3ra-439/25 — anularea actelor administrative individuale

La data de 17 iulie 2025, Ciochină Nicanor a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, terți Sergiu Bulicanu și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Comunale Boldurești nr. 23/5, solicitând următoarele: – repunerea în termenul de contestare a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3633 din 7 iulie 2025; – suspendarea executării Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie 2025; – suspendarea executării Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3652 din 16 iulie 2025; – anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie 2025; – anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3652 din 16 iulie 2025.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, la data de 16 iulie 2025, a avut loc ședința Comisiei Electorale Centrale, în cadrul căreia a fost examinată chestiunea privind modificarea unor hotărâri anterioare ale Comisiei, și anume Hotărârea nr. 3591 din 17 iunie 2025, adoptată cu privire la contestația CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025 formulată de Serghei Bulicanu, candidat independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, precum și Hotărârea nr. 3633 din 07 iulie 2025, emisă în vederea executării deciziei Curții de Apel Nord nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025 și a deciziei Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025.

Potrivit Hotărârii nr. 3652 din 16 iulie 2025, Comisia Electorală Centrală a dispus modificarea unor hotărâri anterioare, și anume: Hotărârea CEC nr. 3591 din 17 iunie 2025 privind contestația CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025, formulată de Serghei Bulicanu, candidat independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, precum și Hotărârea CEC nr. 3633 din 7 iulie 2025, emisă în vederea executării deciziei Curții de Apel Nord nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025 și a deciziei Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025.

Prin hotărârea nominalizată, Comisia Electorală Centrală a decis modificarea punctului 1 din Hotărârea nr. 3591 din 17 iunie 2025, în sensul admiterii contestației formulate de Serghei Bulicanu, precum și excluderea punctului 1 din Hotărârea nr. 3633 din 7 iulie 2025 privind executarea deciziei instanței de apel.

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă necesitatea anulării Hotărârii CEC nr. 3652 din 16 iulie 2025, precum și a Hotărârii CEC nr. 3633 din 7 iulie 2025, 1 motivând că această măsură este imperios necesară pentru a asigura respectarea dreptului la un remediu efectiv, garantat de art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, având în vedere argumentele ce urmează a fi dezvoltate în continuare.

Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 16 iulie 2025, s-a dispus, în mod neîntemeiat și contrar prevederilor legale, modificarea punctului 1 din Hotărârea CEC nr. 3591 din 17 iunie 2025 privind contestația CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025, formulată de Serghei Bulicanu, candidat independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, în sensul reexaminării acesteia.

Reclamantul subliniază că punctul 1 din Hotărârea CEC nr. 3591 din 17 iunie 2025 a fost anulat prin hotărârea Judecătoriei Ungheni nr. 3-23/2025 din 25 iunie 2025, prin care instanța de fond a dispus următoarele: „A admite parțial acțiunea. A anula decizia Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr.23/5 nr. 34 din 10 iunie 2025 cu privire la cererea din 4 iunie 2025 depusă de candidatul independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, Sergiu Bulicanu. A anula decizia Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr.23/5 nr. 35 din 10 iunie 2025 cu privire la confirmarea turului doi de scrutin al alegerilor locale noi din 1 iunie 2025 în circumscripția electorală Boldurești nr. 23/5 și validarea mandatului de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni. A anula pct. 1 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3591 din 17 iunie 2025 prin care s-a dispus respingerea contestației nr. CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025 depusă de candidatul independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, Sergiu Bulicanu. A respinge ca fiind neîntemeiată acțiunea în partea obligării Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi din comuna Boldurești. Hotărârea este definitivă și executorie de la pronunțare, dar poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Nord in termen de 3 de zile din momentul pronunțării dispozitivului hotărârii, prin intermediul Judecătoriei Ungheni.”

Prin decizia Curții de Apel Nord nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025, instanța de apel a dispus următoarele: „Casează parțial hotărârea Judecătoriei Ungheni din 25 iunie 2025, emisă în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată formulată de Bulicanu Sergiu împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr.23/5 și Comisiei Electorale Centrale, terț Nicanor Ciochină, privind anularea actului administrativ individual, în latura respingerii pretenției cu privire la obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale din comuna Boldurești, și în această parte se emite o nouă hotărâre după cum urmează: Declară nule alegerile locale din 1 iunie 2025 (turul II de scrutin) desfășurate în comuna Boldurești, raionul Nisporeni pentru funcția de primar și obligă Comisia Electorală Centrală să organizeze în termen de 2 săptămâni votarea repetată. Decizia este executorie, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul Curții Supreme de Justiție, în termen de trei zile de la pronunțarea deciziei motivate.” 2

Având în vedere caracterul executoriu al deciziei Curții de Apel Nord nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025, la data de 7 iulie 2025, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr. 3633 privind punerea în executare a acestei decizii, prin care a dispus: „Se ia act de decizia Curții de Apel Nord nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025. Se declară nule rezultatele alegerilor pentru funcția de primat al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, din 1 iunie 2025 (turul II de scrutin). Se stabilește pentru data de 20 iulie 2025, votarea repetată (turul II) pentru alegerea primarului comunei Boldurești, raionul Nisporeni, în baza acelorași date din listele electorale, cu includerea în buletinul de vot a candidaților care au participat în turul doi de scrutin, în ordinea stabilită de Consiliul electoral al circumscripției electorale comunale Boldurești nr. 23/5.”

Prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025, instanța de recurs a dispus: „Admite recursul declarat de Nicanor Ciochină. Casează parțial decizia din 4 iulie 2025 a Curții de Apel Nord, în latura declarării nule a alegerilor locale din 1 iunie 2025 (turul II de scrutin) desfășurate în comuna Boldurești, raionul Nisporeni pentru funcția de primar și obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze în termen de 2 săptămâni votarea repetată și în această parte emite o decizie nouă, prin care: Respinge acțiunea depusă de Sergiu Bulicanu în partea anulării alegerilor locale desfășurate la data de 1 iunie 2025 în comuna Boldurești, raionul Nisporeni și obligării Comisiei Electorale Centrale să declanșeze alegeri repetate pentru funcția de primar al comunei Boldurești.”

În continuarea motivării acțiunii, reclamantul a invocat constatările Curții Supreme de Justiție, reținute în decizia irevocabilă nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025.

Prin urmare, în temeiul considerentelor expuse în această decizie, coroborate cu dispozițiile legale incidente cauzei, reclamantul solicită: – anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 16 iulie 2025, care nu i-a fost comunicată până în prezent; – anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie 2025, în baza raționamentelor ce vor fi dezvoltate în continuare.

Cu referire la termenul de contestare a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie 2025, reclamantul menționează că, având în vedere caracterul executoriu al deciziei Curții de Apel Nord nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025 — decizie care a fost casată parțial prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025, anume în partea ce viza declararea nulității alegerilor locale din 1 iunie 2025 desfășurate în comuna Boldurești, raionul Nisporeni, pentru funcția de primar, și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a organiza votarea repetată în termen de două săptămâni, precum și ținând cont de circumstanțele noi apărute în cadrul examinării recursului, și anume faptul că terțul Sergiu Bulicanu a renunțat la capătul de cerere privind obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi desfășurate în aceeași localitate, reclamantul Ciochină Nicanor consideră că termenul de contestare a 3 hotărârii menționate trebuie calculat de la data emiterii deciziei CSJ nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025.

Aceasta, întrucât numai prin această decizie au fost constatate în mod irevocabil circumstanțele noi care constituie temei de drept pentru anularea Hotărârii CEC nr. 3633 din 7 iulie 2025. În consecință, se apreciază că cererea de chemare în judecată prin care se solicită anularea acestei hotărâri a fost formulată în termenul legal prevăzut de lege.

Într-o altă ordine de idei, reclamantul a menționat că, în ipoteza în care instanța va aprecia că termenul de contestare a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie 2025 a fost omis, solicită repunerea în termenul legal, în temeiul motivelor invocate anterior.

În ceea ce privește netemeinicia și nelegalitatea Hotărârii CEC din 16 iulie 2025 privind modificarea punctului 1 din Hotărârea CEC nr. 3591 din 17 iunie 2025, emisă în legătură cu contestația CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025, formulată de Serghei Bulicanu, candidat independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, reclamantul susține că modificarea dispusă este lipsită de temei juridic.

Astfel, reclamantul a reiterat că punctul supus modificării a fost anulat prin hotărârea Judecătoriei Ungheni nr. 3-23/2025 din 25 iunie 2025, hotărâre menținută prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025.

Or, prin natura sa, modificarea presupune intervenția asupra unui act existent și valabil, iar în condițiile în care respectivul punct a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, acesta nu mai produce efecte juridice și, prin urmare, nu mai poate forma obiectul vreunei modificări.

Pe cale de consecință, emiterea unei noi hotărâri de către autoritatea publică, prin care se dispune modificarea unui punct deja anulat, reprezintă un act arbitrar și în mod vădit ilegal.

Mai mult, reclamantul a subliniat, deși prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025 instanța de recurs a constatat că autoritățile electorale au efectuat o analiză formală și incompletă a situației de fapt, fără a clarifica integral circumstanțele relevante ale cauzei, reținând că Comisia Electorală Centrală a respins prematur contestația, totuși, reexaminarea acesteia urma să fie efectuată în conformitate cu prevederile legale de către organele electorale competente, cu respectarea ierarhiei acestora.

Consideră că în condițiile în care, prin hotărârea Judecătoriei Ungheni nr. 3-23/2025 din 25 iunie 2025, a fost anulată decizia Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 nr. 34 din 10 iunie 2025, prin care contestația domnului Serghei Bulicanu, candidat independent la funcția de primar 4 al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, fusese respinsă ca neîntemeiată, precum și punctul 1 din Hotărârea CEC nr. 3591 din 17 iunie 2025, prin care Comisia Electorală Centrală — în calitate de autoritate ierarhic superioară — a menținut soluția de respingere a contestației, se impunea reexaminarea fondului acesteia.

În consecință, având în vedere efectele juridice ale hotărârii Judecătoriei Ungheni nr. 3-23/2025 din 25 iunie 2025, opinează că, în prezent, nu există o soluție pronunțată de organul electoral competent asupra contestației formulate de candidatul independent Serghei Bulicanu, ceea ce atrage lipsa unei examinări efective și conforme cu cadrul legal aplicabil.

Făcând referire la prevederile art. 97 din Codul electoral, precum și la dispozițiile art. 91 alin. (2) teza I din același act normativ, potrivit cărora contestațiile formulate în condițiile Codului electoral se examinează de către organele electorale, cu respectarea ierarhiei acestora, reclamantul subliniază că, urmare a anulării prin hotărârea Judecătoriei Ungheni a hotărârii CECE Boldurești nr. 23/5 nr. 34 din 10 iunie 2025, prin care contestația domnului Serghei Bulicanu, candidat independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, a fost respinsă ca neîntemeiată, precum și a punctului 1 din Hotărârea CEC nr. 3591 din 17 iunie 2025, prin care Comisia Electorală Centrală, în calitate de autoritate ierarhic superioară, a menținut soluția de respingere a contestației respective, se impune respectarea principiului ierarhiei organelor electorale.

În aceste condiții, competența de a reexamina contestația formulată de domnul Serghei Bulicanu revine Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești, în conformitate cu prevederile art. 97 alin. (2) pct. 1) lit. a) și c) din Codul electoral.

Într-o altă ordine de idei, ilegalitatea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 16 iulie 2025, prin care s-a dispus modificarea punctului 1 din Hotărârea CEC nr. 3591 din 17 iunie 2025 în sensul admiterii contestației formulate de terțul Serghei Bulicanu, rezultă și din faptul că acesta a renunțat expres la capătul de cerere privind obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi desfășurate în aceeași localitate. Acest fapt a fost constatat în mod irevocabil prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025.

În aceste condiții, Comisia Electorală Centrală nu doar că nu a efectuat o analiză suplimentară a circumstanțelor de fapt și nu a investigat dacă au existat încălcări ale Codului electoral, precum și dacă eventualele încălcări au influențat rezultatul votării sau atribuirea mandatelor, dar, mai mult, a adoptat o hotărâre în mod abuziv, cu ignorarea concluziilor irevocabile reținute de instanța de recurs în decizia menționată.

Prin urmare, admiterea contestației formulate de Serghei Bulicanu în aceste condiții apare ca fiind profund nelegală, întrucât contestația urma a fi respinsă ca 5 inadmisibilă, dată fiind renunțarea expresă a contestatarului la capătul de cerere privind anularea alegerilor locale noi organizate în comuna Boldurești.

Cu referire la Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie 2025, reclamantul susține că aceasta trebuie anulată ca fiind ilegală. În susținerea acestui argument, se invocă constatarea Curții Supreme de Justiție din decizia nr.3ra-411/25 din 14 iulie 2025, potrivit căreia competența de a adopta o hotărâre privind declararea nulității alegerilor revine Comisiei Electorale Centrale, însă o astfel de hotărâre trebuie să se întemeieze pe deciziile consiliilor electorale de circumscripție corespunzătoare.

Această structură de competență reflectă aplicarea principiului subsidiarității în cadrul organizării procesului electoral, în sensul că autoritatea electorală centrală are obligația de a se baza pe constatările și hotărârile autorităților electorale teritoriale, care sunt mai apropiate de desfășurarea procesului electoral local, cunosc mai bine realitățile concrete și se află într-o poziție privilegiată în ceea ce privește analiza și documentarea incidentelor sesizate în cadrul scrutinului.

Astfel, având în vedere că, prin decizia nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025, Curtea Supremă de Justiție a casat parțial decizia Curții de Apel Nord nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025 în partea privind declararea nulității alegerilor locale din 1 iunie 2025, desfășurate în comuna Boldurești, și ținând cont de faptul că nu există o hotărâre a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești prin care să se fi dispus invalidarea rezultatelor acestor alegeri, se constată caracterul arbitrar al Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie 2025.

În opinia reclamantului această hotărâre este vădit ilegală, întrucât Comisia Electorală Centrală și-a arogat competența consiliului electoral de circumscripție, cu încălcarea dispozițiilor legale privind ierarhia autorităților electorale.

În temeiul art. 176 din Codul electoral, alegerile pot fi declarate nule doar în cazul în care, în cadrul operațiunilor electorale, au fost comise încălcări ale prevederilor codului care au influențat rezultatul votării și atribuirea mandatelor. O astfel de hotărâre se adoptă de către Comisia Electorală Centrală, însă numai în baza hotărârilor emise de consiliile electorale de circumscripție competente.

Prin urmare, în lipsa unei astfel de hotărâri la nivelul CECE Boldurești, Hotărârea CEC nr. 3633 din 7 iulie 2025 este ilegală și urmează a fi anulată în întregime.

Totodată, având în vedere existența unor suspiciuni serioase și rezonabile cu privire la legalitatea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 16 iulie 2025 și a Hotărârii CEC nr. 3633 din 7 iulie 2025, precum și existența unui pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile, constând în utilizarea nejustificată a resurselor financiare publice pentru organizarea unor alegeri asupra cărora planează riscul real al invalidării și declarării ca fiind nule, reclamantul consideră 6 că se impune, cu titlu de urgență, suspendarea executării Hotărârii CEC din 16 iulie 2025 și a Hotărârii CEC nr. 3633 din 7 iulie 2025.

În motivarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut că măsura suspendării executării unui act administrativ are caracter excepțional și poate fi admisă numai în prezența cumulativă sau alternativă a condițiilor prevăzute de lege, respectiv: existența unor dubii rezonabile cu privire la legalitatea actului contestat și/sau existența unui pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile.

În prezenta cauză, cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 17 iulie 2025, ora 16:43, iar ședința de judecată pe fond a fost fixată pentru data de 18 iulie 2025, ora 14:30. Astfel, intervalul de timp dintre depunerea cererii și examinarea cauzei este de mai puțin de 24 de ore, fapt ce exclude posibilitatea apariției unor efecte negative semnificative în această perioadă scurtă.

Astfel, cu referire la acest aspect, prima instanță a menționat că nu se justifică aplicarea măsurii de suspendare, întrucât nu se conturează un pericol iminent, iar analiza efectelor actelor administrative va avea loc într-un termen foarte apropiat. Prin urmare, cererea de suspendare își pierde astfel rațiunea practică, eventualele prejudicii fiind susceptibile de prevenire sau remediere prin hotărârea ce urmează a fi pronunțată asupra fondului cauzei.

Cu referire la fondul acțiunii, prima instanță a statuat că având în vedere conținutul actelor administrative contestate, precum și hotărârile judecătorești incidente, se impune concluzia că acțiunea formulată de reclamantul Nicanor Ciochină este neîntemeiată. Hotărârile CEC nr. 3633 și nr. 3652 sunt întemeiate din punct de vedere juridic și factual, fiind emise în conformitate cu circumstanțele relevante ale cauzei, cu cadrul normativ aplicabil și în baza susținerilor detaliate 7 prezentate de pârât – Comisia Electorală Centrală – în prezenta cauză de contencios administrativ.

Curtea de Apel Centru a reținut că Hotărârea CEC nr. 3633 a fost emisă în vederea executării deciziei Curții de Apel Nord nr. 3a-106/25 din 4 iulie 2025, prin care s-a dispus anularea alegerilor desfășurate la data de 1 iunie 2025 în comuna Boldurești și obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze votarea repetată. Dat fiind că această decizie era executorie de la data pronunțării, Comisia Electorală Centrală avea obligația, în temeiul art. 120 din Constituție, de a o executa imediat, integral și necondiționat. Mai mult, potrivit art. 177 din Codul electoral, în cazul anulării alegerilor, Comisia Electorală Centrală este obligată să organizeze votarea repetată în termen de două săptămâni de la data hotărârii judecătorești. În aceste condiții, Comisia nu dispunea de marjă de apreciere cu privire la oportunitatea organizării votării repetate, ci era ținută de o obligație legală expresă, ceea ce justifică adoptarea Hotărârii nr. 3633 ca act de executare a unei hotărâri judecătorești, emis în conformitate cu principiul legalității imperative.

Totodată, instanța de fond a constatat că Hotărârea CEC nr. 3652 a fost adoptată în vederea executării deciziei Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-411/25 din 14 iulie 2025. Prin urmare, Comisia Electorală Centrală avea obligația de a reexamina contestația nr. CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025, ținând cont de noile circumstanțe de fapt apărute și de probele administrate ulterior.

Prima instanță a reținut că obligația Comisiei Electorale Centrale de a reexamina contestația nr. CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025 decurge din competența expresă conferită de art. 97 alin. (2) lit. c) și d) din Codul electoral, care stabilește atribuțiile Comisiei în materia examinării contestațiilor privind validarea alegerilor, atribuirea mandatelor și declararea candidaților aleși. În cadrul procesului de reexaminare, Comisia a avut în vedere noi circumstanțe de fapt, relevate ulterior, care justificau reluarea examinării contestației. Printre acestea se numără rapoartele de expertiză grafoscopică ce indică existența a cel puțin 11 semnături falsificate pe listele electorale utilizate pentru votarea la locul aflării; constatarea exercitării dreptului de vot, prin intermediul urnei mobile, de către trei persoane care nu figurau în listele electorale, fapt ce contravine prevederilor art. 80 și art. 81 din Codul electoral; depunerea cererilor pentru votarea cu urna mobilă de către reprezentanți ai concurenților electorali, practică interzisă expres prin Instrucțiunea CEC nr. 1154/2023. Aceste elemente impuneau în mod obiectiv reevaluarea contestației prin prisma noilor probe și a aplicării riguroase a cadrului normativ electoral.

Instanța de fond a statuat că, în condițiile speței, neregulile constatate – documentate și investigate inclusiv de către organele competente de urmărire penală – sunt de o gravitate aptă să afecteze integritatea procesului electoral și să 8 vicieze rezultatele votării, respectiv atribuirea mandatului de ales local, în contextul unei diferențe de doar 10 voturi între candidații clasați pe primele poziții.

În acest sens, prima instanță a reținut că modificarea Hotărârii CEC nr. 3591 prin adoptarea Hotărârii nr. 3652/2025 și admiterea contestației formulate de Sergiu Bulicanu au fost pe deplin justificate, fiind determinate de necesitatea respectării principiilor legalității și echității în procesul electoral.

Totodată, Curtea de apel Centru a stabilit că, potrivit art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, faptele constatate printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă pronunțată anterior într-o cauză civilă soluționată de o instanță de drept comun sau specializată sunt obligatorii pentru instanța învestită cu judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași părți. Aceste fapte nu necesită a fi dovedite din nou și nu pot fi contestate în cadrul noii proceduri judiciare.

Prima instanță a accentuat relevanța rapoartelor de expertiză grafoscopică în susținerea legalității și temeiniciei Hotărârilor Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie 2025 și nr. 3652 din 16 iulie 2025, reținând că aceste probe, obținute în urma unor investigații tehnico-științifice efectuate de specialiști autorizați în domeniu, sunt esențiale pentru determinarea influenței directe exercitate asupra rezultatului alegerilor, în sensul prevăzut de art. 176 din Codul electoral.

Instanța de fond a stabilit că, prin adresa Inspectoratului de Poliție Nisporeni, înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/20460 din 24 iunie 2025, au fost transmise două rapoarte de expertiză grafoscopică ce confirmă existența a unsprezece (11) semnături falsificate pe listele utilizate pentru votarea la locul aflării, menționându-se expres că acestea „prezintă semne vizibile de falsificare”.

Instanța a subliniat că aceste concluzii nu pot fi tratate drept simple suspiciuni sau ipoteze, întrucât ele reprezintă rezultatul unor investigații specializate, întemeiate pe metode științifice, efectuate de experți în grafoscopie autorizați legal. În consecință, aceste rapoarte constituie mijloace de probă pertinente, concludente și legal administrate, fiind opozabile în cadrul oricărei proceduri administrative sau jurisdicționale.

Instanța de fond a reținut că impactul numeric al semnăturilor falsificate este decisiv asupra rezultatului alegerilor. Diferența dintre cei doi candidați – Ciochină Nicanor (614 voturi) și Bulicanu Sergiu (604 voturi) – este de 10 voturi, în timp ce expertiza grafoscopică confirmă existența a 11 semnături falsificate pe listele de votare la locul aflării. Prin urmare, numărul de voturi susceptibile de a fi afectate de fraude depășește diferența de voturi dintre candidați, ceea ce îndeplinește în mod evident condiția de „influență asupra rezultatului” impusă de art. 176 din Codul electoral. 9

Curtea de Apel Centru a statuat că acest aspect nu constituie o simplă ipoteză sau speculație, ci un fapt constatat prin probe materiale directe, administrate legal în cauză.

De asemenea, instanța a stabilit că, în afara semnăturilor falsificate, Comisia Electorală Centrală a constatat și alte nereguli cu relevanță juridică, inclusiv: depunerea cererilor pentru votarea cu urna mobilă de către persoane neautorizate, precum și exercitarea dreptului de vot de către persoane care nu figurau în listele electorale. Analizate cumulativ, aceste încălcări consolidează concluzia că procesul electoral a fost substanțial viciat.

În consecință, instanța de fond a reținut că rapoartele de expertiză grafoscopică reprezintă probele centrale și decisive care fundamentează legalitatea și temeinicia Hotărârilor CEC nr. 3633 și nr. 3652. Aceste rapoarte confirmă, fără echivoc, că alegerile desfășurate la 1 iunie 2025 au fost afectate de fraude electorale cu impact direct asupra rezultatului, fapt care a justificat, în mod legal, atât reexaminarea contestației formulate de Sergiu Bulicanu, cât și organizarea unui nou scrutin.

Un alt argument substantial, reținut de prima instanță, care menține legalitatea și temeinicia Hotărârilor Comisiei Electorale Centrale nr. 3633 din 7 iulie 2025 și nr. 3652 din 16 iulie 2025 îl constituie existența unui proces-verbal de constatare a contravenției, emis de Inspectoratul de Poliție Nisporeni, ce are legătură directă cu desfășurarea alegerilor din 1 iunie 2025 în comuna Boldurești și care nu a fost contestat în termen legal.

Instanța de fond a reținut că, în urma sesizărilor formulate și a investigațiilor efectuate de autoritățile competente, Inspectoratul de Poliție Nisporeni a întocmit un proces-verbal contravențional în temeiul art. 52¹ alin. (1) din Codul contravențional, constatând săvârșirea faptei de transportare neautorizată și organizată a alegătorilor în ziua votării.

Instanța a statuat că această faptă constituie o încălcare gravă a normelor electorale, întrucât este susceptibilă de a influența opțiunea alegătorilor și de a compromite caracterul liber și neconstrâns al votului, încălcând astfel principiile constituționale de egalitate și libertate a votului consacrate la art. 38 din Constituție.

Totodată, instanța a stabilit că procesul-verbal contravențional nu a fost contestat de persoana sancționată, ceea ce echivalează cu recunoașterea faptei și conferă actului un caracter definitiv. În aceste condiții, fapta de influențare a procesului electoral prin mijloace ilicite dobândește autoritate de fapt constatat, fiind opozabilă și susceptibilă de a fi valorificată ca probă în procedura administrativă electorală.

Având în vedere diferența de doar 10 voturi între candidați, orice acțiune de transport organizat al alegătorilor, mai ales dacă aceasta a fost realizată în favoarea 10 unui anumit concurent electoral sau în secții unde au fost depistate și alte nereguli, poate avea un impact decisiv asupra rezultatului final al alegerilor. Prin urmare, instanța de fond a concluzionat că, în baza acestor circumstanțe, Comisia Electorală Centrală a dispus în mod legal și justificat măsura organizării votării repetate, constatând că integritatea procesului electoral fusese serios afectată.

Suplimentar, a menționat că hotărârea atacată încalcă art. 6 din CEDO (dreptul la un proces echitabil), art. 13 CEDO (dreptul la un remediu efectiv), art.38 din Constituție și art. 3 din Protocolul nr. 1 la CEDO (dreptul la alegeri libere), întrucât s-a respins acțiunea fără o motivare corespunzătoare și fără examinarea completă a circumstanțelor cauzei.

Nicanor Ciochină consideră că recursul este admisibil în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. a), b) și d) din Codul administrativ, deoarece interpretarea legii de către prima instanță este contrară jurisprudenței CSJ, jurisprudența CSJ trebuie consolidată prin prezenta cauză, hotărârea este arbitrară și se bazează pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Recurentul a subliniat că drepturile trebuie să fie efective și nu teoretice (cauzele Boldea v. România; Fomin v. Moldova; Zolotukhin v. Rusia), iar instanțele naționale trebuie să analizeze explicit și motivat toate argumentele relevante ale părților.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 176 din Codul electoral: „Alegerile sunt declarate nule dacă în cadrul operațiunilor electorale au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea mandatelor. Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza hotărârilor consiliilor electorale de circumscripție respective.”

Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. 12 Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 13

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Nicanor Ciochină, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Nicanor Ciochină, în susținerea recursului a indicat trei temeiuri de admisibilitate prevăzute la art. 245¹ alin. (1) lit. a), b) și d) din Codul administrativ.

Referitor la primul temei indicat, Completul de judecată reține că, susținerea recurentului privind pretinsa contradicție dintre interpretarea legii aplicată în hotărârea atacată și jurisprudența uniformă a Curții Supreme de Justiție este neîntemeiată.

Instanța de fond a aplicat dispozițiile legale relevante într-un mod corect și conform cu practica judiciară constantă, fără a se abate de la liniile directoare stabilite de instanța supremă. Recurentul nu indică în mod concret vreo hotărâre a Curții Supreme de Justiție cu valoare de precedent obligatoriu (decizie irevocabilă în recurs, cu caracter de unificare) care să contrazică soluția instanței de fond în interpretarea normei de drept incidente. Simpla invocare a unei pretinse neconcordanțe jurisprudențiale, fără a demonstra existența unei jurisprudențe uniforme și relevante a instanței supreme, nu poate justifica admisibilitatea recursului în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. a) din Codul administrativ.

Mai mult, pentru a fi admisibil în baza acestui temei, recursul trebuie să demonstreze nu doar existența unei interpretări diferite, ci și caracterul „uniform” și consolidat al practicii Curții Supreme de Justiție, ceea ce nu se probează în prezenta cauză. Or, în lipsa unui conflict veritabil între hotărârea atacată și o jurisprudență stabilă a instanței de recurs, susținerea referitoare la pretinsa contrarietate devine pur formală și lipsește de fundament.

Referitor la al doilea temei invocat, Completul de judecată statuează că articolul 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ se referă la schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții Supreme de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe contradictorii a Curții Supreme de Justiție cu privire la acestea, fie modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este invocată în recursul depus de către Nicanor Ciochină. 14

Referitor la al treilea temei menționat, Completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Nicanor Ciochină, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

Completul de judecată reține că argumentul recurentului, potrivit căruia Comisia Electorală Centrală ar fi acționat prematur la reexaminarea contestației depuse de Serghei Bulicanu, iar această contestație trebuia să fie examinată de organele electorale competente, cu respectarea ierarhiei prevăzute de lege, precum și susținerea că, contrar dispozițiilor art. 176 din Codul electoral, în lipsa unei hotărâri prealabile a CECE Boldurești, Comisia nu putea adopta hotărârea de declarare a nulității alegerilor, nu este pertinent și nu influențează admisibilitatea recursului.

În acest context, se constată că Comisia Electorală Centrală a acționat în temeiul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, nefiind necesară îndeplinirea unor rigori suplimentare. 15

Argumentul invocat de recurentul Nicanor Ciochină, potrivit căruia nu au fost efectuate investigații suplimentare în vederea stabilirii existenței sau inexistenței unor încălcări ale Codului electoral, nu este de natură să influențeze admisibilitatea recursului. Se constată că investigațiile au fost realizate în baza unui set de probe suplimentare față de cele analizate anterior, la data de 17 iunie 2025, iar Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3652 din 16 iulie 2025 a fost adoptată inclusiv în temeiul unor probe noi, printre care două rapoarte de expertiză grafoscopică, întocmite de specialiști autorizați, care confirmă existența a unsprezece semnături falsificate pe listele utilizate pentru votarea la locul aflării, semnături ce „prezintă semne vizibile de falsificare”. Aceste probe au fost analizate în mod detaliat de către Comisia Electorală Centrală și verificate ulterior de instanța de fond.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în 16 concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Nicanor Ciochină. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 17