3ra-411/25 — anularea actului administrativ

La data de 20 iunie 2025, ora 16:01, prin intermediul poștei electronice, Sergiu Bulicanu a depus acțiune în ordinea contenciosului administrativ, concretizată ulterior în data de 23 iunie 2025, împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 și a Comisiei Electorale Centrale, terț Nicanor Ciochină, prin care a solicitat: – anularea integrală a hotărârii nr. 34 din 10 iunie 2025, emisă de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația formulată de Sergiu Bulicanu, candidat independent la funcția de primar al comunei Boldurești; – anularea hotărârii nr. 35 din 10 iunie 2025, emisă de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, prin care au fost validate alegerile locale noi desfășurate în comuna Boldurești; – anularea punctului 1 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3591 din 17 iunie 2025, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația nr. CEC- 10ALN/8 din 12 iunie 2025, depusă de Sergiu Bulicanu; – obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi din comuna Boldurești (f.d. 4–5, 29–33, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată inițiale, Sergiu Bulicanu a susținut că, atât în ziua alegerilor, cât și în perioada premergătoare acestora, au avut loc mai multe încălcări, după cum urmează: a. lipsa unui buletin de vot la prima numărătoare efectuată în cadrul biroului electoral al secției de votare nr. 23/11; b. identificarea a aproximativ cinci buletine de vot neutilizate în urna de vot, fapt ce indică asupra utilizării unei metode de fraudare cunoscută sub denumirea de „rocada buletinelor de vot”; 1 c. mai mulți alegători incluși pe lista pentru votul la domiciliu au declarat că nu au solicitat acest serviciu; în plus, un membru al biroului electoral ar fi chemat alte persoane să voteze în prezența acestor alegători, încălcând astfel secretul votului și principiul individualității; d. formularea unei sesizări către poliție privind transportarea organizată a alegătorilor la Agenția Servicii Publice în scopul eliberării actelor provizorii de identitate, în vederea susținerii candidatului Nicanor Ciochină; e. documentarea de către poliție a unui caz în care candidatul Nicanor Ciochină ar fi oferit un telefon mobil în schimbul votului, fapt ce ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de corupere a alegătorului; f. în ziua votului, în incinta unui magazin aflat la mai puțin de 50 de metri de secția de votare nr. 23/11, proprietate a lui Relu Ciorici, nașul de cununie al candidatului Nicanor Ciochină, alegătorii erau îndemnați să voteze într-o anumită direcție; g. la secția de votare nr. 23/11, reprezentantul Dan Butnaru ar fi influențat alegătorii în fața secției.

Reclamantul a menționat că faptele invocate sunt susținute prin materiale video realizate de vloggerul Anatol Mătăsaru.

Sergiu Bulicanu a mai susținut că, în urma deciziei Comisiei Electorale Centrale, au fost constatate următoarele fapte: − în cadrul biroului electoral nr. 23/11, buletinul de vot inițial considerat lipsă a fost ulterior identificat; totodată, listele electorale pe suport de hârtie indicau 379 de voturi, în timp ce în registrele electronice figurau doar 378, ceea ce a generat suspiciuni privind exercitarea votului multiplu; − în cadrul biroului electoral nr. 23/12, o cerere pentru votul prin intermediul urnei mobile a fost depusă de către Relu Ciorici, reprezentant al concurentului electoral Nicanor Ciochină, fapt ce contravine regulamentului privind utilizarea urnei mobile; − în cadrul biroului electoral nr. 23/13, două buletine de vot valabil exprimate în favoarea reclamantului au fost identificate printre cele exprimate în favoarea candidatului Nicanor Ciochină; − în cadrul birourilor electorale nr. 23/11, 23/12 și 23/13 au fost identificate 19 cereri pentru utilizarea urnei mobile care conțineau semnături neconforme, ceea ce a ridicat suspiciuni privind existența unor fraude în procesul de votare.

Reclamantul a subliniat că, în legătură cu faptele menționate, a fost depusă o sesizare la poliție, iar pe caz a fost inițiată urmărirea penală în temeiul art. 361 din Codul penal. Totodată, a fost dispusă efectuarea unei expertize, în urma căreia s-a constatat că unele dintre semnături au fost aplicate de alte persoane decât cele înscrise în listă.

În motivarea cererii de concretizare a pretențiilor, Sergiu Bulicanu a arătat că, la data de 1 iunie 2025, a avut loc turul II al alegerilor locale noi pentru funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, la care au participat, în calitate de candidați, Sergiu Bulicanu și Nicanor Ciochină.

La procedura de vot au participat 1.242 de alegători din totalul de 2.883 înscriși în listele electorale.

La data de 3 iunie 2025, Sergiu Bulicanu, în calitate de candidat independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, a depus o cerere adresată Comisiei Electorale Centrale, înregistrată sub 2 nr.CEC-10ALN/6, prin care a solicitat renumărarea voturilor exprimate în cadrul secțiilor de votare nr. 23/11, 23/12 și 23/13, pentru data de 7 iunie 2025.

Potrivit procesului-verbal de renumărare a voturilor, pentru candidatul Nicanor Ciochină au fost exprimate 614 voturi, iar pentru Sergiu Bulicanu – 604 voturi. În cadrul procesului de renumărare au fost identificate 21 de cazuri privind includerea alegătorilor pe listele pentru votarea la locul aflării, circumstanțe care fac obiectul unor examinări ulterioare.

Prin demersul nr. CEC-8/7816 din 8 iunie 2025, Comisia Electorală Centrală a sesizat Inspectoratul General al Poliției cu privire la incidentele constatate în procesul de renumărare, solicitând efectuarea verificărilor și investigațiilor necesare.

La data de 9 iunie 2025, în vederea continuării verificărilor și investigațiilor necesare, Inspectoratul General al Poliției a ridicat de la Comisia Electorală Centrală mapele care conțin listele electorale de bază, listele electorale suplimentare, listele pentru votarea la locul aflării, registrul cererilor privind votarea la locul aflării, precum și cererile corespunzătoare din circumscripția electorală comunală Boldurești nr. 23/5.

Ulterior, la data de 10 iunie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat sub nr. CEC-7/20302 sesizarea Inspectoratului de Poliție Nisporeni, prin care au fost semnalate bănuieli rezonabile privind posibila falsificare a semnăturilor de pe listele electorale.

În temeiul competențelor stabilite de cadrul legal aplicabil, la aceeași dată, sesizarea menționată a fost transmisă spre examinare Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5.

La data de 4 iunie 2025, Sergiu Bulicanu, în calitate de candidat independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, a depus o contestație la Comisia Electorală Centrală, înregistrată cu nr. CBC- 8/7809 din 5 iunie 2025, prin care a solicitat anularea alegerilor locale desfășurate la data de 1 iunie 2025 în comuna Boldurești, în temeiul art. 91 alin. (9) și art. 95 alin. (9) din Codul electoral. Contestația a fost transmisă Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 la data de 7 iunie 2025, fiind înregistrată în Registrul contestațiilor sub nr. 4 din aceeași dată.

Prin hotărârea nr. 34 din 10 iunie 2025, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 a respins contestația formulată de Sergiu Bulicanu, calificând-o ca fiind neîntemeiată. Decizia respectivă a fost contestată de reclamant la organul electoral ierarhic superior. Ulterior, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3591 din 17 iunie 2025, s-a dispus respingerea contestației nr. CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025, depusă de același reclamant, tot ca fiind neîntemeiată.

În opinia reclamantului, atât hotărârea nr. 34 din 10 iunie 2025 emisă de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, cât 3 și hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3591 din 17 iunie 2025 trebuie anulate.

Reclamantul a susținut că, tot la 10 iunie 2025, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 a emis hotărârea nr. 35, prin care a confirmat legalitatea alegerilor pentru funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, desfășurate la data de 1 iunie 2025, și a validat mandatul primarului ales, Nicanor Ciochină, candidat independent.

Prin contestația depusă la data de 4 iunie 2025, precum și prin cererea prealabilă, reclamantul a solicitat anularea hotărârii nr. 35 din 10 iunie 2025 privind confirmarea turului al doilea al alegerilor locale desfășurate la 1 iunie 2025 în circumscripția electorală comunală Boldurești nr. 23/5 și validarea mandatului de primar, adoptată de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5.

În acest sens, reclamantul a subliniat că autoritățile electorale nu au ținut cont de ansamblul circumstanțelor de fapt și de drept relevante pentru soluționarea cazului, respingând în mod neîntemeiat contestația formulată.

Sergiu Bulicanu a susținut că hotărârea nr. 35 din 10 iunie 2025, privind confirmarea turului al doilea al alegerilor locale desfășurate la data de 1 iunie 2025 în circumscripția electorală comunală Boldurești nr. 23/5 și validarea mandatului de primar, emisă de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material și procesual, motiv pentru care aceasta urmează a fi anulată.

Reclamantul a menționat că, potrivit informațiilor publicate pe site- ul de știri www.tvrmoldova.md, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că în comuna Boldurești, raionul Nisporeni, este în desfășurare o cauză penală care vizează nereguli constatate în procesul electoral. Potrivit acestuia, există indicii de falsificare a semnăturilor pe unele liste electorale, iar ancheta penală are legătură directă cu alegerile organizate recent în comuna Boldurești. Viorel Cernăuțeanu a precizat, în cadrul unei emisiuni difuzate de ProTV, că, din informațiile disponibile, au fost stabilite constatări privind falsificarea semnăturilor în anumite procese electorale și au fost întocmite rapoarte de expertiză care confirmă aplicarea unor semnături de către persoane diferite față de cele înscrise în liste.

Cu toate că au existat controverse, Nicanor Ciochină a rămas în funcția de primar al comunei Boldurești, întrucât Comisia Electorală Centrală a respins contestația formulată de contracandidatul său, Sergiu Bulicanu. Deși Comisia a constatat anumite abateri și suspiciuni privind desfășurarea votării, în special referitoare la utilizarea urnei mobile, a reținut că acestea nu au fost suficient demonstrate pentru a justifica anularea rezultatelor scrutinului.

Având în vedere afirmațiile menționate, care au devenit de notorietate publică, și în scopul stabilirii circumstanțelor privind eventualele 4 falsificări de semnături, reclamantul consideră necesară atragerea Inspectoratului de Poliție Nisporeni în calitate de terț în proces. Acesta urmează să informeze instanța de judecată cu privire la circumstanțele relevante ale cauzei și să anexeze, după caz, înscrisuri care atestă examinarea încălcărilor constatate în cadrul scrutinului electoral desfășurat în comuna Boldurești.

Concomitent, Sergiu Bulicanu a arătat că organele de drept au recunoscut public faptul că, în cadrul procesului de renumărare a voturilor, au fost constatate abateri în 21 de cazuri privind includerea alegătorilor pe listele pentru votarea la locul aflării. Totodată, au fost efectuate expertize pentru a verifica autenticitatea semnăturilor aplicate pe aceste liste. Potrivit reclamantului, aceste nereguli ridică semne de îndoială cu privire la valabilitatea a aproximativ 21 de voturi exprimate, aspect care poate influența rezultatul alegerilor desfășurate la 1 iunie 2025. În susținerea acestei afirmații, reclamantul subliniază că diferența dintre cei doi candidați a fost de doar 10 voturi.

Reclamantul a susținut că, având în vedere neconformitățile constatate în cadrul scrutinului din 1 iunie 2025, precum și actele emise de autoritățile electorale, i-a fost încălcat dreptul fundamental de a fi ales. În opinia sa, remedierea acestor încălcări poate avea loc exclusiv prin anularea actelor administrative contestate.

Sergiu Bulicanu consideră că este în mod evident contrar principiului legalității ca o autoritate publică să emită un act administrativ de validare a unui scrutin electoral în condițiile în care are cunoștință despre existența unor ilegalități referitoare la aproximativ 21 de voturi exprimate, care ar putea influența decisiv rezultatul final al alegerilor.

Având în vedere ansamblul circumstanțelor de fapt și de drept, inclusiv existența a 21 de semnături considerate nelegale, informațiile publice furnizate de organele de poliție, precum și faptul că diferența dintre cei doi candidați a fost de doar 10 voturi, reclamantul consideră că se impune obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi desfășurate în comuna Boldurești.

Prin hotărârea din 25 iunie 2025, Judecătoria Ungheni a admis parțial acțiunea: ⎯ a anulat hotărârea nr. 34 din 10 iunie 2025 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 cu privire la cererea din 4 iunie 2025 depusă de candidatul independent la 5 funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, Sergiu Bulicanu; ⎯ a anulat hotărârea nr. 35 din 10 iunie 2025 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 cu privire la confirmarea turului II de scrutin al alegerilor locale noi din 1 iunie 2025 în circumscripția electorală comunală Boldurești nr.23/5 și validarea mandatului de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni; ⎯ a anulat pct. 1 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3591 din 17 iunie 2025, prin care s-a dispus respingerea contestației nr.CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025 depusă de candidatul independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, Sergiu Bulicanu; ⎯ a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în partea obligării Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi din comuna Boldurești (f.d. 73, 88-97, vol. II)

La data de 27 iunie 2025, în termen legal, Nicanor Ciochină a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond din 25 iunie 2025, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii în partea în care au fost admise pretențiile formulate de Sergiu Bulicanu și menținerea acesteia în partea privind respingerea celorlalte pretenții. Totodată, apelantul a solicitat emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Bulicanu să fie respinsă integral (f.d. 77-79 vol. II).

Tot la 27 iunie 2025, Sergiu Bulicanu, împreună cu reprezentantul său, avocatul Nicolae Ciumac, a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii și dispunerea obligării Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi desfășurate în comuna Boldurești, precum și organizarea alegerilor repetate (f.d. 80-84 vol. II).

La data de 27 iunie 2025, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 a depus apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii în partea în care au fost admise pretențiile formulate de Sergiu Bulicanu și menținerea acesteia în partea privind respingerea celorlalte pretenții, cu emiterea unei 6 noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Bulicanu să fie respinsă în întregime (f.d. 86-87 vol. II).

La 2 iulie 2025, Sergiu Bulicanu și reprezentantul acestuia, avocatul Nicolae Ciumac, au depus la instanța de apel motivarea apelului, prin care au solicitat admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond și dispunerea anulării alegerilor locale desfășurate la data de 1 iunie 2025 în comuna Boldurești, raionul Nisporeni, precum și obligarea Comisiei Electorale Centrale să declanșeze alegeri repetate pentru funcția de primar al comunei Boldurești (f.d. 136-143 vol. II).

Tot la 2 iulie 2025, Nicanor Ciochină a prezentat Curții de Apel Nord motivarea apelului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond în partea în care au fost admise pretențiile formulate de Sergiu Bulicanu și menținerea acesteia în partea privind respingerea celorlalte pretenții, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Bulicanu să fie respinsă în întregime (f.d. 77- 79 vol. II).

Prin decizia din data de 4 iulie 2025, Curtea de Apel Nord a respins cererea de recurs declarată de Sergiu Bulicanu împotriva încheierii Judecătoriei Ungheni din 23 iunie 2025, a casat parțial hotărârea Judecătoriei Ungheni din 25 iunie 2025 în latura respingerii pretenției cu privire la obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale din comuna Boldurești, și în această parte a emis o nouă hotărâre, prin care a declarat nule alegerile locale din 1 iunie 2025 (turul II de scrutin) desfășurate în comuna Boldurești, raionul Nisporeni pentru funcția de primar și a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze în termen de 2 săptămâni votarea repetată (f.d. 204, 205-220 vol .II).

Referitor la recursul înaintat de Sergiu Bulicanu împotriva încheierii din data de 23 iunie 2025 a Judecătorii Ungheni, instanța de apel a reținut că argumentele invocate privind scopul cererii de atragere în proces în calitate de terț a Inspectoratului de Poliție Nisporeni, nu se încadrează în limitele prevederilor art. 205 din Codul administrativ, având în vedere că prin prisma dispozițiilor normei legale enunțate se asigură participarea la proces a persoanelor fizice sau juridice, doar cu condiția că drepturile acestora ar putea fi afectate de litigiul în cauză.

La caz, Inspectoratul de Poliție Nisporeni nu este purtător de drepturi în sensul art. 17 din Codul administrativ, respectiv pornind de la sensul reglementărilor art.7 și 8 din Codul administrativ – autoritățile publice fiind investite cu competențele prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor și funcțiilor în raporturile lor cu persoanele fizice și juridice. 7

În motivarea recursului, Nicanor Ciochină a susținut că instanța de apel, în cuprinsul dispozitivului deciziei contestate, nu s-a pronunțat în mod expres nici asupra admiterii, nici asupra respingerii apelului declarat de acesta, fapt ce constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Mai mult, deși în apelul formulat au fost invocate atât motive de fapt, cât și de drept, instanța de apel nu s-a expus în niciun mod asupra acestora în partea motivată a deciziei, iar în dispozitivul hotărârii nu a indicat în mod clar soluția cu privire la apelul declarat. Această necorelare dintre partea motivată și cea dispozitivă a deciziei generează incertitudine și lipsă de claritate, motiv pentru care decizia instanței de apel urmează a fi casată ca fiind nelegală.

Recurentul a susținut că, în mod eronat, instanțele de judecată au reținut concluzii potrivit cărora actele administrative contestate ar fi fost examinate superficial și ar fi lipsite de o motivare suficientă. Potrivit acestuia, aceste concluzii nu corespund cu circumstanțele reale ale cauzei, întrucât atât hotărârea nr. 34 din 10 iunie 2025 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Comunale Boldurești, cât și hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind contestația nr. CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025, depusă de Sergiu Bulicanu, candidat la funcția de primar al comunei Boldurești, sunt acte administrative motivate în mod detaliat, care respectă cerințele prevăzute de art. 118 din Codul administrativ.

Recurentul a arătat că, în cuprinsul acestor hotărâri, autoritățile competente s-au pronunțat asupra tuturor circumstanțelor invocate de Sergiu Bulicanu în contestațiile sale și au concluzionat, în mod justificat, asupra inexistenței unor încălcări în procesul electoral desfășurat la data de 1 iunie 2025 în comuna Boldurești, care ar fi de natură să afecteze rezultatul alegerilor.

Astfel, se constată cu certitudine că hotărârea instanței de fond și decizia instanței de apel se întemeiază în mod ilegal pe presupuneri, și nu pe circumstanțe de fapt constatate nemijlocit de instanțe în baza probelor administrate în ședința de judecată. Recurentul susține că diversele scrisori invocate nu au valoarea unor probe sau mijloace de probă în sensul legii, iar 8 raportarea la acestea ca fundament al soluției pronunțate constituie o încălcare gravă a dreptului său fundamental la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Nicanor Ciochină a susținut că, din ansamblul circumstanțelor de fapt constatate în cauză, rezultă că alegerile locale desfășurate în comuna Boldurești s-au derulat în conformitate cu prevederile legale, iar susținerile lui Sergiu Bulicanu, fiind lipsite de suport probatoriu, nu au fost confirmate. Contestațiile acestuia au fost examinate corespunzător de către autoritățile competente, în limitele atribuțiilor conferite de lege.

În aceste condiții, recurentul consideră că hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel sunt neîntemeiate, iar anularea hotărârii nr. 35 din 10 iunie 2025 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, prin care a fost confirmat turul II de scrutin al alegerilor locale noi din 1 iunie 2025 și validat mandatul de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, aduce o gravă atingere votului liber exprimat de cetățeni, care reflectă voința acestora de a-și desemna reprezentantul local, precum și dreptului constituțional al lui Nicanor Ciochină de a fi ales.

Referitor la decizia instanței de apel prin care s-a casat hotărârea instanței de fond în partea privind respingerea pretenției referitoare la obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale desfășurate în comuna Boldurești și, în consecință, s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care alegerile locale din 1 iunie 2025 (turul II de scrutin) pentru funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, au fost declarate nule, cu obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze, în termen de două săptămâni, votarea repetată, Nicanor Ciochină a susținut că interpretarea legii reținută de instanța de apel și de instanța de fond este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Acesta a arătat că, prin admiterea recursului, se creează oportunitatea consolidării unei jurisprudențe unitare a instanței supreme. Totodată, a invocat faptul că atât decizia instanței de apel, cât și hotărârea instanței de fond sunt arbitrare, fiind întemeiate în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor administrate, motiv pentru care sunt întrunite temeiurile de recurs prevăzute la art. 245¹ alin. (1) lit. a), b) și d) din Codul administrativ.

În acest sens, recurentul a arătat că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea, concluzionând că, în lipsa unor probe certe prezentate de reclamant, actele administrative contestate pot fi anulate în baza unor simple presupuneri. Astfel, instanțele au reținut în mod greșit în sarcina organelor electorale o pretinsă obligație de investigare, deși nici Codul electoral, nici Codul administrativ nu prevăd o asemenea obligație în cadrul procedurii de examinare a contestațiilor.

Recurentul a subliniat că persoana care invocă anumite circumstanțe într-o contestație are obligația legală de a le proba, atât în procedura administrativă, cât și în cea jurisdicțională a contenciosului administrativ. 9 Inversarea sarcinii probațiunii, astfel cum a fost reținută de instanțele inferioare, contravine jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție.

Interpretările instanței de apel și ale primei instanțe cu privire la pretinsele încălcări invocate nu sunt susținute de probe concrete, ci se bazează pe anumite răspunsuri contradictorii emise de instituțiile statului. Recurentul a subliniat că, în contextul cauzei, relevanța probatorie ar trebui să revină răspunsului organului de urmărire penală, care nu a constatat existența unor încălcări. De asemenea, nu există la dosar rapoarte de expertiză care să confirme existența unor semne vizibile de falsificare a semnăturilor, întrucât asemenea rapoarte nici nu au fost întocmite.

Prin urmare, nu există nicio probă care să confirme că au fost comise încălcări, nici cu privire la persoana care le-ar fi săvârșit și nici în legătură cu candidatul în favoarea căruia acestea ar fi fost efectuate. Totodată, nu a fost administrată vreo probă care să demonstreze încălcarea prevederilor Codului electoral în cadrul operațiunilor electorale ori că aceste presupuse încălcări ar fi avut un impact asupra rezultatului votării și asupra atribuirii mandatului de primar.

În consecință, recurentul consideră că atât decizia instanței de apel, cât și hotărârea primei instanțe, în partea în care au dispus anularea actelor administrative contestate, sunt arbitrare. În ceea ce privește declarațiile publice ale șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, recurentul apreciază că instanțele au acordat acestora o valoare probatorie excesivă, formulând concluzii bazate pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor administrate.

Prin admiterea recursului, se va modifica și consolida jurisprudența Curții Supreme de Justiție în materie electorală, întrucât instanța de apel a aplicat în mod necorespunzător normele legale în vigoare, încălcând prevederile imperative ale art. 176 din Codul electoral. Astfel, contrar dispozițiilor aplicabile, instanța de apel a aplicat jurisprudență formată în baza vechiului Cod electoral, deja abrogat, și, în mod ilegal, a dispus anularea alegerilor locale desfășurate la data de 1 iunie 2025 (turul II de scrutin) în comuna Boldurești, raionul Nisporeni, pentru funcția de primar, precum și obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze votarea repetată în termen de două săptămâni.

Instanța de apel, deși face trimitere formală la prevederile art. 176 din Codul electoral, a încălcat cu bună știință această normă imperativă, atribuindu-și în mod nejustificat competențele exclusive ale Comisiei Electorale Centrale și ale consiliilor electorale de circumscripție. Astfel, instanța a dispus în mod nelegal declararea nulității alegerilor locale desfășurate la data de 1 iunie 2025 (turul II de scrutin) în comuna Boldurești, raionul Nisporeni, pentru funcția de primar, precum și obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze, în termen de două săptămâni, votarea repetată. 10

Recurentul a susținut că jurisprudența anterioară a Curții Supreme de Justiție, întemeiată pe dispozițiile unui Cod electoral abrogat, urmează a fi reevaluată și modificată în lumina noilor reglementări. În acest sens, a subliniat că instanța de apel a ignorat prevederile actualului art. 176 din Codul electoral, potrivit cărora instanțele de judecată nu mai dețin competența de a declara nule alegerile și, în mod subsecvent, nici de a obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze votarea repetată.

Această competență revine, în mod exclusiv, Comisiei Electorale Centrale, conform cadrului normativ în vigoare. Prin urmare, recurentul consideră că, sub acest aspect, recursul urmează a fi admis, inclusiv în vederea consolidării jurisprudenței Curții Supreme de Justiție în materie electorală, în conformitate cu noile norme imperative prevăzute de art. 176 din Codul electoral.

Totodată, recurentul a mai susținut că instanța de apel a admis în mod neîntemeiat modificarea cerințelor din acțiune în cadrul apelului, încălcând astfel dreptul la un proces echitabil și principiul securității raporturilor juridice. În susținerea acestui argument, a arătat că, potrivit cererii de chemare în judecată depuse de Sergiu Bulicanu în fața instanței de fond, acesta nu a solicitat declararea nulității alegerilor și nici obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze votarea repetată, ci doar obligarea acesteia să declare nule alegerile locale.

Prin urmare, consideră că instanța de apel a depășit în mod nejustificat limitele cerințelor formulate în acțiune asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, admițând o pretenție care nu a fost supusă dezbaterii în primă instanță, ceea ce contravine normelor de procedură și afectează legalitatea hotărârii pronunțate în apel.

În ședința de judecată Nicanor Ciochină a susținut cele menționate de către avocat, suplimentar referitor la falsificarea semnăturilor, indicând că persoana care votează la domiciliul votează în prezența a minim 5 persoane și în listele electorale nu pot fi semnături false, or, trebuia să fie explicații la toate persoanele prezente la domiciliul persoanei.

În ședința de judecată reprezentantul intimatului, avocatul Ciumac Nicolae a solicitat respingerea recursului declarat de către Nicanor Ciochină, indicând că decizia instanței de apel este întemeiată și legală, susținând cerința de anulare de către instanța de judecată a alegerilor locale și nu obligarea de către instanța de judecată a autorității publice să anuleze alegerile, această cerință nu contravine art. 176 din Codul electoral. Reprezentantul intimatului, avocatul Ciumac Nicolae, a făcut referire la probele administrate în cauză, apreciind că acestea sunt de natură să influențeze rezultatul votării, având în vedere constatările cuprinse în rapoartele de expertiză și în notele informative. Totodată, acesta a precizat expres că renunță la cerința inițială privind obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi organizate anterior în aceeași localitate și a solicitat menținerea soluției instanței de apel privind anularea alegerilor locale desfășurate la data de 1 iulie 2025 în comuna Boldurești, raionul Nisporeni, precum și obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze alegeri repetate pentru funcția de primar al comunei.

În cadrul ședinței de judecată, reprezentanta Comisiei Electorale Centrale, Diana Hamâc, a menționat că, având în vedere caracterul colegial al Comisiei, contestația a fost examinată în baza materialelor disponibile la dosar. În ceea ce privește susținerea recurentului referitoare la aprecierea arbitrară a probelor, aceasta a invocat faptul că, în calitate de organ colegial, Comisia nu se poate pronunța asupra fondului argumentelor invocate în recurs.

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.” 13

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 2451 din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 247 din Codul administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.”

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ: „În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 1 alin. (2) din Codul administrativ: „Legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii Moldova.”

Art. 2 alin. (2) din Codul administrativ: 14 „Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”

Art. 6 din Codul administrativ: „Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică. Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sunt părți ale procedurii administrative.”

Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ: „Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

Art. 22 alin. (1) din Codul administrativ: „Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

Art. 60 alin. (5) din Codul administrativ: „În mod excepțional, când în procedura administrativă se înregistrează cazuri de complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile.”

Art. 81 din Codul administrativ: „În cazul în care actul administrativ individual al autorității publice depinde de un act, o operațiune preliminară sau de un raport juridic care trebuie constatat de o altă autoritate publică ori formează obiectul unei alte proceduri administrative sau judiciare pendinte, autoritatea publică suspendă procedura administrativă până la emiterea actului administrativ respectiv, efectuarea operațiunii administrative respective sau până la emiterea unei hotărâri judecătorești definitive. Dacă în cadrul unei proceduri administrative actul administrativ individual depinde de un act sau o operațiune a unui participant, autoritatea publică suspendă procedura administrativă pentru un termen rezonabil. Suspendarea repetată se admite numai dacă are la bază un motiv care nu putea fi prevăzut la prima suspendare. Suspendarea se comunică participantului de către autoritatea publică/ persoana care conduce procedura. Pe perioada suspendării procedurii administrative termenul prevăzut la art. 60 alin. (1) nu curge.

Art. 85 alin. (3), (4) din Codul administrativ: „Autoritatea publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care face obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților. Pentru aceasta, autoritatea publică stabilește scopul investigațiilor necesare și felul acestora. Investigațiile nu sunt necesare: atunci când faptele sunt probate fondat de către participanți și nu sunt înaintate obiecții; atunci când faptele rezultă din studii, cercetări, statistici publice, cu condiția ca aceste surse să fie indicate și accesibile opiniei publice; 15 în cazul unor proceduri cu caracter de urgență, întemeiate pe interesul public, dacă faptele au fost stabilite și în mod evident nu sunt contestabile.

Art. 87 din Codul administrativ: „Autoritatea publică se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt. În special ea poate: să solicite informații de tot felul; să audieze participanți, martori și experți/specialiști sau să solicite declarații scrise din partea acestora; să solicite acte și dosare; prin sesizarea directă a lucrurilor, să își creeze propria impresie despre un caz sau despre situația de la fața locului (cercetarea probei la fața locului). Audierea participanților, a martorilor sau a experților/specialiștilor, precum și cercetarea probelor la fața locului se consemnează într- un proces-verbal.”

Art. 118 din Codul administrativ: „Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii. Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc. Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia. Motivarea nu este obligatorie în cazul în care: autoritatea publică admite o petiție în totalitate fără ca prin decizia de soluționare a ei să fie afectate drepturile sau interesele legitime ale altor persoane; acest lucru este prevăzut expres de lege; sau autoritatea publică emite acte administrative individuale de același fel într-un număr mai mare sau automatizat și, conform circumstanțelor de fapt ale cazului în parte, nu se cere o motivare.”

Art. 119 alin. (1) din Codul administrativ: „Conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert.”

Art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ: „O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare).”

Art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ: „Examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărîri: în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale.”

Art. 27 lit. s) din Codul electoral: 16 „Comisia Electorală Centrală, în perioada electorală, examinează cererile și contestațiile în condițiile prezentului cod și ale Codului administrativ, adoptă hotărâri executorii pe marginea lor.”

Art. 81 alin. (5), (7) din Codul electoral: „După verificarea sigiliilor de pe urnele de vot, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența funcționarilor electorali din cadrul biroului și a persoanelor autorizate să asiste la operațiunile electorale, deschide urnele. Mai întâi se deschid urnele de vot mobile, se numără buletinele din ele, apoi se deschid celelalte urne și se numără buletinele din ele. Buletinele din urnele de vot mobile se numără mai întâi separat, se confruntă cu numărul de buletine ce au fost eliberate în acest scop, apoi se adună la celelalte buletine pentru a număra voturile obținute de concurenții electorali sau, în cazul referendumului, cele exprimate pentru opțiunile „DA” sau „NU”.”

Art. 88 alin. (9) din Codul electoral: „Observatorii acreditați au dreptul să asiste la toate operațiunile electorale, la toate ședințele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operațiuni electorale, și să informeze președintele organului electoral despre neregulile observate. Observatorii au acces la informațiile cu caracter electoral, la listele electorale, la procesele-verbale întocmite de organele electorale, pot efectua filmări foto și video cu înștiințarea președintelui organului electoral, fără a pune în pericol secretul și securitatea votării și protecția datelor cu caracter personal. Observatorii naționali pot depune și sesizări privind neregulile observate, care se examinează de către organul electoral, cu informarea obligatorie a autorului sesizării despre decizia luată. Observatorii au dreptul de a informa opinia publică privind constatările efectuate. În ziua alegerilor observatorii nu au dreptul să exprime constatări care ar favoriza sau defavoriza anumiți concurenți electorali/participanți la referendum.”

Art. 91 alin. (1) lit. a), (2), (3) din Codul electoral: „În sensul prezentului cod, prin contestație se înțelege cererea în formă scrisă, inclusiv cererea prealabilă, prin care se cere revizuirea, anularea, în tot sau în parte, ori emiterea unui act administrativ de către organul electoral, realizarea unei acțiuni sau obligarea organului electoral la inacțiune. Contestațiile depuse în condițiile prezentului cod se examinează de către organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. În cazurile stabilite de prezentul cod, precum și de alte acte normative, contestațiile se examinează de către alte organe (autorități) în limita competențelor atribuite. În sensul alin. (2), legalitatea actelor administrative ale organului electoral emitent, precum și acțiunile/inacțiunile acestuia se contestă direct la organul electoral ierarhic superior. După respectarea procedurii prealabile, decizia organului electoral emitent, după caz, decizia organului electoral ierarhic superior în partea adoptării unei noi soluții pe marginea cererii prealabile se contestă direct în instanța de judecată în a cărei rază teritorială se află organul electoral respectiv.”

Art. 96 din Codul electoral: „Fiecare contestatar probează faptele pe care își întemeiază pretențiile formulate și este responsabil de veridicitatea și calitatea probelor prezentate. Obligația de a confirma respectarea termenului de depunere a contestației în condițiile art. 95 revine contestatarului. În cazul contestațiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalității revine acestor organe.”

Art. 100 alin. (9) din Codul electoral: 17 „Din motive justificate legate de complexitatea obiectului contestației și/sau conduita subiecților contestației, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 2 zile. Această prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris, inclusiv prin e-mail, participanților la procedura litigioasă, cel târziu în ultima zi a expirării termenului inițial de examinare stabilit, împreună cu motivele prelungirii.”

Art. 101 alin. (3) din Codul electoral: „În cazul contestării hotărârilor emise de organele electorale ierarhic inferioare, organul electoral ierarhic superior are dreptul: să declare inadmisibilă contestația; să respingă contestația și să mențină în vigoare hotărârea organului electoral ierarhic inferior; să admită contestația și să modifice sau, după caz, să anuleze parțial ori integral hotărârea organului electoral ierarhic inferior, adoptând o nouă hotărâre.”

Art. 174 alin. (1), (2) din Codul electoral: „Consiliile electorale de circumscripție ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi prezintă procesele-verbale privind rezultatele alegerilor consiliilor electorale de circumscripție ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau, după caz, Comisiei Electorale Centrale. Consiliile electorale de circumscripție, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii rapoartelor, proceselor-verbale și altor documente electorale de la birourile electorale, după caz, consiliile electorale de circumscripție de nivelul întâi, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către organele electorale și instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite, confirmă sau infirmă printr-o hotărâre legalitatea alegerilor din circumscripția electorală respectivă și o transmit, în termen de 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale și consiliilor electorale de circumscripție respective de nivelul al doilea, care publică rezultatele definitive.”

Art. 176 din Codul electoral: „Alegerile sunt declarate nule dacă în cadrul operațiunilor electorale au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea mandatelor. Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza hotărârilor consiliilor electorale de circumscripție respective.”

În cadrul ședinței de judecată în recurs, ținând cont de faptul că argumentele recursului vizează pretinsa apreciere arbitrară a probelor, în special absența rapoartelor de expertiză menționate în corespondența autorităților publice, precum și având în vedere că atât recurentul, cât și intimatul și-au exprimat acordul privind anexarea probelor noi în fața instanței de recurs, completul de judecată a dispus anexarea la dosar a copiilor rapoartelor de expertiză întocmite de Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare, prezentate de către Comisia Electorală Centrală. 18

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3436 din 11 martie 2025, a fost stabilită data desfășurării alegerilor locale noi pentru funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, pentru data de 18 mai 2025 (f.d. 138–140, vol. I).

Potrivit procesului-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la alegerea primarului comunei Boldurești din 18 mai 2025, cei doi candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi au fost: candidatul independent Nicanor Ciochină, cu 549 de voturi, și candidatul independent Sergiu Bulicanu, cu 335 de voturi (f.d. 37–38, vol. I).

Întrucât niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate, inclusiv în circumscripția electorală Boldurești nr. 23/5, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3554 din 20 mai 2025, a fost stabilită data desfășurării turului II al alegerilor locale pentru alegerea primarilor — 1 iunie 2025.

Potrivit procesului-verbal privind centralizarea rezultatelor votării în turul II al alegerilor locale din 1 iunie 2025 pentru funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, candidatul independent Nicanor Ciochină a obținut 615 voturi și a fost declarat ales, iar candidatul independent Sergiu Bulicanu s-a clasat pe locul al doilea, cu 602 voturi (f.d.143 verso, vol. I).

Conform raportului Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 referitor la turul II de scrutin din 1 iunie 2025, în ziua votării, în birourile electorale din circumscripție au fost înregistrate trei incidente privind încălcarea ordinii publice. Între turul I și turul II au fost depuse 104 cereri pentru votarea la locul aflării, toate fiind acceptate, iar 102 alegători au votat prin intermediul urnei mobile. La procesul de numărare a voturilor au participat 6 reprezentanți ai concurenților electorali, 2 observatori internaționali și 4 observatori naționali din partea asociațiilor obștești (f.d. 149–150, vol. I).

La data de 2 iunie 2025, Alexandra Marjina, membru al biroului electoral al secției de votare nr. 23/11, a semnat o explicație în care a relatat mai multe nereguli presupus a fi survenit în procesul de votare din 1 iunie 2025. Astfel, aceasta a menționat că, în timpul deplasării cu urna mobilă, a întâlnit situații în care alegătorii nu aveau cunoștință despre faptul că ar fi solicitat votarea la locul aflării. Un caz concret relatat se referă la o persoană de sex masculin care a afirmat conștient că nu a depus o astfel de cerere, însă colega sa, Veronica Ciorici, membră a aceluiași birou electoral, a contactat telefonic o altă persoană de sex feminin pentru a-l asista în exprimarea votului. Aceasta a venit în câteva minute, iar alegătorul și-a exprimat intenția de a vota pentru candidatul Sergiu Bulicanu; totuși, buletinul de vot a fost 19 ștampilat de persoana care a asistat la întocmirea actului pentru candidatul Nicanor Ciochină — fapt observat abia în momentul introducerii buletinului în urna mobilă. De asemenea, s-a semnalat că au existat cazuri în care persoane cu dizabilități severe nu au manipulat ștampila, nu au semnat în listele electorale și nu păreau conștiente de contextul în care se aflau, fiind asistate în totalitate de membri ai gospodăriei. Aceste împrejurări au fost percepute ca posibile indicii ale votului multiplu exercitat de persoanele care i-au asistat. Autoarea declarației a subliniat importanța respectării voinței reale a alegătorilor, fără influențe externe. Totodată, în cadrul procesului de verificare a numărării voturilor, s-a constatat o discrepanță între numărul alegătorilor înscriși și numărul buletinelor de vot utilizate, ceea ce, în opinia sa, ar putea constitui un viciu grav în procesul de totalizare a voturilor și un potențial indiciu de fraudare a alegerilor. A mai fost menționat că au existat situații de intimidare directă a alegătorilor din partea reprezentantului concurentului electoral Nicanor Ciochină (f.d. 22 verso, 56, 162, 200, vol. I).

Tot la data de 2 iunie 2025, Tudor Leucă, reprezentant al candidatului independent Sergiu Bulicanu, a întocmit o notă în care a semnalat nereguli în procesul de votare desfășurat în data de 1 iunie 2025, indicând în special faptul că ar fi avut loc transportarea organizată a alegătorilor către secția de votare. În legătură cu această pretinsă ilegalitate, a fost sesizat Inspectoratul de Poliție Nisporeni (f.d. 71, 156–157, 198–199, vol. I).

La data de 3 iunie 2025, reclamantul Sergiu Bulicanu a depus o cerere adresată Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat dispunerea renumărării voturilor exprimate în cadrul secțiilor de votare nr. 23/11, 23/12 și 23/13, precum și excluderea Nonei Bulicanu din componența biroului electoral al secției de votare nr. 23/11 în cadrul procesului de renumărare a buletinelor de vot (f.d. 42–43, 141–142, vol. II). În conținutul cererii respective s-a menționat că, în susținerea solicitării, au fost anexate, printre altele, explicația semnată de Alexandra Marjina, membru al biroului electoral nr. 23/11, precum și nota întocmită de Tudor Leucă, reprezentant al candidatului independent Sergiu Bulicanu.

La data de 4 iunie 2025, Comisia Electorală Centrală, prin hotărârea nr. 3588, a dispus, printre altele, admiterea cererii de renumărare a voturilor nr. CEC-10ALN/6 din 3 iunie 2025, înaintată de candidatul independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, Sergiu Bulicanu. Prin aceeași hotărâre s-a dispus renumărarea numărului de alegători și a semnăturilor din listele electorale, a buletinelor de vot valabile și nevalabile, precum și a buletinelor de vot neutilizate și anulate, în cadrul secțiilor de votare nr. 23/11, 23/12 și 23/13 din circumscripția electorală comunală Boldurești nr. 23/5, pentru data de 7 iunie 2025. De asemenea, hotărârea a 20 fost transmisă Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 și Procuraturii Generale, pentru examinare în limitele competențelor legale, în conformitate cu faptele descrise în partea motivată a acesteia (f.d.20–21, 44–46, 169–171, vol. I). În motivarea hotărârii, Comisia Electorală Centrală a reținut, în principal, că din conținutul materialelor anexate cererii înaintate de către reclamant, în special din explicațiile oferite de Alexandra Marjina, membru al biroului electoral al secției de votare nr. 23/11, rezultă acuzații directe la adresa Veronicăi Ciorici, membru al aceluiași birou electoral, privind pretinse acțiuni de fraudare a procesului electoral. Între neregulile semnalate se regăsesc utilizarea abuzivă a urnei mobile, influențarea alegătorilor în exprimarea votului și discrepanțe între numărul alegătorilor înscriși și buletinele de vot utilizate – aspecte care creează suspiciuni rezonabile privind integritatea procesului electoral. Având în vedere natura faptelor descrise, ce pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni, inclusiv falsificarea, prin orice mijloace, a rezultatelor votării – faptă prevăzută și sancționată de Codul penal – Comisia a dispus transmiterea materialelor respective către Procuratura Generală, în vederea investigării faptelor semnalate și efectuării calificării juridice corespunzătoare.

Tot la data de 4 iunie 2025, Sergiu Bulicanu a depus o contestație la Comisia Electorală Centrală, solicitând constatarea unor încălcări grave ale Codului electoral în procesul electoral din comuna Boldurești, anularea rezultatelor alegerilor desfășurate la 1 iunie 2025 în comuna respectivă și organizarea alegerilor repetate, în conformitate cu prevederile legale (f.d.68– 69, 193–195, vol. I).

La data de 5 iunie 2025, Comisia Electorală Centrală a transmis, conform competenței, contestația depusă de Sergiu Bulicanu către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 (f.d. 207, vol. I).

La data de 7 iunie 2025 a avut loc renumărarea voturilor în circumscripția electorală comunală Boldurești nr. 23/5.

Potrivit procesului-verbal privind centralizarea rezultatelor renumărării voturilor pentru alegerea primarului comunei Boldurești, raionul Nisporeni, în turul II al alegerilor locale, candidatul independent Nicanor Ciochină a obținut 614 voturi, fiind declarat ales în funcția de primar al comunei Boldurești, iar candidatul independent Sergiu Bulicanu s-a clasat pe locul al doilea, cu un total de 604 voturi (f.d. 78, 173, 215–216, 240–241, vol. I).

La data de 7 iunie 2025, cu ocazia renumărării voturilor în circumscripția electorală Boldurești nr. 23/5, secretarul Comisiei Electorale Centrale a întocmit o notă informativă în care a consemnat neregulile și abaterile constatate în procesul de renumărare (f.d. 249–251, vol. I).

Nota informativă menționează următoarele deficiențe: în procesul de verificare a listelor electorale de bază s-au constatat discrepanțe între numărul efectiv de semnături și cifra indicată la rubrica „Notă” din subsolul 21 listelor. Astfel, în secția de votare nr. 23/11 au fost identificate 340 de semnături, însă la subsol era menționat un total de 349; în secția nr. 23/13 au fost identificate 193 de semnături, comparativ cu 203 indicate la subsol. În secția de votare nr. 23/12, unul dintre alegători nu a prezentat buletinul de vot la momentul votării cu urna mobilă. De asemenea, s-a constatat că trei alegători au fost admiși să voteze cu urna mobilă fără a fi incluși în listele electorale de bază. Totodată, s-a constatat că trei buletine de vot exprimate în favoarea unui candidat au fost incluse eronat și sigilate împreună cu buletinele de vot exprimate pentru alt candidat (unul în secția nr. 23/12 și două în secția nr. 23/13). Mai mult, se indică existența unor suspiciuni rezonabile de vicii în aplicarea a circa 21 de semnături pe cererile de votare la locul aflării. Prin urmare, se propune sesizarea Inspectoratului General al Poliției pentru investigarea obiectivă și completă a eventualelor cazuri de falsificare a rezultatelor votării. În ipoteza confirmării unor astfel de falsificări, ar putea fi stabilită și legătura cauzală dintre actele de falsificare și beneficiarul acestora.

Prin demersul nr. CEC-8/8-7816 din 8 iunie 2025, Comisia Electorală Centrală a solicitat Inspectoratului General al Poliției examinarea, din perspectiva art. 182 alin. (2) din Codul penal, a eventualelor fapte de falsificare a rezultatelor votării în circumscripția electorală Boldurești nr.23/5, presupus a fi comise în procesul de colectare și/sau procesare a cererilor de votare la locul aflării, posibil survenite în ambele tururi ale scrutinului electoral desfășurat (f.d. 239 vol. I).

La data de 10 iunie 2025, prin scrisoarea nr. 34/42-5562, Inspectoratul de Poliție Nisporeni a informat Comisia Electorală Centrală și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 că, în urma verificărilor efectuate asupra listelor electorale, au fost identificate bănuieli rezonabile privind posibila falsificare a unor semnături (f.d. 1 vol. II). În aceeași zi, Comisia Electorală Centrală a transmis acest răspuns către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 (f.d. 4, 5 vol. II).

La data de 10 iunie 2025, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 a examinat contestația depusă de Sergiu Bulicanu și, prin hotărârea nr. 34, a respins-o ca fiind neîntemeiată (f.d. 9- 10, 34-36, 82-83, 208-209, 223-225 vol. I; f.d. 34-35 vol. II).

În motivarea hotărârii menționate, Consiliul Electoral a reținut, în esență, că o parte dintre pretinsele nereguli invocate de contestatar nu s-au confirmat. Referitor la materialele transmise de Inspectoratul de Poliție Nisporeni, acestea au fost restituite aceleiași instituții pentru examinare în limitele competenței sale. Totodată, Consiliul a menționat că nu are atribuții legale de a audia persoane în legătură cu sesizările formulate. De asemenea, se precizează că, din cele 10 sesizări examinate de Inspectoratul de Poliție Nisporeni privind presupuse abateri electorale, una a fost confirmată, fiind aplicată o sancțiune contravențională în cuantum de 60 unități convenționale. 22

Potrivit procesului-verbal al ședinței Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, în cadrul examinării contestației depuse de Sergiu Bulicanu, membrii consiliului au vizionat înregistrările video anexate la contestație, fără a audia nicio persoană cu privire la presupusele încălcări invocate de contestatar sau constatate de către poliție. Unul dintre membri a susținut că diferențele dintre semnături pot fi explicate prin dizabilitățile persoanelor care au votat la locul aflării; un alt membru a afirmat că încălcările relatate nu ar fi de o gravitate semnificativă, iar un alt membru a invocat lipsa competenței consiliului de a examina aspecte legate de semnăturile din listele electorale (f.d. 74-76 vol. I, f.d. 8- 12 vol. II).

De asemenea, în ședința din 10 iunie 2025, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 a adoptat hotărârea nr. 35, prin care a confirmat legalitatea desfășurării alegerilor locale din comuna Boldurești, raionul Nisporeni, pentru funcția de primar, și a validat mandatul de primar al candidatului independent Nicanor Ciochină (f.d. 10-11, 37-38, 84, 210, 226-227 vol. I; f.d. 35-36 vol. II).

La data de 11 iunie 2025, Sergiu Bulicanu a depus o contestație la Comisia Electorală Centrală, prin care a solicitat: anularea hotărârii nr. 35 din 10 iunie 2025 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 privind validarea alegerilor locale noi din comuna Boldurești; efectuarea unei verificări comparative a listelor electorale fizice și electronice din secția de votare nr. 23/11, identificarea persoanei implicate și constatarea prezenței reale la vot, precum și sesizarea organelor de anchetă în cazul confirmării unor tentative de fraudă electorală; prezentarea și examinarea raportului preliminar al Inspectoratului de poliție Nisporeni referitor la neregulile depistate în cererile privind votarea cu urna mobilă; constatarea oficială a încălcărilor grave și repetate ale Codului electoral; invalidarea alegerilor desfășurate la data de 1 iunie 2025 în comuna Boldurești și organizarea alegerilor repetate în conformitate cu principiile legalității, transparenței și echității procesului electoral (f.d. 12-13, 39-41, 211-212 vol. I).

În contextul contestației depuse, Comisia Electorală Centrală a întreprins următoarele măsuri pentru examinarea și clarificarea situației de fapt relevante cazului: I. La data de 12 iunie 2025, Comisia Electorală Centrală a solicitat Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Nisporeni nr. 23, precum și terțului Nicanor Ciochină, să prezinte, până la data de 13 iunie 2025, ora 15:00, punctul lor de vedere cu privire la toate capetele invocate în contestație (f.d. 228, 229 vol. I). II. Tot la 12 iunie 2025, Comisia Electorală Centrală a transmis un demers Inspectoratului de Poliție Nisporeni, cu copia comunicării remisă Procuraturii raionului Nisporeni și Inspectoratului General 23 al Poliției, prin care a solicitat prezentarea, până la data de 13 iunie 2025, ora 15:00, a punctului de vedere cu privire la faptele invocate în contestație. Solicitarea a vizat, în mod special, aspectele referitoare la coruperea alegătorilor, transportarea organizată a acestora, falsificarea semnăturilor din listele electorale privind votarea la locul aflării, influențarea necorespunzătoare a funcționarilor electorali, precum și alte nereguli constatate în cadrul procesului electoral. Totodată, Comisia a precizat că, în scopul exercitării eficiente a atribuțiilor legale de către autoritățile electorale și organele de drept, este necesară elucidarea completă a circumstanțelor cazului într-un termen cât mai scurt, inclusiv prin audierea tuturor persoanelor implicate (alegători care au votat la locul aflării, persoane implicate în transportarea și coruperea alegătorilor, funcționari electorali), și transmiterea către Comisie a rezultatelor acestor audieri și a concluziilor formulate de organul de poliție (f.d. 230 vol. I).

Ca urmare a demersurilor înaintate de Comisia Electorală Centrală, autoritățile competente au comunicat următoarele informații: (1) Prin scrisoarea nr. 34/42-5700 din 13 iunie 2025, Inspectoratul de Poliție Nisporeni a informat Comisia Electorală Centrală că, din cele 10 sesizări examinate privind procesul electoral din 1 iunie 2025, doar una a fost confirmată. Aceasta vizează organizarea transportării alegătorilor în ziua scrutinului, pentru care a fost întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție în temeiul art. 52¹ alin. (1) din Codul contravențional și aplicată o sancțiune în mărime de 60 de unități convenționale. (2) Tot la 13 iunie 2025, Procuratura Ungheni, oficiul Nisporeni, a informat Comisia Electorală Centrală că, până la acel moment, nu au fost înregistrate plângeri sau sesizări privind presupuse abateri de la lege legate de coruperea alegătorilor, transportarea acestora, falsificarea semnăturilor din listele electorale pentru votarea la locul aflării, influențarea necorespunzătoare a funcționarilor electorali sau alte nereguli comise în cadrul alegerilor locale desfășurate la 18 mai 2025 în comuna Boldurești, raionul Nisporeni. Totodată, s-a menționat că la data de 7 iunie 2025, la Inspectoratul de Poliție Nisporeni, a fost înregistrat un proces penal cu privire la presupuse acțiuni ilegale în contextul alegerilor locale din 18 mai 2025 desfășurate în comuna Boldurești, raionul Nisporeni (f.d. 233 vol. I). (3) Tot pe data de 13 iunie 2025, organul de urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Nisporeni a informat Comisia Electorală Centrală că are în gestiune un proces penal pornit în baza denunțului formulat de Sergiu Bulicanu, vizând presupuse fapte de semnare a cererilor pentru urna mobilă de către alte persoane decât 24 cele înscrise în listele electorale de bază, în contextul alegerilor desfășurate în turul al II-lea la data de 1 iunie 2025. Totodată, s-a precizat că nu există alte cauze sau procese penale aflate în gestiunea organului de urmărire penală (f.d. 5 vol. II). (4) De asemenea, la aceeași dată, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Nisporeni nr. 23 a transmis Comisiei Electorale Centrale o notă informativă care nu conține informații relevante suplimentare, limitându-se la reproducerea conținutului hotărârii nr. 34 din 10 iunie 2025 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5. În plus, s-a făcut referire la faptul că președintele Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Nisporeni nr. 23, Leonid Mura, nu ar fi avut discuții cu terțul Nicanor Ciochină (f.d. 6–7 vol. II).

La data de 17 iunie 2025, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr. 3591, prin care, în esență, a respins contestația nr. CEC- 10ALN/8 din 12 iunie 2025, înaintată de Sergiu Bulicanu, candidat independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni. Totodată, prin aceeași hotărâre, a fost aplicată Mariei Adam, președinta Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, raionul Nisporeni, sancțiunea de excludere din Registrul funcționarilor electorali, fiind lipsită de dreptul de a exercita orice activitate în cadrul organelor electorale pentru o perioadă de un an (f.d. 15–19, 47–55, 234–239 vol. I; f.d. 37–41 vol. II).

La 20 iunie 2025, Serghei Bulicanu a depus prezenta acțiune în contencios administrativ.

Examinând acțiunea, prima instanță a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Bulicanu și a anulat: − hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr.23/5 nr.34 din 10 iunie 2025; − hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr.23/5 nr.35 din 10 iunie 2025; − pct.1 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3591 din 17 iunie 2025.

Judecătoria Ungheni, în calitate de instanță de fond, a constatat că hotărârile nr. 34 și nr. 35 din 10 iunie 2025 ale Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, precum și punctul 1 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3591 din 17 iunie 2025 sunt ilegale și urmează a fi anulate, întrucât autoritățile electorale nu au întreprins toate măsurile necesare pentru a stabili dacă, în cadrul operațiunilor electorale, au fost comise încălcări ale Codului electoral care ar fi putut influența rezultatul votării și atribuirea mandatului de primar.

Instanța de fond a reținut că, deși a fost documentat un caz de transportare organizată a alegătorilor, autoritățile electorale nu au analizat dacă acest fapt a influențat rezultatul alegerilor, în condițiile unei diferențe 25 de doar 10 voturi între candidați. De asemenea, Comisia Electorală Centrală nu a motivat dacă cele 21 de cazuri privind includerea alegătorilor pe listele pentru votarea la locul aflării puteau afecta rezultatul scrutinului și nu a suspendat procedura administrativă de examinare a contestației până la finalizarea procesului penal pendinte.

Totodată, instanța a constatat că Comisia Electorală Centrală nu a analizat dacă procedura de vot cu urna mobilă a fost respectată și nu a examinat aspectul depunerii cererilor de votare la locul aflării de către reprezentanții concurenților electorali. Nu s-a făcut referire nici la nota informativă privind neregulile constatate în urma renumărării voturilor și nici la opiniile observatorilor electorali.

Instanța de fond a subliniat că, deși desfășurarea procedurii administrative presupune investigarea și administrarea probelor, nu au fost audiate persoanele care au semnalat încălcările – precum Alexandra Marjina și Tudor Teleucă. A concluzionat că actele administrative contestate sunt nemotivate și reflectă o examinare superficială a contestației depuse de Sergiu Bulicanu.

În consecință, instanța a concluzionat că Comisia Electorală Centrală urmează să reexamineze contestația, analizând toate aspectele semnalate, inclusiv creșterea semnificativă a numărului de cereri de vot la locul aflării. În ceea ce privește cererea de declarare a nulității alegerilor, aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât nu au fost întrunite cumulativ condițiile prevăzute de lege: existența unor încălcări ale Codului electoral și influențarea efectivă a rezultatului votării.

Examinând cauza în calea de atac a apelului, Curtea de Apel Nord, a casat parțial hotărârea Judecătoriei Ungheni din 25 iunie 2025, în partea ce vizează respingerea pretenției privind obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale desfășurate în comuna Boldurești. Și a adoptat o nouă hotărâre în această parte, prin care a declarat nule alegerile locale desfășurate la data de 1 iunie 2025 (turul II de scrutin) în comuna Boldurești, raionul Nisporeni, pentru funcția de primar. A obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze, în termen de două săptămâni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, votarea repetată în comuna Boldurești pentru funcția de primar.

Examinând cauza în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în ceea ce privește actele emise de Comisia Electorală Centrală și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale, constatările instanțelor de fond și de apel sunt juste, acestea fiind în mod corect apreciate ca neîntemeiate. Totuși, cu referire la anularea de către instanța de apel a alegerilor locale noi (turul II) desfășurate la data de 1 iunie 2025 și obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze, în termen de două săptămâni votarea repetată, concluziile instanței de apel sunt pripite și contravin dispozițiilor art.176 din Codul electoral. Astfel, în temeiul clarificărilor aduse de participanții la proces în cadrul ședinței publice 26 desfășurate în fața instanței de recurs, sub aspectul concret contestat în prezenta cauză, se constată necesitatea admiterii recursului, casării parțiale a deciziei instanței de apel, cu valorificarea constatărilor și argumentelor reținute de instanța de recurs.

În susținerea acestei concluzii, se reține că, în cadrul examinării apelului, instanța ierarhic inferioară a luat act de reformularea pretențiilor de către apelant, care a solicitat în mod expres anularea alegerilor desfășurate la data de 1 iunie 2025 în comuna Boldurești, raionul Nisporeni, precum și obligarea Comisiei Electorale Centrale să dispună organizarea alegerilor repetate pentru funcția de primar. În consecință, cauza a fost examinată în raport cu noile pretenții astfel cum au fost concretizate în instanța de apel, avându-se în vedere ansamblul circumstanțelor de fapt și al probatoriului administrat în dosar.

Cu toate acestea, se constată că intervenția instanței judecătorești prin aplicarea directă a prevederilor art. 176 din Codul electoral s-a realizat prematur.

Completul de judecată reține că, articolul 176 din Codul electoral instituie temeiul juridic pentru declararea nulității alegerilor și reflectă un mecanism fundamental de protecție a integrității procesului electoral. Potrivit acestei norme juridice, alegerile sunt considerate nule dacă, în cadrul operațiunilor electorale, au fost comise încălcări ale Codului electoral, iar aceste încălcări au avut o influență asupra rezultatelor votării și asupra atribuirii mandatelor. Norma consacră astfel un criteriu dublu, întrucât simpla existență a unor abateri de la dispozițiile legale nu este suficientă pentru declararea nulității alegerilor, ci este necesar ca aceste nereguli să fi produs un efect concret, real și determinant asupra rezultatului alegerilor și asupra actului de conferire a mandatului electoral.

Astfel, potrivit acestei reglementări, competența de a adopta hotărârea privind declararea alegerilor nule revine Comisiei Electorale Centrale, însă această hotărâre nu este luată în mod arbitrar sau de sine stătător, ci în baza hotărârilor adoptate de consiliile electorale de circumscripție respective. Această structurare a competențelor reflectă principiul subsidiarității în organizarea electorală, în sensul că autoritatea centrală electorală acționează în baza constatărilor și deciziilor instanțelor electorale teritoriale, care sunt mai apropiate de evenimentele și realitățile procesului electoral local și care dețin o poziție privilegiată în analiza și documentarea incidentelor semnalate.

Aplicarea articolului 176 impune o analiză riguroasă a legăturii de cauzalitate între abaterea comisă și rezultatul alegerilor. Așadar, în fața unei cereri sau contestații privind nulitatea alegerilor, autoritățile electorale sau instanțele de contencios administrativ nu trebuie doar să constate o încălcare a Codului electoral, ci și să stabilească în ce mod și în ce măsură aceasta a afectat exprimarea votului cetățenilor și distribuirea mandatelor. Această exigență urmărește să prevină declararea nulității alegerilor pentru abateri 27 minore sau formale care nu au avut un impact real asupra rezultatului procesului electoral, protejând în același timp stabilitatea procesului democratic și respectarea votului exprimat de alegători.

În mod implicit, această normă instituie și un standard ridicat de probatoriu, în sensul că persoana sau autoritatea care solicită anularea alegerilor trebuie să demonstreze nu doar existența încălcărilor, ci și influența directă a acestora asupra rezultatului final. Astfel, articolul 176 consacră un echilibru între două principii esențiale: legalitatea procesului electoral și respectarea voinței alegătorilor, în sensul că doar încălcările care compromit efectiv acest echilibru pot justifica o măsură atât de drastică precum declararea nulității alegerilor.

Prin urmare, articolul 176 trebuie interpretat și aplicat într-un mod restrictiv și cu maximă prudență, pentru a preveni abuzul de drept și pentru a garanta că nulitatea alegerilor este declarată doar de autoritatea competentă și doar în situațiile în care ordinea democratică a fost substanțial afectată. Autoritățile electorale, dar și instanțele de judecată chemate să se pronunțe asupra legalității alegerilor, trebuie să realizeze o analiză detaliată și individualizată a fiecărui caz, raportându-se la faptele și circumstanțele concrete ale speței și la criteriile prevăzute expres de lege. În lipsa unei astfel de abordări, s-ar crea riscul destabilizării proceselor electorale și al diminuării încrederii publice în funcționarea sistemului democratic.

Instanța de recurs reține că, deși Comisia Electorală Centrală, prin nota informativă și Hotărârea nr. 3591 din 17 iunie 2025, a constatat existența unor neconformități identificate în urma renumărării voturilor și examinării sesizărilor formulate, aceasta a respins contestația nr. CEC- 10ALN/8 depusă de Sergiu Bulicanu fără a analiza în mod complet și efectiv ansamblul probelor administrate, precum și impactul concret al acestor nereguli asupra desfășurării procesului electoral. Prin urmare, rezultă că autoritatea electorală a procedat la o examinare parțială a circumstanțelor relevante ale cauzei, omițând valorificarea deplină a competențelor legale și nesocotind obligația de a asigura o analiză integrală și multiaspectuală, conform cerințelor prevăzute de cadrul normativ aplicabil.

Completul de judecată constată că, în condițiile existenței unor indicii privind posibila falsificare a semnăturilor de pe listele pentru votarea la locul aflării – indicii semnalate inclusiv de către organele de urmărire penală – revenea autorității electorale obligația legală de a identifica toate probele pertinente cauzei și de a evalua în mod complet, riguros și obiectiv efectele acestor nereguli asupra desfășurării procesului electoral. Emiterea actului de validare a alegerilor în absența unei asemenea analize echivalează cu încălcarea principiului legalității, consacrat de art. 11 din Codul administrativ, întrucât actul administrativ a fost emis fără o constatare efectivă, obiectivă și imparțială a stării de fapt relevante în adoptarea sa.

Recapitulând constatările instanței de apel, Completul de judecată reține că instanța ierarhic inferioară a aplicat în mod corect și argumentat 28 dispozițiile art. 29 din Codul administrativ, care consacră principiul proporționalității ce trebuie respectat în activitatea autorităților publice și în procesul decizional al instanțelor de judecată. Potrivit acestor prevederi, o măsură este proporțională dacă urmărește un scop legitim, este adecvată pentru atingerea acestui scop, este necesară în contextul dat și nu produce un prejudiciu excesiv în raport cu beneficiul urmărit.

În speță, instanța de recurs reține că, în condițiile în care au fost constatate încălcări de natură să afecteze în mod substanțial rezultatul votării, autoritatea publică avea obligația de a examina distinct fiecare neregulă invocată în cauză și de a aprecia, în mod motivat, influența acesteia asupra rezultatului final al votării.

Completul de judecată statuează că art. 18 din Codul administrativ consacră noțiunea de „interes public” ca fundament esențial al activității autorităților publice și al actelor administrative emise de acestea. Acest concept are o funcție determinantă în evaluarea legalității și oportunității măsurilor adoptate în procesul de administrare publică, fiind deopotrivă un criteriu de orientare pentru decidenții publici și un standard de control jurisdicțional.

Astfel, instanța de recurs reține că, având în vedere interesul sporit al societății față de alegerile desfășurate în comuna Boldurești, Comisia Electorală Centrală, în calitate de autoritate publică competentă, avea obligația de a acționa cu diligență maximă în vederea asigurării unui proces electoral transparent, legal și credibil, capabil să consolideze încrederea publicului în instituțiile democratice.

Potrivit art. 18 din Codul administrativ, interesul public implică, printre altele, garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, funcționarea legală și în bune condiții a autorităților publice și satisfacerea necesităților sociale, printre care se numără și dreptul cetățenilor de a participa la alegeri libere și corecte. În acest sens, orice suspiciune rezonabilă privind neregularitățile din procesul electoral impunea o reacție promptă și exhaustivă din partea Comisiei Electorale Centrale, care trebuia să exercite în mod deplin și efectiv competențele sale legale pentru a verifica și evalua toate circumstanțele relevante, în special în contextul în care diferența de voturi dintre candidați era infimă și afectarea chiar și a unui număr redus de sufragii putea influența rezultatul alegerilor.

O simplă menționare formală a unor abateri sau neconformități, fără o analiză detaliată a impactului acestora asupra rezultatului votării și fără adoptarea măsurilor necesare pentru restabilirea legalității, nu corespunde exigențelor impuse de principiile legalității (art. 11 din Codul administrativ), proporționalității (art. 29) și bunei administrări (art. 6). Într-o societate democratică, validarea alegerilor în condițiile unor neclarități și suspiciuni serioase cu privire la integritatea procesului electoral nu doar că încalcă principiul statului de drept, dar afectează grav încrederea cetățenilor în corectitudinea și echitatea procesului electoral. 29

În contextul dat, Comisia Electorală Centrală nu doar că avea posibilitatea, ci era obligată să amâne validarea rezultatului și să dispună investigații suplimentare sau măsuri corespunzătoare în vederea clarificării situației de fapt, mai ales în condițiile existenței unor indicii concrete de falsificare a semnăturilor, sesizate de organele competente. Lipsa unei asemenea diligențe echivalează cu o neexecutare defectuoasă a atribuțiilor legale și poate constitui o încălcare gravă a principiilor fundamentale care guvernează procesul electoral.

Instanța de recurs reține că, existența unui proces penal înregistrat anterior validării alegerilor, precum și constatarea unor semne vizibile de falsificare a semnăturilor în listele electorale pentru votarea la locul aflării, reprezintă elemente deosebit de relevante care impuneau în mod obiectiv suspendarea procedurii de validare a alegerilor, până la elucidarea completă a circumstanțelor de fapt.

După cum s-a constatat în instanța de recurs, pentru stabilirea corectă a situației de fapt, administrarea probelor și clarificarea circumstanțelor referitoare la presupusele falsificări de semnături în listele electorale constituie un element esențial în vederea aflării adevărului. Or, reieșind din conținutul rapoartelor de constatare tehnico-științifică, întocmite în cadrul procesului penal nr.20252400212 (Raportul de expertiză judiciară nr. 34/12-R-2589 din 27 iunie 2025, Raportul de expertiză judiciară nr. 34/12-R-2395 din 17 iunie 2025, Raportul de expertiză judiciară nr. 34/12- R-2502 din 20 iunie 2025) rezultă că expertul judiciar a analizat semnăturile alegătorilor înscrise în diferite acte întocmite de persoane implicate în desfășurarea turului II al alegerilor locale noi în cadrul Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5. Potrivit concluziilor formulate, o parte dintre semnăturile examinate au fost „executate de una și aceeași persoană”, iar pentru alte semnături s-a reținut că „probabil au fost executate de persoane diferite”.

În speță, existența unei suspiciuni de falsificare a cel puțin 11 semnături, coroborată cu diferența finală de doar 10 voturi între cei doi candidați, constituie un indiciu obiectiv că rezultatul scrutinului ar putea fi viciat în mod determinant. În asemenea circumstanțe, omisiunea autorității electorale de a interveni prin suspendarea sau revizuirea procedurii de validare contravine scopului și finalității reglementate de art. 176 din Codul electoral.

În concluzie, validarea alegerilor în condițiile în care era cunoscută existența unui proces penal în desfășurare și a unor expertize care indicau semne de falsificare a semnăturilor din listele electorale pentru urna mobilă, fără o analiză completă și imparțială a impactului acestor nereguli asupra rezultatului votării, constituie o încălcare gravă a art. 176 Cod electoral și a principiilor fundamentale ale legalității și proporționalității. Într-o asemenea situație, singura măsură adecvată și proporțională era suspendarea validării și declanșarea unei proceduri de reevaluare sau repetare a alegerilor, pentru 30 a proteja interesul public, voința electoratului și integritatea democratică a procesului electoral.

La fel, adresarea oficială emisă de Inspectoratul de Poliție Nisporeni, nr. 34/42-6095 din 24 iunie 2025, prin care Comisia Electorală Centrală a fost informată că Secția urmărire penală a IP Nisporeni are în gestiune procesul penal nr. 2025204012, înregistrat la data de 17 iunie 2025 în temeiul denunțului formulat de cetățeanul Bulicanu Sergiu, referitor la pretinse nereguli comise de persoane necunoscute în procesul de colectare a cererilor pentru votarea cu urna mobilă la alegerile locale din comuna Boldurești din 1 iunie 2025, autoritatea publică era ținută, în temeiul art. 22 din Codul administrativ, să cerceteze din oficiu starea de fapt.

Întrucât instanța de recurs a constatat că autoritățile electorale au efectuat doar o analiză formală și parțială a situației de fapt, fără a clarifica integral circumstanțele cazului, aceasta reține că Comisia Electorală Centrală a respins prematur contestația, înainte de a obține rapoartele de expertiză. În consecință, se impune menținerea hotărârilor instanțelor inferioare privind anularea actelor contestate emise de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale și de Comisia Electorală Centrală.

Totuși, completul va casa soluția instanței de apel în partea referitoare la anularea alegerilor și la obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze alegeri noi, întrucât aceasta contravine art. 176 din Codul electoral. În această privință, completul subliniază că reclamantul nu a susținut, nici în apel, nici în recurs, cererea de obligare a Comisiei Electorale Centrale să anuleze alegerile, renunțând expres la această pretenție. Solicitarea de declarare a nulității alegerilor de către instanță, formulată în apel, nu poate fi admisă, deoarece contravine dispozițiilor imperative ale art. 176 din Codul electoral.

Prin urmare, în vederea restabilirii echilibrului competiției electorale și a prevenirii validării unui rezultat afectat de încălcări substanțiale ale normelor electorale, precum și având în vedere faptul că Sergiu Bulicanu a renunțat la capătul de cerere privind obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi organizate în aceeași localitate, instanța de recurs apreciază că Comisia Electorală Centrală urmează să reexamineze contestația nr. CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025, formulată de Bulicanu Sergiu.

Așa cum s-a reținut anterior, interesul public exprimă valori fundamentale ale statului de drept, precum ordinea de drept, democrația, garantarea drepturilor și libertăților fundamentale, precum și buna funcționare a autorităților publice. Aceste principii nu pot fi subordonate unor interese individuale, fie ele legitime, atunci când este pusă în pericol încrederea publicului în integritatea procesului democratic.

În jurisprudența Curții Constituționale, inclusiv în Hotărârea nr. 34 din 13 decembrie 2016, s-a statuat că procesul electoral trebuie să se desfășoare într-un climat de transparență, legalitate și echitate, tocmai pentru 31 a garanta participarea autentică și conștientă a cetățenilor la viața politică. În această lumină, interesul colectiv al societății în desfășurarea unor alegeri libere și corecte prevalează asupra interesului individual al unui candidat declarat câștigător într-un scrutin afectat de suspiciuni sau nereguli documentate.

După cum s-a argumentat mai sus, reacția ezitantă și parțială a Comisiei Electorale Centrale periclitează grav interesul public. Această atitudine pasivă sau formală echivalează cu abdicarea autorității administrative de la obligația sa esențială de garant al legalității procesului electoral, ceea ce subminează încrederea cetățenilor în eficiența mecanismelor statului de drept.

Mai mult, menținerea unui rezultat electoral în condițiile în care există suspiciuni rezonabile de fraudă, documentate inclusiv prin rapoarte de expertiză și deschiderea unui proces penal, creează un precedent periculos: autoritățile electorale ar putea fi tentate să tolereze și în viitor abateri de la legalitate, invocând lipsa unor efecte directe sau iminente. Această practică este incompatibilă cu standardele constituționale și europene privind alegerile libere și corecte, care impun o reacție promptă, eficientă și proporțională din partea instituțiilor publice în fața oricărei suspiciuni ce planează asupra corectitudinii votului.

Instanța de recurs apreciază ca neîntemeiat argumentul recurentului referitor la pretinsa lipsă a unei soluții exprese asupra apelului declarat. Deși în dispozitivul deciziei instanței de apel nu se menționează în mod explicit respingerea apelului formulat de Nicanor Ciochină, din conținutul considerentelor deciziei rezultă clar că apelul a fost examinat în fond, iar criticile invocate nu au fost considerate întemeiate. În consecință, modul de soluționare a apelului este conform prevederilor art. 240 lit. b) din Codul administrativ.

Totodată, susținerea recurentului potrivit căreia rapoartele de expertiză, menționate de Inspectoratul de Poliție Nisporeni prin scrisoarea nr. 34/42-6095 din 24 iunie 2025, precum și de Comisia Electorală Centrală în fața instanței de apel, nu ar exista, a fost infirmată în cadrul ședinței de judecată instanței de recurs. Astfel, aceste rapoarte au fost prezentate Curții Supreme de Justiție, au fost vizualizate și acceptate de către recurent pentru a fi anexate la dosar, fiind astfel confirmată existența lor.

Cu privire la competența instanței de a declara alegerile nule în temeiul art. 176 din Codul electoral, se impune o corectă interpretare. Atribuția de a adopta hotărârea cu privire la declararea alegerilor nule revine Comisiei Electorale Centrale, instanța nu poate substitui autoritatea competentă.

Prin urmare, având în vedere circumstanțele evidențiate de instanța de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține caracterul parțial întemeiat al recursului declarat de Nicanor Ciochină. În 32 consecință, urmează a fi admis recursul și casată parțial decizia din 4 iulie 2025 a Curții de Apel Nord.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de Nicanor Ciochină. Casează parțial decizia din 4 iulie 2025 a Curții de Apel Nord, în latura declarării nule a alegerilor locale din 1 iunie 2025 (turul II de scrutin) desfășurate în comuna Boldurești, raionul Nisporeni pentru funcția de primar și obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze în termen de 2 săptămâni votarea repetată și în această parte emite o decizie nouă, prin care: Respinge acțiunea depusă de Sergiu Bulicanu în partea anulării alegerilor locale desfășurate la data de 1 iunie 2025 în comuna Boldurești, raionul Nisporeni și obligării Comisiei Electorale Centrale să declanșeze alegeri repetate pentru funcția de primar al comunei Boldurești. În rest decizia din 4 iulie 2025 a Curții de Apel Nord se menține. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 33