
pentru a contesta activitatea autorității publice, persoana trebuie să justifice un
drept al său încălcat prin actul contestat, așa cum autoritățile acționează în regim
de putere publică și asigură activitatea statului în domeniul pentru care a fost
format, iar pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul administrativ este
necesar să fie revendicat de către reclamant un drept propriu, condiție care la caz
nu a fost respectată.
Astfel, instanța de apel corect a stipulat că expresiile utilizate în textul art.
art. 17 și 189 Cod administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept
al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa numitele
drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare
(actio popularis).
Totodată, instanța de apel întemeiat a subliniat că Nicolai Buceațchii nu a
indicat, în ce mod, prin hotărârea contestată îi este lezat un drept electoral al său
(personal și direct legat de calitatea sa de alegător). Or, pentru a trece testul de
6
admisibilitate și a putea revendica un drept lezat, alegătorul, în calitate de subiect
al contestației electorale, urmează să prezinte argumente convingătoare care să
demonstreze limitarea nejustificată a dreptului său la vot sau a altor drepturi
conexe ce fac imposibilă exercitarea dreptului la vot în ziua alegerilor, or procesul
de constituire a secțiilor de votare (inclusiv dispozițiile hotărârii contestate) se
referă la un proces administrativ ce generează obligații pentru organul electoral
ierarhic inferior și pentru alte autorități publice implicate în alegeri, nu și condiții
speciale pentru exercitarea dreptului la vot.
Astfel instanța de apel, fundamentat a subliniat că nu a fost adus nici un
argument din care ar reieși faptul că recurentului i-ar fi îngrădit dreptul să
participe în calitate de potențial alegător și/sau să-și exercite dreptul la vot la una
dintre cele 12 secții constituite conform actului administrativ contestat– deci
lipsesc argumentele privind o restrângere efectivă, personală și disproporționată
a dreptului său la vot.
Drept urmare, ținând cont de normele legale notate, instanța de apel corect
a stabilit că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a acțiunii.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din
1 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost emisă în concordanță cu normele
de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a
respinge recursul și a menține încheierea recurată.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 193, art. 241, art. 243,
alin. (1), lit. b) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de recurs depusă de către Nicolai Buceațchii.
Menține încheierea din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza
civilă, intentată la acțiunea depusă de Nicolai Buceațchii către Comisia Electorală
Centrală privind contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului
administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7