3ra-439/25 — anularea actelor administrative individuale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative individuale
- Temei legal
- Recursul este vadit neintemeiat. Art. 246 alin. 2 lit. h din Codul administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia primei instante nu constituie un temei de casare a ei.
3ra-439/25 — anularea actelor administrative individuale (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Nicanor
Ciochină,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Nicanor Ciochină împotriva Comisiei
Electorale Centrale, terți Sergiu Bulicanu și Consiliul Electoral al
Circumscripției Electorale Comunale Boldurești nr. 23/5 cu privire la
anularea actelor administrative individuale – Hotărârii nr. 3633
din 7 iulie 2025 și Hotărârii nr. 3652 din 16 iulie 2025,
împotriva hotărârii din 18 iulie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3ra-439/25
PIGD 2-25102119-01-3ra-18072025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia primei instanțe nu
constituie un temei de casare a ei.
Curtea de Apel Centru – jud. Gh. Mîra, N. Ghedrovici, A. Bostan
19 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Nicanor Ciochină,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 17 iulie 2025, Ciochină Nicanor a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, terți Sergiu Bulicanu și
Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Comunale Boldurești nr. 23/5,
solicitând următoarele:
– repunerea în termenul de contestare a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3633
din 7 iulie 2025;
– suspendarea executării Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie
2025;
– suspendarea executării Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3652 din 16 iulie
2025;
– anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie 2025;
– anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3652 din 16 iulie 2025.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, la data de 16 iulie 2025, a avut
loc ședința Comisiei Electorale Centrale, în cadrul căreia a fost examinată
chestiunea privind modificarea unor hotărâri anterioare ale Comisiei, și anume
Hotărârea nr. 3591 din 17 iunie 2025, adoptată cu privire la contestația
CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025 formulată de Serghei Bulicanu, candidat
independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, precum
și Hotărârea nr. 3633 din 07 iulie 2025, emisă în vederea executării deciziei Curții
de Apel Nord nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025 și a deciziei Curții Supreme de Justiție
nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025.
Potrivit Hotărârii nr. 3652 din 16 iulie 2025, Comisia Electorală Centrală a
dispus modificarea unor hotărâri anterioare, și anume: Hotărârea CEC nr. 3591 din
17 iunie 2025 privind contestația CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025, formulată de
Serghei Bulicanu, candidat independent la funcția de primar al comunei Boldurești,
raionul Nisporeni, precum și Hotărârea CEC nr. 3633 din 7 iulie 2025, emisă în
vederea executării deciziei Curții de Apel Nord nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025 și a
deciziei Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025.
Prin hotărârea nominalizată, Comisia Electorală Centrală a decis modificarea
punctului 1 din Hotărârea nr. 3591 din 17 iunie 2025, în sensul admiterii
contestației formulate de Serghei Bulicanu, precum și excluderea punctului 1 din
Hotărârea nr. 3633 din 7 iulie 2025 privind executarea deciziei instanței de apel.
În susținerea acțiunii, reclamantul invocă necesitatea anulării Hotărârii CEC
nr. 3652 din 16 iulie 2025, precum și a Hotărârii CEC nr. 3633 din 7 iulie 2025,
1
motivând că această măsură este imperios necesară pentru a asigura respectarea
dreptului la un remediu efectiv, garantat de art. 13 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului, având în vedere argumentele ce urmează a fi dezvoltate în
continuare.
Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 16 iulie 2025, s-a dispus, în
mod neîntemeiat și contrar prevederilor legale, modificarea punctului 1 din
Hotărârea CEC nr. 3591 din 17 iunie 2025 privind contestația CEC-10ALN/8 din
12 iunie 2025, formulată de Serghei Bulicanu, candidat independent la funcția de
primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, în sensul reexaminării acesteia.
Reclamantul subliniază că punctul 1 din Hotărârea CEC nr. 3591 din 17 iunie
2025 a fost anulat prin hotărârea Judecătoriei Ungheni nr. 3-23/2025 din 25 iunie
2025, prin care instanța de fond a dispus următoarele:
„A admite parțial acțiunea.
A anula decizia Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr.23/5
nr. 34 din 10 iunie 2025 cu privire la cererea din 4 iunie 2025 depusă de candidatul
independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, Sergiu
Bulicanu.
A anula decizia Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr.23/5
nr. 35 din 10 iunie 2025 cu privire la confirmarea turului doi de scrutin al alegerilor locale
noi din 1 iunie 2025 în circumscripția electorală Boldurești nr. 23/5 și validarea
mandatului de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni.
A anula pct. 1 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3591 din 17 iunie 2025
prin care s-a dispus respingerea contestației nr. CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025 depusă
de candidatul independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni,
Sergiu Bulicanu.
A respinge ca fiind neîntemeiată acțiunea în partea obligării Comisiei Electorale
Centrale să declare nule alegerile locale noi din comuna Boldurești.
Hotărârea este definitivă și executorie de la pronunțare, dar poate fi atacată cu apel
la Curtea de Apel Nord in termen de 3 de zile din momentul pronunțării dispozitivului
hotărârii, prin intermediul Judecătoriei Ungheni.”
Prin decizia Curții de Apel Nord nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025, instanța de
apel a dispus următoarele:
„Casează parțial hotărârea Judecătoriei Ungheni din 25 iunie 2025, emisă în cauza
de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată formulată de Bulicanu
Sergiu împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr.23/5 și
Comisiei Electorale Centrale, terț Nicanor Ciochină, privind anularea actului
administrativ individual, în latura respingerii pretenției cu privire la obligarea Comisiei
Electorale Centrale să declare nule alegerile locale din comuna Boldurești, și în această
parte se emite o nouă hotărâre după cum urmează:
Declară nule alegerile locale din 1 iunie 2025 (turul II de scrutin) desfășurate în
comuna Boldurești, raionul Nisporeni pentru funcția de primar și obligă Comisia
Electorală Centrală să organizeze în termen de 2 săptămâni votarea repetată.
Decizia este executorie, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție,
prin intermediul Curții Supreme de Justiție, în termen de trei zile de la pronunțarea
deciziei motivate.”
2
Având în vedere caracterul executoriu al deciziei Curții de Apel Nord
nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025, la data de 7 iulie 2025, Comisia Electorală Centrală
a adoptat Hotărârea nr. 3633 privind punerea în executare a acestei decizii, prin
care a dispus:
„Se ia act de decizia Curții de Apel Nord nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025.
Se declară nule rezultatele alegerilor pentru funcția de primat al comunei Boldurești,
raionul Nisporeni, din 1 iunie 2025 (turul II de scrutin).
Se stabilește pentru data de 20 iulie 2025, votarea repetată (turul II) pentru alegerea
primarului comunei Boldurești, raionul Nisporeni, în baza acelorași date din listele
electorale, cu includerea în buletinul de vot a candidaților care au participat în turul doi
de scrutin, în ordinea stabilită de Consiliul electoral al circumscripției electorale
comunale Boldurești nr. 23/5.”
Prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-411/25 din
14 iulie 2025, instanța de recurs a dispus:
„Admite recursul declarat de Nicanor Ciochină.
Casează parțial decizia din 4 iulie 2025 a Curții de Apel Nord, în latura declarării
nule a alegerilor locale din 1 iunie 2025 (turul II de scrutin) desfășurate în comuna
Boldurești, raionul Nisporeni pentru funcția de primar și obligarea Comisiei Electorale
Centrale să organizeze în termen de 2 săptămâni votarea repetată și în această parte emite
o decizie nouă, prin care: Respinge acțiunea depusă de Sergiu Bulicanu în partea anulării
alegerilor locale desfășurate la data de 1 iunie 2025 în comuna Boldurești, raionul
Nisporeni și obligării Comisiei Electorale Centrale să declanșeze alegeri repetate pentru
funcția de primar al comunei Boldurești.”
În continuarea motivării acțiunii, reclamantul a invocat constatările Curții
Supreme de Justiție, reținute în decizia irevocabilă nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025.
Prin urmare, în temeiul considerentelor expuse în această decizie, coroborate
cu dispozițiile legale incidente cauzei, reclamantul solicită:
– anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 16 iulie 2025, care nu i-a fost
comunicată până în prezent;
– anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie 2025, în baza
raționamentelor ce vor fi dezvoltate în continuare.
Cu referire la termenul de contestare a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale
nr. 3633 din 7 iulie 2025, reclamantul menționează că, având în vedere caracterul
executoriu al deciziei Curții de Apel Nord nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025 — decizie
care a fost casată parțial prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție
nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025, anume în partea ce viza declararea nulității
alegerilor locale din 1 iunie 2025 desfășurate în comuna Boldurești, raionul
Nisporeni, pentru funcția de primar, și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a
organiza votarea repetată în termen de două săptămâni, precum și ținând cont de
circumstanțele noi apărute în cadrul examinării recursului, și anume faptul că terțul
Sergiu Bulicanu a renunțat la capătul de cerere privind obligarea Comisiei
Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi desfășurate în aceeași
localitate, reclamantul Ciochină Nicanor consideră că termenul de contestare a
3
hotărârii menționate trebuie calculat de la data emiterii deciziei CSJ nr. 3ra-411/25
din 14 iulie 2025.
Aceasta, întrucât numai prin această decizie au fost constatate în mod
irevocabil circumstanțele noi care constituie temei de drept pentru anularea
Hotărârii CEC nr. 3633 din 7 iulie 2025. În consecință, se apreciază că cererea de
chemare în judecată prin care se solicită anularea acestei hotărâri a fost formulată
în termenul legal prevăzut de lege.
Într-o altă ordine de idei, reclamantul a menționat că, în ipoteza în care
instanța va aprecia că termenul de contestare a Hotărârii Comisiei Electorale
Centrale nr. 3633 din 7 iulie 2025 a fost omis, solicită repunerea în termenul legal,
în temeiul motivelor invocate anterior.
În ceea ce privește netemeinicia și nelegalitatea Hotărârii CEC din 16 iulie
2025 privind modificarea punctului 1 din Hotărârea CEC nr. 3591 din 17 iunie
2025, emisă în legătură cu contestația CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025, formulată
de Serghei Bulicanu, candidat independent la funcția de primar al comunei
Boldurești, raionul Nisporeni, reclamantul susține că modificarea dispusă este
lipsită de temei juridic.
Astfel, reclamantul a reiterat că punctul supus modificării a fost anulat prin
hotărârea Judecătoriei Ungheni nr. 3-23/2025 din 25 iunie 2025, hotărâre menținută
prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-411/25 din 14 iulie
2025.
Or, prin natura sa, modificarea presupune intervenția asupra unui act existent
și valabil, iar în condițiile în care respectivul punct a fost anulat printr-o hotărâre
judecătorească irevocabilă, acesta nu mai produce efecte juridice și, prin urmare,
nu mai poate forma obiectul vreunei modificări.
Pe cale de consecință, emiterea unei noi hotărâri de către autoritatea publică,
prin care se dispune modificarea unui punct deja anulat, reprezintă un act arbitrar
și în mod vădit ilegal.
Mai mult, reclamantul a subliniat, deși prin decizia irevocabilă a Curții
Supreme de Justiție nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025 instanța de recurs a constatat
că autoritățile electorale au efectuat o analiză formală și incompletă a situației de
fapt, fără a clarifica integral circumstanțele relevante ale cauzei, reținând că
Comisia Electorală Centrală a respins prematur contestația, totuși, reexaminarea
acesteia urma să fie efectuată în conformitate cu prevederile legale de către
organele electorale competente, cu respectarea ierarhiei acestora.
Consideră că în condițiile în care, prin hotărârea Judecătoriei Ungheni
nr. 3-23/2025 din 25 iunie 2025, a fost anulată decizia Consiliului Electoral al
Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 nr. 34 din 10 iunie 2025, prin care
contestația domnului Serghei Bulicanu, candidat independent la funcția de primar
4
al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, fusese respinsă ca neîntemeiată, precum
și punctul 1 din Hotărârea CEC nr. 3591 din 17 iunie 2025, prin care Comisia
Electorală Centrală — în calitate de autoritate ierarhic superioară — a menținut
soluția de respingere a contestației, se impunea reexaminarea fondului acesteia.
În consecință, având în vedere efectele juridice ale hotărârii Judecătoriei
Ungheni nr. 3-23/2025 din 25 iunie 2025, opinează că, în prezent, nu există o
soluție pronunțată de organul electoral competent asupra contestației formulate de
candidatul independent Serghei Bulicanu, ceea ce atrage lipsa unei examinări
efective și conforme cu cadrul legal aplicabil.
Făcând referire la prevederile art. 97 din Codul electoral, precum și la
dispozițiile art. 91 alin. (2) teza I din același act normativ, potrivit cărora
contestațiile formulate în condițiile Codului electoral se examinează de către
organele electorale, cu respectarea ierarhiei acestora, reclamantul subliniază că,
urmare a anulării prin hotărârea Judecătoriei Ungheni a hotărârii CECE Boldurești
nr. 23/5 nr. 34 din 10 iunie 2025, prin care contestația domnului Serghei Bulicanu,
candidat independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni,
a fost respinsă ca neîntemeiată, precum și a punctului 1 din Hotărârea CEC nr. 3591
din 17 iunie 2025, prin care Comisia Electorală Centrală, în calitate de autoritate
ierarhic superioară, a menținut soluția de respingere a contestației respective, se
impune respectarea principiului ierarhiei organelor electorale.
În aceste condiții, competența de a reexamina contestația formulată de
domnul Serghei Bulicanu revine Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale
Boldurești, în conformitate cu prevederile art. 97 alin. (2) pct. 1) lit. a) și c) din
Codul electoral.
Într-o altă ordine de idei, ilegalitatea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale
din 16 iulie 2025, prin care s-a dispus modificarea punctului 1 din Hotărârea CEC
nr. 3591 din 17 iunie 2025 în sensul admiterii contestației formulate de terțul
Serghei Bulicanu, rezultă și din faptul că acesta a renunțat expres la capătul de
cerere privind obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile
locale noi desfășurate în aceeași localitate. Acest fapt a fost constatat în mod
irevocabil prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025.
În aceste condiții, Comisia Electorală Centrală nu doar că nu a efectuat o
analiză suplimentară a circumstanțelor de fapt și nu a investigat dacă au existat
încălcări ale Codului electoral, precum și dacă eventualele încălcări au influențat
rezultatul votării sau atribuirea mandatelor, dar, mai mult, a adoptat o hotărâre în
mod abuziv, cu ignorarea concluziilor irevocabile reținute de instanța de recurs în
decizia menționată.
Prin urmare, admiterea contestației formulate de Serghei Bulicanu în aceste
condiții apare ca fiind profund nelegală, întrucât contestația urma a fi respinsă ca
5
inadmisibilă, dată fiind renunțarea expresă a contestatarului la capătul de cerere
privind anularea alegerilor locale noi organizate în comuna Boldurești.
Cu referire la Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie
2025, reclamantul susține că aceasta trebuie anulată ca fiind ilegală. În susținerea
acestui argument, se invocă constatarea Curții Supreme de Justiție din decizia
nr.3ra-411/25 din 14 iulie 2025, potrivit căreia competența de a adopta o hotărâre
privind declararea nulității alegerilor revine Comisiei Electorale Centrale, însă o
astfel de hotărâre trebuie să se întemeieze pe deciziile consiliilor electorale de
circumscripție corespunzătoare.
Această structură de competență reflectă aplicarea principiului subsidiarității
în cadrul organizării procesului electoral, în sensul că autoritatea electorală centrală
are obligația de a se baza pe constatările și hotărârile autorităților electorale
teritoriale, care sunt mai apropiate de desfășurarea procesului electoral local,
cunosc mai bine realitățile concrete și se află într-o poziție privilegiată în ceea ce
privește analiza și documentarea incidentelor sesizate în cadrul scrutinului.
Astfel, având în vedere că, prin decizia nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025,
Curtea Supremă de Justiție a casat parțial decizia Curții de Apel Nord nr. 3a-106/25
din 4 iulie 2025 în partea privind declararea nulității alegerilor locale din 1 iunie
2025, desfășurate în comuna Boldurești, și ținând cont de faptul că nu există o
hotărâre a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești prin care
să se fi dispus invalidarea rezultatelor acestor alegeri, se constată caracterul arbitrar
al Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie 2025.
În opinia reclamantului această hotărâre este vădit ilegală, întrucât Comisia
Electorală Centrală și-a arogat competența consiliului electoral de circumscripție,
cu încălcarea dispozițiilor legale privind ierarhia autorităților electorale.
În temeiul art. 176 din Codul electoral, alegerile pot fi declarate nule doar în
cazul în care, în cadrul operațiunilor electorale, au fost comise încălcări ale
prevederilor codului care au influențat rezultatul votării și atribuirea mandatelor. O
astfel de hotărâre se adoptă de către Comisia Electorală Centrală, însă numai în
baza hotărârilor emise de consiliile electorale de circumscripție competente.
Prin urmare, în lipsa unei astfel de hotărâri la nivelul CECE Boldurești,
Hotărârea CEC nr. 3633 din 7 iulie 2025 este ilegală și urmează a fi anulată în
întregime.
Totodată, având în vedere existența unor suspiciuni serioase și rezonabile cu
privire la legalitatea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 16 iulie 2025 și a
Hotărârii CEC nr. 3633 din 7 iulie 2025, precum și existența unui pericol iminent
de producere a unor prejudicii ireparabile, constând în utilizarea nejustificată a
resurselor financiare publice pentru organizarea unor alegeri asupra cărora
planează riscul real al invalidării și declarării ca fiind nule, reclamantul consideră
6
că se impune, cu titlu de urgență, suspendarea executării Hotărârii CEC din 16 iulie
2025 și a Hotărârii CEC nr. 3633 din 7 iulie 2025.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 18 iulie 2025, Curtea de Apel Centru a admis cererea lui
Nicanor Ciochină privind repunerea în termenul de contestare a Hotărârii Comisiei
Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie 2025 și a dispus repunerea acestuia în
termenul respectiv.
S-a respins ca neîntemeiată cererea reclamantului privind suspendarea
executării Hotărârii CEC nr. 3633 din 7 iulie 2025 și a Hotărârii CEC nr. 3652 din
16 iulie 2025.
Acțiunea intentată de Nicanor Ciochină împotriva Comisiei Electorale
Centrale, terți Sergiu Bulicanu și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale
Comunale Boldurești nr. 23/5 cu privire la anularea actelor administrative
individuale — Hotărârii nr.3633 din 7 iulie 2025 și Hotărârii nr. 3652 din 16 iulie
2025 — s-a respins ca neîntemeiată.
În motivarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut că măsura
suspendării executării unui act administrativ are caracter excepțional și poate fi
admisă numai în prezența cumulativă sau alternativă a condițiilor prevăzute de
lege, respectiv: existența unor dubii rezonabile cu privire la legalitatea actului
contestat și/sau existența unui pericol iminent de producere a unor prejudicii
ireparabile.
În prezenta cauză, cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de
17 iulie 2025, ora 16:43, iar ședința de judecată pe fond a fost fixată pentru data de
18 iulie 2025, ora 14:30. Astfel, intervalul de timp dintre depunerea cererii și
examinarea cauzei este de mai puțin de 24 de ore, fapt ce exclude posibilitatea
apariției unor efecte negative semnificative în această perioadă scurtă.
Astfel, cu referire la acest aspect, prima instanță a menționat că nu se justifică
aplicarea măsurii de suspendare, întrucât nu se conturează un pericol iminent, iar
analiza efectelor actelor administrative va avea loc într-un termen foarte apropiat.
Prin urmare, cererea de suspendare își pierde astfel rațiunea practică, eventualele
prejudicii fiind susceptibile de prevenire sau remediere prin hotărârea ce urmează
a fi pronunțată asupra fondului cauzei.
Cu referire la fondul acțiunii, prima instanță a statuat că având în vedere
conținutul actelor administrative contestate, precum și hotărârile judecătorești
incidente, se impune concluzia că acțiunea formulată de reclamantul Nicanor
Ciochină este neîntemeiată. Hotărârile CEC nr. 3633 și nr. 3652 sunt întemeiate
din punct de vedere juridic și factual, fiind emise în conformitate cu circumstanțele
relevante ale cauzei, cu cadrul normativ aplicabil și în baza susținerilor detaliate
7
prezentate de pârât – Comisia Electorală Centrală – în prezenta cauză de contencios
administrativ.
Curtea de Apel Centru a reținut că Hotărârea CEC nr. 3633 a fost emisă în
vederea executării deciziei Curții de Apel Nord nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025, prin
care s-a dispus anularea alegerilor desfășurate la data de 1 iunie 2025 în comuna
Boldurești și obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze votarea repetată.
Dat fiind că această decizie era executorie de la data pronunțării, Comisia
Electorală Centrală avea obligația, în temeiul art. 120 din Constituție, de a o executa
imediat, integral și necondiționat. Mai mult, potrivit art. 177 din Codul electoral,
în cazul anulării alegerilor, Comisia Electorală Centrală este obligată să organizeze
votarea repetată în termen de două săptămâni de la data hotărârii judecătorești. În
aceste condiții, Comisia nu dispunea de marjă de apreciere cu privire la
oportunitatea organizării votării repetate, ci era ținută de o obligație legală expresă,
ceea ce justifică adoptarea Hotărârii nr. 3633 ca act de executare a unei hotărâri
judecătorești, emis în conformitate cu principiul legalității imperative.
Totodată, instanța de fond a constatat că Hotărârea CEC nr. 3652 a fost
adoptată în vederea executării deciziei Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-411/25
din 14 iulie 2025. Prin urmare, Comisia Electorală Centrală avea obligația de a
reexamina contestația nr. CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025, ținând cont de noile
circumstanțe de fapt apărute și de probele administrate ulterior.
Prima instanță a reținut că obligația Comisiei Electorale Centrale de a
reexamina contestația nr. CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025 decurge din competența
expresă conferită de art. 97 alin. (2) lit. c) și d) din Codul electoral, care stabilește
atribuțiile Comisiei în materia examinării contestațiilor privind validarea alegerilor,
atribuirea mandatelor și declararea candidaților aleși. În cadrul procesului de
reexaminare, Comisia a avut în vedere noi circumstanțe de fapt, relevate ulterior,
care justificau reluarea examinării contestației. Printre acestea se numără rapoartele
de expertiză grafoscopică ce indică existența a cel puțin 11 semnături falsificate pe
listele electorale utilizate pentru votarea la locul aflării; constatarea exercitării
dreptului de vot, prin intermediul urnei mobile, de către trei persoane care nu
figurau în listele electorale, fapt ce contravine prevederilor art. 80 și art. 81 din
Codul electoral; depunerea cererilor pentru votarea cu urna mobilă de către
reprezentanți ai concurenților electorali, practică interzisă expres prin Instrucțiunea
CEC nr. 1154/2023. Aceste elemente impuneau în mod obiectiv reevaluarea
contestației prin prisma noilor probe și a aplicării riguroase a cadrului normativ
electoral.
Instanța de fond a statuat că, în condițiile speței, neregulile constatate –
documentate și investigate inclusiv de către organele competente de urmărire
penală – sunt de o gravitate aptă să afecteze integritatea procesului electoral și să
8
vicieze rezultatele votării, respectiv atribuirea mandatului de ales local, în contextul
unei diferențe de doar 10 voturi între candidații clasați pe primele poziții.
În acest sens, prima instanță a reținut că modificarea Hotărârii CEC nr. 3591
prin adoptarea Hotărârii nr. 3652/2025 și admiterea contestației formulate de
Sergiu Bulicanu au fost pe deplin justificate, fiind determinate de necesitatea
respectării principiilor legalității și echității în procesul electoral.
Totodată, Curtea de apel Centru a stabilit că, potrivit art. 123 alin. (2) din
Codul de procedură civilă, faptele constatate printr-o hotărâre judecătorească
irevocabilă pronunțată anterior într-o cauză civilă soluționată de o instanță de drept
comun sau specializată sunt obligatorii pentru instanța învestită cu judecarea unei
alte cauze civile la care participă aceleași părți. Aceste fapte nu necesită a fi
dovedite din nou și nu pot fi contestate în cadrul noii proceduri judiciare.
Prima instanță a accentuat relevanța rapoartelor de expertiză grafoscopică în
susținerea legalității și temeiniciei Hotărârilor Comisiei Electorale Centrale nr.
3633 din 7 iulie 2025 și nr. 3652 din 16 iulie 2025, reținând că aceste probe,
obținute în urma unor investigații tehnico-științifice efectuate de specialiști
autorizați în domeniu, sunt esențiale pentru determinarea influenței directe
exercitate asupra rezultatului alegerilor, în sensul prevăzut de art. 176 din Codul
electoral.
Instanța de fond a stabilit că, prin adresa Inspectoratului de Poliție Nisporeni,
înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/20460 din 24 iunie 2025,
au fost transmise două rapoarte de expertiză grafoscopică ce confirmă existența a
unsprezece (11) semnături falsificate pe listele utilizate pentru votarea la locul
aflării, menționându-se expres că acestea „prezintă semne vizibile de falsificare”.
Instanța a subliniat că aceste concluzii nu pot fi tratate drept simple
suspiciuni sau ipoteze, întrucât ele reprezintă rezultatul unor investigații
specializate, întemeiate pe metode științifice, efectuate de experți în grafoscopie
autorizați legal. În consecință, aceste rapoarte constituie mijloace de probă
pertinente, concludente și legal administrate, fiind opozabile în cadrul oricărei
proceduri administrative sau jurisdicționale.
Instanța de fond a reținut că impactul numeric al semnăturilor falsificate este
decisiv asupra rezultatului alegerilor. Diferența dintre cei doi candidați – Ciochină
Nicanor (614 voturi) și Bulicanu Sergiu (604 voturi) – este de 10 voturi, în timp ce
expertiza grafoscopică confirmă existența a 11 semnături falsificate pe listele de
votare la locul aflării. Prin urmare, numărul de voturi susceptibile de a fi afectate
de fraude depășește diferența de voturi dintre candidați, ceea ce îndeplinește în mod
evident condiția de „influență asupra rezultatului” impusă de art. 176 din Codul
electoral.
9
Curtea de Apel Centru a statuat că acest aspect nu constituie o simplă ipoteză
sau speculație, ci un fapt constatat prin probe materiale directe, administrate legal
în cauză.
De asemenea, instanța a stabilit că, în afara semnăturilor falsificate, Comisia
Electorală Centrală a constatat și alte nereguli cu relevanță juridică, inclusiv:
depunerea cererilor pentru votarea cu urna mobilă de către persoane neautorizate,
precum și exercitarea dreptului de vot de către persoane care nu figurau în listele
electorale. Analizate cumulativ, aceste încălcări consolidează concluzia că procesul
electoral a fost substanțial viciat.
În consecință, instanța de fond a reținut că rapoartele de expertiză
grafoscopică reprezintă probele centrale și decisive care fundamentează legalitatea
și temeinicia Hotărârilor CEC nr. 3633 și nr. 3652. Aceste rapoarte confirmă, fără
echivoc, că alegerile desfășurate la 1 iunie 2025 au fost afectate de fraude electorale
cu impact direct asupra rezultatului, fapt care a justificat, în mod legal, atât
reexaminarea contestației formulate de Sergiu Bulicanu, cât și organizarea unui nou
scrutin.
Un alt argument substantial, reținut de prima instanță, care menține
legalitatea și temeinicia Hotărârilor Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din
7 iulie 2025 și nr. 3652 din 16 iulie 2025 îl constituie existența unui proces-verbal
de constatare a contravenției, emis de Inspectoratul de Poliție Nisporeni, ce are
legătură directă cu desfășurarea alegerilor din 1 iunie 2025 în comuna Boldurești
și care nu a fost contestat în termen legal.
Instanța de fond a reținut că, în urma sesizărilor formulate și a investigațiilor
efectuate de autoritățile competente, Inspectoratul de Poliție Nisporeni a întocmit
un proces-verbal contravențional în temeiul art. 52¹ alin. (1) din Codul
contravențional, constatând săvârșirea faptei de transportare neautorizată și
organizată a alegătorilor în ziua votării.
Instanța a statuat că această faptă constituie o încălcare gravă a normelor
electorale, întrucât este susceptibilă de a influența opțiunea alegătorilor și de a
compromite caracterul liber și neconstrâns al votului, încălcând astfel principiile
constituționale de egalitate și libertate a votului consacrate la art. 38 din Constituție.
Totodată, instanța a stabilit că procesul-verbal contravențional nu a fost
contestat de persoana sancționată, ceea ce echivalează cu recunoașterea faptei și
conferă actului un caracter definitiv. În aceste condiții, fapta de influențare a
procesului electoral prin mijloace ilicite dobândește autoritate de fapt constatat,
fiind opozabilă și susceptibilă de a fi valorificată ca probă în procedura
administrativă electorală.
Având în vedere diferența de doar 10 voturi între candidați, orice acțiune de
transport organizat al alegătorilor, mai ales dacă aceasta a fost realizată în favoarea
10
unui anumit concurent electoral sau în secții unde au fost depistate și alte nereguli,
poate avea un impact decisiv asupra rezultatului final al alegerilor.
Prin urmare, instanța de fond a concluzionat că, în baza acestor circumstanțe,
Comisia Electorală Centrală a dispus în mod legal și justificat măsura organizării
votării repetate, constatând că integritatea procesului electoral fusese serios
afectată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 18 iulie 2024, Nicanor Ciochină a declarat recurs împotriva hotărârii din
18 iulie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea
hotărârii primei instanțe, în partea respingerii cererii de chemare în judecată cu
emiterea în această parte a unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de
chemare în judecată, suspendarea executării Hotărârii CEC nr. 3633 din 7 iulie
2025, suspendarea executării Hotărârii CEC nr. 3652 din 16 iulie 2025, anularea
Hotărârii CEC nr.3633 din 7 iulie 2025 și anularea Hotărârii CEC nr. 3652 din
16 iulie 2025.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Nicanor Ciochină a reiterat faptele și argumentele
expuse în cererea de chemare în judecată.
Suplimentar, a menționat că hotărârea atacată încalcă art. 6 din CEDO
(dreptul la un proces echitabil), art. 13 CEDO (dreptul la un remediu efectiv), art.38
din Constituție și art. 3 din Protocolul nr. 1 la CEDO (dreptul la alegeri libere),
întrucât s-a respins acțiunea fără o motivare corespunzătoare și fără examinarea
completă a circumstanțelor cauzei.
Nicanor Ciochină consideră că recursul este admisibil în temeiul art. 245¹
alin. (1) lit. a), b) și d) din Codul administrativ, deoarece interpretarea legii de către
prima instanță este contrară jurisprudenței CSJ, jurisprudența CSJ trebuie
consolidată prin prezenta cauză, hotărârea este arbitrară și se bazează pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor.
Recurentul a subliniat că drepturile trebuie să fie efective și nu teoretice
(cauzele Boldea v. România; Fomin v. Moldova; Zolotukhin v. Rusia), iar
instanțele naționale trebuie să analizeze explicit și motivat toate argumentele
relevante ale părților.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 19 iulie 2025, Comisia Electorală Centrală a solicitat
declararea reursului depus de Nicanor Ciochină ca fiind inadmisibil în temeiul
art.2451 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ
11
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (3) și (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în
contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.
Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 245 Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral:
„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente
examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:
Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești
ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3
zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale,
instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor
de atac.”
Art. 176 din Codul electoral:
„Alegerile sunt declarate nule dacă în cadrul operațiunilor electorale au fost comise
încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea mandatelor.
Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală
în baza hotărârilor consiliilor electorale de circumscripție respective.”
Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile
de recurs în complete din 3 judecători.”
Art. 2451 din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme
de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
12
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului
în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea
recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă
acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar
prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea
privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul
inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică
părților.
Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
constată că decizia motivată a fost comunicată recurentului Nicanor Ciochină prin
intermediul poștei electronice la data de 18 iulie 2025. Recursul a fost depus la data
de 18 iulie 2025, cu respectarea termenului legal prevăzut de art. 245 din Codul
administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
13
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Nicanor
Ciochină, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de
Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată
a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie
temei de casare a hotărârii recurate.
Nicanor Ciochină, în susținerea recursului a indicat trei temeiuri de
admisibilitate prevăzute la art. 245¹ alin. (1) lit. a), b) și d) din Codul administrativ.
Referitor la primul temei indicat, Completul de judecată reține că, susținerea
recurentului privind pretinsa contradicție dintre interpretarea legii aplicată în
hotărârea atacată și jurisprudența uniformă a Curții Supreme de Justiție este
neîntemeiată.
Instanța de fond a aplicat dispozițiile legale relevante într-un mod corect și
conform cu practica judiciară constantă, fără a se abate de la liniile directoare
stabilite de instanța supremă. Recurentul nu indică în mod concret vreo hotărâre a
Curții Supreme de Justiție cu valoare de precedent obligatoriu (decizie irevocabilă
în recurs, cu caracter de unificare) care să contrazică soluția instanței de fond în
interpretarea normei de drept incidente. Simpla invocare a unei pretinse
neconcordanțe jurisprudențiale, fără a demonstra existența unei jurisprudențe
uniforme și relevante a instanței supreme, nu poate justifica admisibilitatea
recursului în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. a) din Codul administrativ.
Mai mult, pentru a fi admisibil în baza acestui temei, recursul trebuie să
demonstreze nu doar existența unei interpretări diferite, ci și caracterul „uniform”
și consolidat al practicii Curții Supreme de Justiție, ceea ce nu se probează în
prezenta cauză. Or, în lipsa unui conflict veritabil între hotărârea atacată și o
jurisprudență stabilă a instanței de recurs, susținerea referitoare la pretinsa
contrarietate devine pur formală și lipsește de fundament.
Referitor la al doilea temei invocat, Completul de judecată statuează că
articolul 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ se referă la schimbarea sau
consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin admiterea recursului.
Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții Supreme de a-și extinde,
uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în
mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu
privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe
contradictorii a Curții Supreme de Justiție cu privire la acestea, fie modificarea
circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme
a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este invocată în
recursul depus de către Nicanor Ciochină.
14
Referitor la al treilea temei menționat, Completul de judecată relevă că
noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții
Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii
nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază
juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă
și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio
instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie
hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor
imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea
presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de
judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează
fundamental echitatea procedurii.
Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident
nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția
adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci
doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată
rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul
administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod
clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.
În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost
pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod
determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi
admis.
Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
recursul depus de Nicanor Ciochină, conține obiecții de fapt și de drept, care au
fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod
corespunzător.
Completul de judecată reține că argumentul recurentului, potrivit căruia
Comisia Electorală Centrală ar fi acționat prematur la reexaminarea contestației
depuse de Serghei Bulicanu, iar această contestație trebuia să fie examinată de
organele electorale competente, cu respectarea ierarhiei prevăzute de lege, precum
și susținerea că, contrar dispozițiilor art. 176 din Codul electoral, în lipsa unei
hotărâri prealabile a CECE Boldurești, Comisia nu putea adopta hotărârea de
declarare a nulității alegerilor, nu este pertinent și nu influențează admisibilitatea
recursului.
În acest context, se constată că Comisia Electorală Centrală a acționat în
temeiul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, nefiind necesară
îndeplinirea unor rigori suplimentare.
15
Argumentul invocat de recurentul Nicanor Ciochină, potrivit căruia nu au
fost efectuate investigații suplimentare în vederea stabilirii existenței sau
inexistenței unor încălcări ale Codului electoral, nu este de natură să influențeze
admisibilitatea recursului. Se constată că investigațiile au fost realizate în baza unui
set de probe suplimentare față de cele analizate anterior, la data de 17 iunie 2025,
iar Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3652 din 16 iulie 2025 a fost
adoptată inclusiv în temeiul unor probe noi, printre care două rapoarte de expertiză
grafoscopică, întocmite de specialiști autorizați, care confirmă existența a
unsprezece semnături falsificate pe listele utilizate pentru votarea la locul aflării,
semnături ce „prezintă semne vizibile de falsificare”. Aceste probe au fost analizate
în mod detaliat de către Comisia Electorală Centrală și verificate ulterior de instanța
de fond.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,
în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din
Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
16
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate
și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Nicanor Ciochină.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
17