3ra-411/25 — anularea actului administrativ

3ra-411/25 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Nicanor Ciochină,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Sergiu Bulicanu împotriva Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Boldurești nr.23/5 și Comisiei Electorale

Centrale, terț Nicanor Ciochină cu privire la anularea actului administrativ

individual,

împotriva deciziei din data de 4 iulie 2025 a Curții de Apel Nord,

(Dosarul nr.3ra-411/25

PIGD 2-25088484-01-3ra-11072025)

Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia

Electorală Centrală.

Judecătoria Ungheni, jud. D. Racoviță

Curtea de Apel Nord, jud. E. Grumeza, N. Costaș, A. Țihonschii

14 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședința de judecată publică recursul depus de Nicanor

Ciochină,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

Boico Marianna, grefier,

Cu participarea:

- Recurentului – Nicanor Ciochină;

- Reprezentantului recurentului – avocatului Dumitru Buliga;

- Intimatului – Sergiu Bulicanu;

- Reprezentantului intimatului – avocatului Ciumac Nicolae;

- Reprezentanților Comisiei Electorale Centrale – Diana Hamâc și Galina

Botnari.

constată următoarele:

ÎN FAPT

electronice, Sergiu Bulicanu a depus acțiune în ordinea contenciosului

administrativ, concretizată ulterior în data de 23 iunie 2025, împotriva

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 și a

Comisiei Electorale Centrale, terț Nicanor Ciochină, prin care a solicitat:

– anularea integrală a hotărârii nr. 34 din 10 iunie 2025, emisă de Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, prin care a fost

respinsă, ca neîntemeiată, contestația formulată de Sergiu Bulicanu, candidat

independent la funcția de primar al comunei Boldurești;

– anularea hotărârii nr. 35 din 10 iunie 2025, emisă de Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, prin care au fost validate alegerile

locale noi desfășurate în comuna Boldurești;

– anularea punctului 1 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3591 din 17

iunie 2025, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația nr. CEC-

10ALN/8 din 12 iunie 2025, depusă de Sergiu Bulicanu;

– obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi din

comuna Boldurești (f.d. 4–5, 29–33, vol. I).

susținut că, atât în ziua alegerilor, cât și în perioada premergătoare acestora,

au avut loc mai multe încălcări, după cum urmează:

a. lipsa unui buletin de vot la prima numărătoare efectuată în cadrul biroului

electoral al secției de votare nr. 23/11;

b. identificarea a aproximativ cinci buletine de vot neutilizate în urna de vot, fapt

ce indică asupra utilizării unei metode de fraudare cunoscută sub denumirea

de „rocada buletinelor de vot”;

1

c. mai mulți alegători incluși pe lista pentru votul la domiciliu au declarat că nu

au solicitat acest serviciu; în plus, un membru al biroului electoral ar fi chemat

alte persoane să voteze în prezența acestor alegători, încălcând astfel secretul

votului și principiul individualității;

d. formularea unei sesizări către poliție privind transportarea organizată a

alegătorilor la Agenția Servicii Publice în scopul eliberării actelor provizorii

de identitate, în vederea susținerii candidatului Nicanor Ciochină;

e. documentarea de către poliție a unui caz în care candidatul Nicanor Ciochină

ar fi oferit un telefon mobil în schimbul votului, fapt ce ar întruni elementele

constitutive ale infracțiunii de corupere a alegătorului;

f. în ziua votului, în incinta unui magazin aflat la mai puțin de 50 de metri de

secția de votare nr. 23/11, proprietate a lui Relu Ciorici, nașul de cununie al

candidatului Nicanor Ciochină, alegătorii erau îndemnați să voteze într-o

anumită direcție;

g. la secția de votare nr. 23/11, reprezentantul Dan Butnaru ar fi influențat

alegătorii în fața secției.

materiale video realizate de vloggerul Anatol Mătăsaru.

Electorale Centrale, au fost constatate următoarele fapte:

− în cadrul biroului electoral nr. 23/11, buletinul de vot inițial considerat lipsă a

fost ulterior identificat; totodată, listele electorale pe suport de hârtie indicau

379 de voturi, în timp ce în registrele electronice figurau doar 378, ceea ce a

generat suspiciuni privind exercitarea votului multiplu;

− în cadrul biroului electoral nr. 23/12, o cerere pentru votul prin intermediul

urnei mobile a fost depusă de către Relu Ciorici, reprezentant al concurentului

electoral Nicanor Ciochină, fapt ce contravine regulamentului privind

utilizarea urnei mobile;

− în cadrul biroului electoral nr. 23/13, două buletine de vot valabil exprimate în

favoarea reclamantului au fost identificate printre cele exprimate în favoarea

candidatului Nicanor Ciochină;

− în cadrul birourilor electorale nr. 23/11, 23/12 și 23/13 au fost identificate 19

cereri pentru utilizarea urnei mobile care conțineau semnături neconforme,

ceea ce a ridicat suspiciuni privind existența unor fraude în procesul de votare.

depusă o sesizare la poliție, iar pe caz a fost inițiată urmărirea penală în

temeiul art. 361 din Codul penal. Totodată, a fost dispusă efectuarea unei

expertize, în urma căreia s-a constatat că unele dintre semnături au fost

aplicate de alte persoane decât cele înscrise în listă.

arătat că, la data de 1 iunie 2025, a avut loc turul II al alegerilor locale noi

pentru funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, la care au

participat, în calitate de candidați, Sergiu Bulicanu și Nicanor Ciochină.

2.883 înscriși în listele electorale.

independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, a

depus o cerere adresată Comisiei Electorale Centrale, înregistrată sub

2

nr.CEC-10ALN/6, prin care a solicitat renumărarea voturilor exprimate în

cadrul secțiilor de votare nr. 23/11, 23/12 și 23/13, pentru data de 7 iunie

2025.

Nicanor Ciochină au fost exprimate 614 voturi, iar pentru Sergiu Bulicanu –

604 voturi. În cadrul procesului de renumărare au fost identificate 21 de

cazuri privind includerea alegătorilor pe listele pentru votarea la locul aflării,

circumstanțe care fac obiectul unor examinări ulterioare.

Centrală a sesizat Inspectoratul General al Poliției cu privire la incidentele

constatate în procesul de renumărare, solicitând efectuarea verificărilor și

investigațiilor necesare.

investigațiilor necesare, Inspectoratul General al Poliției a ridicat de la

Comisia Electorală Centrală mapele care conțin listele electorale de bază,

listele electorale suplimentare, listele pentru votarea la locul aflării, registrul

cererilor privind votarea la locul aflării, precum și cererile corespunzătoare

din circumscripția electorală comunală Boldurești nr. 23/5.

înregistrat sub nr. CEC-7/20302 sesizarea Inspectoratului de Poliție

Nisporeni, prin care au fost semnalate bănuieli rezonabile privind posibila

falsificare a semnăturilor de pe listele electorale.

dată, sesizarea menționată a fost transmisă spre examinare Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5.

independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, a

depus o contestație la Comisia Electorală Centrală, înregistrată cu nr. CBC-

8/7809 din 5 iunie 2025, prin care a solicitat anularea alegerilor locale

desfășurate la data de 1 iunie 2025 în comuna Boldurești, în temeiul art. 91

alin. (9) și art. 95 alin. (9) din Codul electoral. Contestația a fost transmisă

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 la data

de 7 iunie 2025, fiind înregistrată în Registrul contestațiilor sub nr. 4 din

aceeași dată.

Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 a respins contestația formulată

de Sergiu Bulicanu, calificând-o ca fiind neîntemeiată. Decizia respectivă a

fost contestată de reclamant la organul electoral ierarhic superior. Ulterior,

prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3591 din 17 iunie 2025, s-a

dispus respingerea contestației nr. CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025, depusă

de același reclamant, tot ca fiind neîntemeiată.

de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, cât

3

și hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3591 din 17 iunie 2025 trebuie

anulate.

Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 a emis hotărârea nr. 35, prin

care a confirmat legalitatea alegerilor pentru funcția de primar al comunei

Boldurești, raionul Nisporeni, desfășurate la data de 1 iunie 2025, și a validat

mandatul primarului ales, Nicanor Ciochină, candidat independent.

prealabilă, reclamantul a solicitat anularea hotărârii nr. 35 din 10 iunie 2025

privind confirmarea turului al doilea al alegerilor locale desfășurate la 1 iunie

2025 în circumscripția electorală comunală Boldurești nr. 23/5 și validarea

mandatului de primar, adoptată de Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Boldurești nr. 23/5.

ținut cont de ansamblul circumstanțelor de fapt și de drept relevante pentru

soluționarea cazului, respingând în mod neîntemeiat contestația formulată.

privind confirmarea turului al doilea al alegerilor locale desfășurate la data

de 1 iunie 2025 în circumscripția electorală comunală Boldurești nr. 23/5 și

validarea mandatului de primar, emisă de Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, a fost adoptată cu încălcarea

normelor de drept material și procesual, motiv pentru care aceasta urmează

a fi anulată.

ul de știri www.tvrmoldova.md, șeful Inspectoratului General al Poliției,

Viorel Cernăuțeanu, a declarat că în comuna Boldurești, raionul Nisporeni,

este în desfășurare o cauză penală care vizează nereguli constatate în

procesul electoral. Potrivit acestuia, există indicii de falsificare a

semnăturilor pe unele liste electorale, iar ancheta penală are legătură directă

cu alegerile organizate recent în comuna Boldurești. Viorel Cernăuțeanu a

precizat, în cadrul unei emisiuni difuzate de ProTV, că, din informațiile

disponibile, au fost stabilite constatări privind falsificarea semnăturilor în

anumite procese electorale și au fost întocmite rapoarte de expertiză care

confirmă aplicarea unor semnături de către persoane diferite față de cele

înscrise în liste.

funcția de primar al comunei Boldurești, întrucât Comisia Electorală

Centrală a respins contestația formulată de contracandidatul său, Sergiu

Bulicanu. Deși Comisia a constatat anumite abateri și suspiciuni privind

desfășurarea votării, în special referitoare la utilizarea urnei mobile, a reținut

că acestea nu au fost suficient demonstrate pentru a justifica anularea

rezultatelor scrutinului.

notorietate publică, și în scopul stabilirii circumstanțelor privind eventualele

4

falsificări de semnături, reclamantul consideră necesară atragerea

Inspectoratului de Poliție Nisporeni în calitate de terț în proces. Acesta

urmează să informeze instanța de judecată cu privire la circumstanțele

relevante ale cauzei și să anexeze, după caz, înscrisuri care atestă examinarea

încălcărilor constatate în cadrul scrutinului electoral desfășurat în comuna

Boldurești.

recunoscut public faptul că, în cadrul procesului de renumărare a voturilor,

au fost constatate abateri în 21 de cazuri privind includerea alegătorilor pe

listele pentru votarea la locul aflării. Totodată, au fost efectuate expertize

pentru a verifica autenticitatea semnăturilor aplicate pe aceste liste. Potrivit

reclamantului, aceste nereguli ridică semne de îndoială cu privire la

valabilitatea a aproximativ 21 de voturi exprimate, aspect care poate

influența rezultatul alegerilor desfășurate la 1 iunie 2025. În susținerea

acestei afirmații, reclamantul subliniază că diferența dintre cei doi candidați

a fost de doar 10 voturi.

constatate în cadrul scrutinului din 1 iunie 2025, precum și actele emise de

autoritățile electorale, i-a fost încălcat dreptul fundamental de a fi ales. În

opinia sa, remedierea acestor încălcări poate avea loc exclusiv prin anularea

actelor administrative contestate.

legalității ca o autoritate publică să emită un act administrativ de validare a

unui scrutin electoral în condițiile în care are cunoștință despre existența unor

ilegalități referitoare la aproximativ 21 de voturi exprimate, care ar putea

influența decisiv rezultatul final al alegerilor.

inclusiv existența a 21 de semnături considerate nelegale, informațiile

publice furnizate de organele de poliție, precum și faptul că diferența dintre

cei doi candidați a fost de doar 10 voturi, reclamantul consideră că se impune

obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi

desfășurate în comuna Boldurești.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

pregătirea cauzei pentru dezbaterile judiciare și a respins cererea privind

atragerea Inspectoratului de Poliție Nisporeni în calitate de terț, în temeiul

prevederilor art. 205 din Codul administrativ (f.d. 62 vol. I).

acțiunea:

⎯ a anulat hotărârea nr. 34 din 10 iunie 2025 a Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 cu privire la

cererea din 4 iunie 2025 depusă de candidatul independent la

5

funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni,

Sergiu Bulicanu;

⎯ a anulat hotărârea nr. 35 din 10 iunie 2025 a Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 cu privire la

confirmarea turului II de scrutin al alegerilor locale noi din 1

iunie 2025 în circumscripția electorală comunală Boldurești

nr.23/5 și validarea mandatului de primar al comunei Boldurești,

raionul Nisporeni;

⎯ a anulat pct. 1 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3591

din 17 iunie 2025, prin care s-a dispus respingerea contestației

nr.CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025 depusă de candidatul

independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul

Nisporeni, Sergiu Bulicanu;

⎯ a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în partea obligării

Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi

din comuna Boldurești (f.d. 73, 88-97, vol. II)

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎMPOTRIVA ÎNCHEIERII ȘI A

HOTĂRÂRII INSTANȚEI DE FOND

recurs împotriva încheierii din 23 iunie 2025 a Judecătoriei Ungheni, prin

care a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii respective, cu

pronunțarea unei decizii cu privire la atragerea în calitate de terț a

Inspectoratului de Poliție Nisporeni (f.d. 24-26 vol. II).

declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond din 25 iunie 2025,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii în partea în care au fost

admise pretențiile formulate de Sergiu Bulicanu și menținerea acesteia în

partea privind respingerea celorlalte pretenții. Totodată, apelantul a solicitat

emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată depusă de

Sergiu Bulicanu să fie respinsă integral (f.d. 77-79 vol. II).

său, avocatul Nicolae Ciumac, a depus apel împotriva hotărârii instanței de

fond, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii și dispunerea

obligării Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi

desfășurate în comuna Boldurești, precum și organizarea alegerilor

repetate (f.d. 80-84 vol. II).

Electorale Boldurești nr. 23/5 a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii în partea în

care au fost admise pretențiile formulate de Sergiu Bulicanu și menținerea

acesteia în partea privind respingerea celorlalte pretenții, cu emiterea unei

6

noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu

Bulicanu să fie respinsă în întregime (f.d. 86-87 vol. II).

Nicolae Ciumac, au depus la instanța de apel motivarea apelului, prin care

au solicitat admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond

și dispunerea anulării alegerilor locale desfășurate la data de 1 iunie 2025

în comuna Boldurești, raionul Nisporeni, precum și obligarea Comisiei

Electorale Centrale să declanșeze alegeri repetate pentru funcția de primar

al comunei Boldurești (f.d. 136-143 vol. II).

motivarea apelului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii

instanței de fond în partea în care au fost admise pretențiile formulate de

Sergiu Bulicanu și menținerea acesteia în partea privind respingerea

celorlalte pretenții, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare

în judecată depusă de Sergiu Bulicanu să fie respinsă în întregime (f.d. 77-

79 vol. II).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

inadmisibil apelul formulat de Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Boldurești nr. 23/5 (f.d. 200-203, vol.II).

cererea de recurs declarată de Sergiu Bulicanu împotriva încheierii

Judecătoriei Ungheni din 23 iunie 2025, a casat parțial hotărârea Judecătoriei

Ungheni din 25 iunie 2025 în latura respingerii pretenției cu privire la

obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale din

comuna Boldurești, și în această parte a emis o nouă hotărâre, prin care a

declarat nule alegerile locale din 1 iunie 2025 (turul II de scrutin) desfășurate

în comuna Boldurești, raionul Nisporeni pentru funcția de primar și a obligat

Comisia Electorală Centrală să organizeze în termen de 2 săptămâni votarea

repetată (f.d. 204, 205-220 vol .II).

din data de 23 iunie 2025 a Judecătorii Ungheni, instanța de apel a reținut că

argumentele invocate privind scopul cererii de atragere în proces în calitate

de terț a Inspectoratului de Poliție Nisporeni, nu se încadrează în limitele

prevederilor art. 205 din Codul administrativ, având în vedere că prin prisma

dispozițiilor normei legale enunțate se asigură participarea la proces a

persoanelor fizice sau juridice, doar cu condiția că drepturile acestora ar

putea fi afectate de litigiul în cauză.

în sensul art. 17 din Codul administrativ, respectiv pornind de la sensul

reglementărilor art.7 și 8 din Codul administrativ – autoritățile publice fiind

investite cu competențele prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor și

funcțiilor în raporturile lor cu persoanele fizice și juridice.

7

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

electronice, Nicanor Ciochină a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei

Curții de Apel Nord din 4 iulie 2025, precum și casarea parțială a hotărârii

Judecătoriei Ungheni din 25 iunie 2025, în partea în care a fost admisă

cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu Bulicanu. Totodată, a

solicitat menținerea hotărârii Judecătoriei Ungheni din 25 iunie 2025 în

partea privind respingerea cererii și emiterea unei noi decizii prin care

cererea de chemare în judecată formulată de Sergiu Bulicanu să fie respinsă

în integral (f.d. 4-14 vol. III).

apel, în cuprinsul dispozitivului deciziei contestate, nu s-a pronunțat în mod

expres nici asupra admiterii, nici asupra respingerii apelului declarat de

acesta, fapt ce constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil,

garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

cât și de drept, instanța de apel nu s-a expus în niciun mod asupra acestora

în partea motivată a deciziei, iar în dispozitivul hotărârii nu a indicat în mod

clar soluția cu privire la apelul declarat. Această necorelare dintre partea

motivată și cea dispozitivă a deciziei generează incertitudine și lipsă de

claritate, motiv pentru care decizia instanței de apel urmează a fi casată ca

fiind nelegală.

reținut concluzii potrivit cărora actele administrative contestate ar fi fost

examinate superficial și ar fi lipsite de o motivare suficientă. Potrivit

acestuia, aceste concluzii nu corespund cu circumstanțele reale ale cauzei,

întrucât atât hotărârea nr. 34 din 10 iunie 2025 a Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Comunale Boldurești, cât și hotărârea Comisiei

Electorale Centrale privind contestația nr. CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025,

depusă de Sergiu Bulicanu, candidat la funcția de primar al comunei

Boldurești, sunt acte administrative motivate în mod detaliat, care respectă

cerințele prevăzute de art. 118 din Codul administrativ.

competente s-au pronunțat asupra tuturor circumstanțelor invocate de Sergiu

Bulicanu în contestațiile sale și au concluzionat, în mod justificat, asupra

inexistenței unor încălcări în procesul electoral desfășurat la data de 1 iunie

2025 în comuna Boldurești, care ar fi de natură să afecteze rezultatul

alegerilor.

decizia instanței de apel se întemeiază în mod ilegal pe presupuneri, și nu pe

circumstanțe de fapt constatate nemijlocit de instanțe în baza probelor

administrate în ședința de judecată. Recurentul susține că diversele scrisori

invocate nu au valoarea unor probe sau mijloace de probă în sensul legii, iar

8

raportarea la acestea ca fundament al soluției pronunțate constituie o

încălcare gravă a dreptului său fundamental la un proces echitabil, garantat

de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

constatate în cauză, rezultă că alegerile locale desfășurate în comuna

Boldurești s-au derulat în conformitate cu prevederile legale, iar susținerile

lui Sergiu Bulicanu, fiind lipsite de suport probatoriu, nu au fost confirmate.

Contestațiile acestuia au fost examinate corespunzător de către autoritățile

competente, în limitele atribuțiilor conferite de lege.

și decizia instanței de apel sunt neîntemeiate, iar anularea hotărârii nr. 35 din

10 iunie 2025 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești

nr. 23/5, prin care a fost confirmat turul II de scrutin al alegerilor locale noi

din 1 iunie 2025 și validat mandatul de primar al comunei Boldurești, raionul

Nisporeni, aduce o gravă atingere votului liber exprimat de cetățeni, care

reflectă voința acestora de a-și desemna reprezentantul local, precum și

dreptului constituțional al lui Nicanor Ciochină de a fi ales.

instanței de fond în partea privind respingerea pretenției referitoare la

obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale

desfășurate în comuna Boldurești și, în consecință, s-a pronunțat o nouă

hotărâre prin care alegerile locale din 1 iunie 2025 (turul II de scrutin) pentru

funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, au fost declarate

nule, cu obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze, în termen de

două săptămâni, votarea repetată, Nicanor Ciochină a susținut că

interpretarea legii reținută de instanța de apel și de instanța de fond este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

consolidării unei jurisprudențe unitare a instanței supreme. Totodată, a

invocat faptul că atât decizia instanței de apel, cât și hotărârea instanței de

fond sunt arbitrare, fiind întemeiate în mod determinant pe o apreciere vădit

nerezonabilă a probelor administrate, motiv pentru care sunt întrunite

temeiurile de recurs prevăzute la art. 245¹ alin. (1) lit. a), b) și d) din Codul

administrativ.

interpretat în mod eronat legea, concluzionând că, în lipsa unor probe certe

prezentate de reclamant, actele administrative contestate pot fi anulate în

baza unor simple presupuneri. Astfel, instanțele au reținut în mod greșit în

sarcina organelor electorale o pretinsă obligație de investigare, deși nici

Codul electoral, nici Codul administrativ nu prevăd o asemenea obligație în

cadrul procedurii de examinare a contestațiilor.

într-o contestație are obligația legală de a le proba, atât în procedura

administrativă, cât și în cea jurisdicțională a contenciosului administrativ.

9

Inversarea sarcinii probațiunii, astfel cum a fost reținută de instanțele

inferioare, contravine jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție.

pretinsele încălcări invocate nu sunt susținute de probe concrete, ci se

bazează pe anumite răspunsuri contradictorii emise de instituțiile statului.

Recurentul a subliniat că, în contextul cauzei, relevanța probatorie ar trebui

să revină răspunsului organului de urmărire penală, care nu a constatat

existența unor încălcări. De asemenea, nu există la dosar rapoarte de

expertiză care să confirme existența unor semne vizibile de falsificare a

semnăturilor, întrucât asemenea rapoarte nici nu au fost întocmite.

încălcări, nici cu privire la persoana care le-ar fi săvârșit și nici în legătură

cu candidatul în favoarea căruia acestea ar fi fost efectuate. Totodată, nu a

fost administrată vreo probă care să demonstreze încălcarea prevederilor

Codului electoral în cadrul operațiunilor electorale ori că aceste presupuse

încălcări ar fi avut un impact asupra rezultatului votării și asupra atribuirii

mandatului de primar.

cât și hotărârea primei instanțe, în partea în care au dispus anularea actelor

administrative contestate, sunt arbitrare. În ceea ce privește declarațiile

publice ale șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu,

recurentul apreciază că instanțele au acordat acestora o valoare probatorie

excesivă, formulând concluzii bazate pe o apreciere vădit nerezonabilă a

probelor administrate.

Curții Supreme de Justiție în materie electorală, întrucât instanța de apel a

aplicat în mod necorespunzător normele legale în vigoare, încălcând

prevederile imperative ale art. 176 din Codul electoral. Astfel, contrar

dispozițiilor aplicabile, instanța de apel a aplicat jurisprudență formată în

baza vechiului Cod electoral, deja abrogat, și, în mod ilegal, a dispus

anularea alegerilor locale desfășurate la data de 1 iunie 2025 (turul II de

scrutin) în comuna Boldurești, raionul Nisporeni, pentru funcția de primar,

precum și obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze votarea

repetată în termen de două săptămâni.

din Codul electoral, a încălcat cu bună știință această normă imperativă,

atribuindu-și în mod nejustificat competențele exclusive ale Comisiei

Electorale Centrale și ale consiliilor electorale de circumscripție. Astfel,

instanța a dispus în mod nelegal declararea nulității alegerilor locale

desfășurate la data de 1 iunie 2025 (turul II de scrutin) în comuna Boldurești,

raionul Nisporeni, pentru funcția de primar, precum și obligarea Comisiei

Electorale Centrale să organizeze, în termen de două săptămâni, votarea

repetată.

10

Justiție, întemeiată pe dispozițiile unui Cod electoral abrogat, urmează a fi

reevaluată și modificată în lumina noilor reglementări. În acest sens, a

subliniat că instanța de apel a ignorat prevederile actualului art. 176 din

Codul electoral, potrivit cărora instanțele de judecată nu mai dețin

competența de a declara nule alegerile și, în mod subsecvent, nici de a obliga

Comisia Electorală Centrală să organizeze votarea repetată.

Centrale, conform cadrului normativ în vigoare. Prin urmare, recurentul

consideră că, sub acest aspect, recursul urmează a fi admis, inclusiv în

vederea consolidării jurisprudenței Curții Supreme de Justiție în materie

electorală, în conformitate cu noile norme imperative prevăzute de art. 176

din Codul electoral.

neîntemeiat modificarea cerințelor din acțiune în cadrul apelului, încălcând

astfel dreptul la un proces echitabil și principiul securității raporturilor

juridice. În susținerea acestui argument, a arătat că, potrivit cererii de

chemare în judecată depuse de Sergiu Bulicanu în fața instanței de fond,

acesta nu a solicitat declararea nulității alegerilor și nici obligarea Comisiei

Electorale Centrale să organizeze votarea repetată, ci doar obligarea acesteia

să declare nule alegerile locale.

nejustificat limitele cerințelor formulate în acțiune asupra căreia s-a

pronunțat instanța de fond, admițând o pretenție care nu a fost supusă

dezbaterii în primă instanță, ceea ce contravine normelor de procedură și

afectează legalitatea hotărârii pronunțate în apel.

POZIȚIA INTIMATULUI

intermediul poștei electronice, Comisia Electorală Centrală a prezentat

cronologia faptelor pe marginea speței și a informat instanța de recurs despre

faptul că la 12 iulie 2025, a solicitat Inspectoratului de Poliție Nisporeni

prezentarea copiilor listelor electorale vizate în cadrul urmăririi penale,

precum și transmiterea informațiilor privind măsurile ulterioare întreprinse

în cauză, inclusiv copiile rapoartelor de expertiză întocmite. În acest context,

și-a rezervat dreptul de a depune un supliment la prezentul set de acte sau de

a prezenta documentele relevante direct în cadrul ședinței Curții Supreme de

Justiție, în funcție de momentul primirii acestora.

POZIȚIA PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ

Buliga a susținut recursul în sensul declarat, solicitând admitere acestuia,

casarea integrală a deciziei Curții de Apel Nord din 4 iulie 2025, casarea

11

parțială a hotărârii Judecătoriei Ungheni din 25 iunie 2025 și emiterea unei

noi decizii prin care cererea de chemare în judecată formulată de Sergiu

Bulicanu să fie respinsă în integral.

În susținerea ilegalității și netemeiniciei, atât a hotărârii instanței de

fond, cât și a deciziei instanței de apel în partea în care a fost anulat pct. 1

din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3591 din 17 iunie 2025 și

respectiv hotărârile nr. 34 și nr. 35 din 10 iunie 2025 ale Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, avocatul Dumitru Buliga a

menționat că instanțele de judecată în mod arbitrar au anulat actele

administrative pe simple explicații și invocații din acțiune și din apel

declarate de către Sergiu Bulicanu și anume că chipurile ar fi existat careva

semnături falsificate, or, rapoartele de expertiză anexate în recurs combat

aceste argumente. În aceste rapoarte prezentate de către Comisia Electorală

Centrală nu este menționată nicio concluzie că ar fi existat vreo semnătură

falsificată.

Recurentul a subliniat că, deși în raportul de expertiză se face referire

la cinci semnături care, în opinia lui Sergiu Bulicanu, ar ridica suspiciuni,

acestea au fost aplicate pe cererile de solicitare a urnei mobile la domiciliu

și nu pe listele electorale. Totodată, exercitarea dreptului de vot la domiciliu

a avut loc în prezența reprezentanților tuturor candidaților.

În susținerea caracterului ilegal al deciziei instanței de apel,

reprezentantul recurentului, avocatul Dumitru Buliga, a arătat că instanța de

apel, examinând apelurile declarate de Nicanor Ciochină și Sergiu Bulicanu,

nu s-a pronunțat în dispozitivul deciziei asupra admiterii sau respingerii

acestora. Din considerentele deciziei reiese doar în mod parțial că apelul lui

Nicanor Ciochină ar fi fost respins, iar cel al lui Sergiu Bulicanu ar fi fost

admis.

De asemenea, s-a menționat că, în fața instanței de apel, Sergiu

Bulicanu și-a modificat expres pretențiile, solicitând anularea alegerilor

locale desfășurate la data de 1 iunie 2025 (turul II) în comuna Boldurești,

raionul Nisporeni, pentru funcția de primar, și obligarea Comisiei Electorale

Centrale să organizeze votarea repetată în termen de două săptămâni. Cu

toate acestea, instanța de apel, contrar dispozițiilor art. 176 din Codul

electoral – care atribuie competența de a declara nule alegerile Comisiei

Electorale Centrale, în baza hotărârii Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale – a admis această pretenție și a dispus anularea alegerilor în

temeiul unei legi abrogate.

În concluzie, s-a susținut că hotărârea primei instanțe este ilegală,

arbitrară și întemeiată pe simple presupuneri, fără o fundamentare probatorie

corespunzătoare, inclusiv în raport cu concluziile raportului de expertiză

anexat în faza de recurs. Decizia instanței de apel, la rândul său, este

neîntemeiată, arbitrară și, mai grav, ilegală, fiind contrară art. 176 din Codul

electoral, normă imperativă în materia contenciosului electoral.

12

de către avocat, suplimentar referitor la falsificarea semnăturilor, indicând

că persoana care votează la domiciliul votează în prezența a minim 5

persoane și în listele electorale nu pot fi semnături false, or, trebuia să fie

explicații la toate persoanele prezente la domiciliul persoanei.

Nicolae a solicitat respingerea recursului declarat de către Nicanor Ciochină,

indicând că decizia instanței de apel este întemeiată și legală, susținând

cerința de anulare de către instanța de judecată a alegerilor locale și nu

obligarea de către instanța de judecată a autorității publice să anuleze

alegerile, această cerință nu contravine art. 176 din Codul electoral.

Reprezentantul intimatului, avocatul Ciumac Nicolae, a făcut referire la

probele administrate în cauză, apreciind că acestea sunt de natură să

influențeze rezultatul votării, având în vedere constatările cuprinse în

rapoartele de expertiză și în notele informative.

Totodată, acesta a precizat expres că renunță la cerința inițială privind

obligarea Comisiei Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi

organizate anterior în aceeași localitate și a solicitat menținerea soluției

instanței de apel privind anularea alegerilor locale desfășurate la data de 1

iulie 2025 în comuna Boldurești, raionul Nisporeni, precum și obligarea

Comisiei Electorale Centrale să organizeze alegeri repetate pentru funcția de

primar al comunei.

Centrale, Diana Hamâc, a menționat că, având în vedere caracterul colegial

al Comisiei, contestația a fost examinată în baza materialelor disponibile la

dosar. În ceea ce privește susținerea recurentului referitoare la aprecierea

arbitrară a probelor, aceasta a invocat faptul că, în calitate de organ colegial,

Comisia nu se poate pronunța asupra fondului argumentelor invocate în

recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată

competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

13

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus

tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451

alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în

ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia

și adoptă o nouă decizie.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

„Legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în

prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care reglementează

raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii

Moldova.”

14

„Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de

activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine

principiilor prezentului cod.”

„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior,

îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ

individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract

administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de

autoritate publică. Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract

administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sunt părți ale

procedurii administrative.”

„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură

oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în

domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt

din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

„În mod excepțional, când în procedura administrativă se înregistrează cazuri de

complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea documentelor, autoritatea

publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea procedurii administrative, care

nu va depăși 90 de zile.”

„În cazul în care actul administrativ individual al autorității publice depinde de un

act, o operațiune preliminară sau de un raport juridic care trebuie constatat de o altă

autoritate publică ori formează obiectul unei alte proceduri administrative sau judiciare

pendinte, autoritatea publică suspendă procedura administrativă până la emiterea actului

administrativ respectiv, efectuarea operațiunii administrative respective sau până la

emiterea unei hotărâri judecătorești definitive. Dacă în cadrul unei proceduri

administrative actul administrativ individual depinde de un act sau o operațiune a unui

participant, autoritatea publică suspendă procedura administrativă pentru un termen

rezonabil. Suspendarea repetată se admite numai dacă are la bază un motiv care nu putea

fi prevăzut la prima suspendare. Suspendarea se comunică participantului de către

autoritatea publică/ persoana care conduce procedura. Pe perioada suspendării procedurii

administrative termenul prevăzut la art. 60 alin. (1) nu curge.

„Autoritatea publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului

care face obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților.

Pentru aceasta, autoritatea publică stabilește scopul investigațiilor necesare și felul

acestora. Investigațiile nu sunt necesare: atunci când faptele sunt probate fondat de către

participanți și nu sunt înaintate obiecții; atunci când faptele rezultă din studii, cercetări,

statistici publice, cu condiția ca aceste surse să fie indicate și accesibile opiniei publice;

15

în cazul unor proceduri cu caracter de urgență, întemeiate pe interesul public, dacă faptele

au fost stabilite și în mod evident nu sunt contestabile.

„Autoritatea publică se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform

dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt. În special ea poate: să solicite

informații de tot felul; să audieze participanți, martori și experți/specialiști sau să solicite

declarații scrise din partea acestora; să solicite acte și dosare; prin sesizarea directă a

lucrurilor, să își creeze propria impresie despre un caz sau despre situația de la fața locului

(cercetarea probei la fața locului). Audierea participanților, a martorilor sau a

experților/specialiștilor, precum și cercetarea probelor la fața locului se consemnează într-

un proces-verbal.”

„Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care

justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile

esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru

decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și

punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului

discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: motivarea în drept –

temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale

obligatorii pe care se bazează actul; motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului

administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; în

cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii

administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale

participanților contrare conținutului final al actului etc. Motivarea completă este

obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează

legalitatea acestuia. Motivarea nu este obligatorie în cazul în care: autoritatea publică

admite o petiție în totalitate fără ca prin decizia de soluționare a ei să fie afectate drepturile

sau interesele legitime ale altor persoane; acest lucru este prevăzut expres de lege; sau

autoritatea publică emite acte administrative individuale de același fel într-un număr mai

mare sau automatizat și, conform circumstanțelor de fapt ale cazului în parte, nu se cere

o motivare.”

„Conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert.”

„O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau

în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare).”

„Examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată

adoptă una dintre următoarele hotărîri: în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot

sau în parte actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a

cererii prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în

drepturile sale.”

16

„Comisia Electorală Centrală, în perioada electorală, examinează cererile și

contestațiile în condițiile prezentului cod și ale Codului administrativ, adoptă hotărâri

executorii pe marginea lor.”

„După verificarea sigiliilor de pe urnele de vot, președintele biroului electoral al

secției de votare, în prezența funcționarilor electorali din cadrul biroului și a persoanelor

autorizate să asiste la operațiunile electorale, deschide urnele. Mai întâi se deschid urnele

de vot mobile, se numără buletinele din ele, apoi se deschid celelalte urne și se numără

buletinele din ele. Buletinele din urnele de vot mobile se numără mai întâi separat, se

confruntă cu numărul de buletine ce au fost eliberate în acest scop, apoi se adună la

celelalte buletine pentru a număra voturile obținute de concurenții electorali sau, în cazul

referendumului, cele exprimate pentru opțiunile „DA” sau „NU”.”

„Observatorii acreditați au dreptul să asiste la toate operațiunile electorale, la toate

ședințele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul

electoral sau în alte operațiuni electorale, și să informeze președintele organului electoral

despre neregulile observate. Observatorii au acces la informațiile cu caracter electoral, la

listele electorale, la procesele-verbale întocmite de organele electorale, pot efectua filmări

foto și video cu înștiințarea președintelui organului electoral, fără a pune în pericol

secretul și securitatea votării și protecția datelor cu caracter personal. Observatorii

naționali pot depune și sesizări privind neregulile observate, care se examinează de către

organul electoral, cu informarea obligatorie a autorului sesizării despre decizia luată.

Observatorii au dreptul de a informa opinia publică privind constatările efectuate. În ziua

alegerilor observatorii nu au dreptul să exprime constatări care ar favoriza sau defavoriza

anumiți concurenți electorali/participanți la referendum.”

„În sensul prezentului cod, prin contestație se înțelege cererea în formă scrisă,

inclusiv cererea prealabilă, prin care se cere revizuirea, anularea, în tot sau în parte, ori

emiterea unui act administrativ de către organul electoral, realizarea unei acțiuni sau

obligarea organului electoral la inacțiune. Contestațiile depuse în condițiile prezentului

cod se examinează de către organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. În

cazurile stabilite de prezentul cod, precum și de alte acte normative, contestațiile se

examinează de către alte organe (autorități) în limita competențelor atribuite. În sensul

alin. (2), legalitatea actelor administrative ale organului electoral emitent, precum și

acțiunile/inacțiunile acestuia se contestă direct la organul electoral ierarhic superior. După

respectarea procedurii prealabile, decizia organului electoral emitent, după caz, decizia

organului electoral ierarhic superior în partea adoptării unei noi soluții pe marginea cererii

prealabile se contestă direct în instanța de judecată în a cărei rază teritorială se află organul

electoral respectiv.”

„Fiecare contestatar probează faptele pe care își întemeiază pretențiile formulate

și este responsabil de veridicitatea și calitatea probelor prezentate. Obligația de a confirma

respectarea termenului de depunere a contestației în condițiile art. 95 revine

contestatarului. În cazul contestațiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina

probării legalității revine acestor organe.”

17

„Din motive justificate legate de complexitatea obiectului contestației și/sau

conduita subiecților contestației, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 2 zile.

Această prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris, inclusiv prin e-mail,

participanților la procedura litigioasă, cel târziu în ultima zi a expirării termenului inițial

de examinare stabilit, împreună cu motivele prelungirii.”

„În cazul contestării hotărârilor emise de organele electorale ierarhic inferioare,

organul electoral ierarhic superior are dreptul: să declare inadmisibilă contestația; să

respingă contestația și să mențină în vigoare hotărârea organului electoral ierarhic

inferior; să admită contestația și să modifice sau, după caz, să anuleze parțial ori integral

hotărârea organului electoral ierarhic inferior, adoptând o nouă hotărâre.”

„Consiliile electorale de circumscripție ale unităților administrativ-teritoriale de

nivelul întâi prezintă procesele-verbale privind rezultatele alegerilor consiliilor electorale

de circumscripție ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau, după caz,

Comisiei Electorale Centrale. Consiliile electorale de circumscripție, în termen de cel

mult 10 zile de la data primirii rapoartelor, proceselor-verbale și altor documente

electorale de la birourile electorale, după caz, consiliile electorale de circumscripție de

nivelul întâi, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către organele electorale

și instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite, confirmă

sau infirmă printr-o hotărâre legalitatea alegerilor din circumscripția electorală respectivă

și o transmit, în termen de 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale și

consiliilor electorale de circumscripție respective de nivelul al doilea, care publică

rezultatele definitive.”

„Alegerile sunt declarate nule dacă în cadrul operațiunilor electorale au fost

comise încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea

mandatelor. Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia

Electorală Centrală în baza hotărârilor consiliilor electorale de circumscripție respective.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

judecată constată că decizia motivată a fost comunicată recurentului Nicanor

Ciochină prin intermediul poștei electronice la data de 7 iulie 2025. Recursul

a fost depus la data de 10 iulie 2025, cu respectarea termenului legal prevăzut

de art. 245 din Codul administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul

electoral.

argumentele recursului vizează pretinsa apreciere arbitrară a probelor, în

special absența rapoartelor de expertiză menționate în corespondența

autorităților publice, precum și având în vedere că atât recurentul, cât și

intimatul și-au exprimat acordul privind anexarea probelor noi în fața

instanței de recurs, completul de judecată a dispus anexarea la dosar a

copiilor rapoartelor de expertiză întocmite de Centrul Tehnico-Criminalistic

și Expertize Judiciare, prezentate de către Comisia Electorală Centrală.

18

MOTIVAREA INSTANȚEI

de Justiție reține următoarele circumstanțe esențiale ale speței.

2025, a fost stabilită data desfășurării alegerilor locale noi pentru funcția de

primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, pentru data de 18 mai 2025

(f.d. 138–140, vol. I).

la alegerea primarului comunei Boldurești din 18 mai 2025, cei doi candidați

care au întrunit cel mai mare număr de voturi au fost: candidatul independent

Nicanor Ciochină, cu 549 de voturi, și candidatul independent Sergiu

Bulicanu, cu 335 de voturi (f.d. 37–38, vol. I).

a voturilor valabil exprimate, inclusiv în circumscripția electorală Boldurești

nr. 23/5, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3554 din 20 mai 2025, a fost

stabilită data desfășurării turului II al alegerilor locale pentru alegerea

primarilor — 1 iunie 2025.

în turul II al alegerilor locale din 1 iunie 2025 pentru funcția de primar al

comunei Boldurești, raionul Nisporeni, candidatul independent Nicanor

Ciochină a obținut 615 voturi și a fost declarat ales, iar candidatul

independent Sergiu Bulicanu s-a clasat pe locul al doilea, cu 602 voturi

(f.d.143 verso, vol. I).

Electorale Boldurești nr. 23/5 referitor la turul II de scrutin din 1 iunie 2025,

în ziua votării, în birourile electorale din circumscripție au fost înregistrate

trei incidente privind încălcarea ordinii publice. Între turul I și turul II au fost

depuse 104 cereri pentru votarea la locul aflării, toate fiind acceptate, iar 102

alegători au votat prin intermediul urnei mobile. La procesul de numărare a

voturilor au participat 6 reprezentanți ai concurenților electorali, 2

observatori internaționali și 4 observatori naționali din partea asociațiilor

obștești (f.d. 149–150, vol. I).

electoral al secției de votare nr. 23/11, a semnat o explicație în care a relatat

mai multe nereguli presupus a fi survenit în procesul de votare din 1 iunie

întâlnit situații în care alegătorii nu aveau cunoștință despre faptul că ar fi

solicitat votarea la locul aflării. Un caz concret relatat se referă la o persoană

de sex masculin care a afirmat conștient că nu a depus o astfel de cerere, însă

colega sa, Veronica Ciorici, membră a aceluiași birou electoral, a contactat

telefonic o altă persoană de sex feminin pentru a-l asista în exprimarea

votului. Aceasta a venit în câteva minute, iar alegătorul și-a exprimat intenția

de a vota pentru candidatul Sergiu Bulicanu; totuși, buletinul de vot a fost

19

ștampilat de persoana care a asistat la întocmirea actului pentru candidatul

Nicanor Ciochină — fapt observat abia în momentul introducerii buletinului

în urna mobilă.

De asemenea, s-a semnalat că au existat cazuri în care persoane cu

dizabilități severe nu au manipulat ștampila, nu au semnat în listele electorale

și nu păreau conștiente de contextul în care se aflau, fiind asistate în totalitate

de membri ai gospodăriei. Aceste împrejurări au fost percepute ca posibile

indicii ale votului multiplu exercitat de persoanele care i-au asistat. Autoarea

declarației a subliniat importanța respectării voinței reale a alegătorilor, fără

influențe externe.

Totodată, în cadrul procesului de verificare a numărării voturilor, s-a

constatat o discrepanță între numărul alegătorilor înscriși și numărul

buletinelor de vot utilizate, ceea ce, în opinia sa, ar putea constitui un viciu

grav în procesul de totalizare a voturilor și un potențial indiciu de fraudare a

alegerilor. A mai fost menționat că au existat situații de intimidare directă a

alegătorilor din partea reprezentantului concurentului electoral Nicanor

Ciochină (f.d. 22 verso, 56, 162, 200, vol. I).

candidatului independent Sergiu Bulicanu, a întocmit o notă în care a

semnalat nereguli în procesul de votare desfășurat în data de 1 iunie 2025,

indicând în special faptul că ar fi avut loc transportarea organizată a

alegătorilor către secția de votare. În legătură cu această pretinsă ilegalitate,

a fost sesizat Inspectoratul de Poliție Nisporeni (f.d. 71, 156–157, 198–199,

vol. I).

cerere adresată Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat dispunerea

renumărării voturilor exprimate în cadrul secțiilor de votare nr. 23/11, 23/12

și 23/13, precum și excluderea Nonei Bulicanu din componența biroului

electoral al secției de votare nr. 23/11 în cadrul procesului de renumărare a

buletinelor de vot (f.d. 42–43, 141–142, vol. II).

În conținutul cererii respective s-a menționat că, în susținerea solicitării,

au fost anexate, printre altele, explicația semnată de Alexandra Marjina,

membru al biroului electoral nr. 23/11, precum și nota întocmită de Tudor

Leucă, reprezentant al candidatului independent Sergiu Bulicanu.

nr. 3588, a dispus, printre altele, admiterea cererii de renumărare a voturilor

nr. CEC-10ALN/6 din 3 iunie 2025, înaintată de candidatul independent la

funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, Sergiu Bulicanu.

Prin aceeași hotărâre s-a dispus renumărarea numărului de alegători și a

semnăturilor din listele electorale, a buletinelor de vot valabile și nevalabile,

precum și a buletinelor de vot neutilizate și anulate, în cadrul secțiilor de

votare nr. 23/11, 23/12 și 23/13 din circumscripția electorală comunală

Boldurești nr. 23/5, pentru data de 7 iunie 2025. De asemenea, hotărârea a

20

fost transmisă Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești

nr. 23/5 și Procuraturii Generale, pentru examinare în limitele competențelor

legale, în conformitate cu faptele descrise în partea motivată a acesteia

(f.d.20–21, 44–46, 169–171, vol. I).

În motivarea hotărârii, Comisia Electorală Centrală a reținut, în principal,

că din conținutul materialelor anexate cererii înaintate de către reclamant, în

special din explicațiile oferite de Alexandra Marjina, membru al biroului

electoral al secției de votare nr. 23/11, rezultă acuzații directe la adresa

Veronicăi Ciorici, membru al aceluiași birou electoral, privind pretinse

acțiuni de fraudare a procesului electoral. Între neregulile semnalate se

regăsesc utilizarea abuzivă a urnei mobile, influențarea alegătorilor în

exprimarea votului și discrepanțe între numărul alegătorilor înscriși și

buletinele de vot utilizate – aspecte care creează suspiciuni rezonabile

privind integritatea procesului electoral. Având în vedere natura faptelor

descrise, ce pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni, inclusiv

falsificarea, prin orice mijloace, a rezultatelor votării – faptă prevăzută și

sancționată de Codul penal – Comisia a dispus transmiterea materialelor

respective către Procuratura Generală, în vederea investigării faptelor

semnalate și efectuării calificării juridice corespunzătoare.

la Comisia Electorală Centrală, solicitând constatarea unor încălcări grave

ale Codului electoral în procesul electoral din comuna Boldurești, anularea

rezultatelor alegerilor desfășurate la 1 iunie 2025 în comuna respectivă și

organizarea alegerilor repetate, în conformitate cu prevederile legale (f.d.68–

69, 193–195, vol. I).

conform competenței, contestația depusă de Sergiu Bulicanu către Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 (f.d. 207, vol. I).

circumscripția electorală comunală Boldurești nr. 23/5.

renumărării voturilor pentru alegerea primarului comunei Boldurești, raionul

Nisporeni, în turul II al alegerilor locale, candidatul independent Nicanor

Ciochină a obținut 614 voturi, fiind declarat ales în funcția de primar al

comunei Boldurești, iar candidatul independent Sergiu Bulicanu s-a clasat

pe locul al doilea, cu un total de 604 voturi (f.d. 78, 173, 215–216, 240–241,

vol. I).

circumscripția electorală Boldurești nr. 23/5, secretarul Comisiei Electorale

Centrale a întocmit o notă informativă în care a consemnat neregulile și

abaterile constatate în procesul de renumărare (f.d. 249–251, vol. I).

de verificare a listelor electorale de bază s-au constatat discrepanțe între

numărul efectiv de semnături și cifra indicată la rubrica „Notă” din subsolul

21

listelor. Astfel, în secția de votare nr. 23/11 au fost identificate 340 de

semnături, însă la subsol era menționat un total de 349; în secția nr. 23/13 au

fost identificate 193 de semnături, comparativ cu 203 indicate la subsol. În

secția de votare nr. 23/12, unul dintre alegători nu a prezentat buletinul de

vot la momentul votării cu urna mobilă. De asemenea, s-a constatat că trei

alegători au fost admiși să voteze cu urna mobilă fără a fi incluși în listele

electorale de bază. Totodată, s-a constatat că trei buletine de vot exprimate

în favoarea unui candidat au fost incluse eronat și sigilate împreună cu

buletinele de vot exprimate pentru alt candidat (unul în secția nr. 23/12 și

două în secția nr. 23/13). Mai mult, se indică existența unor suspiciuni

rezonabile de vicii în aplicarea a circa 21 de semnături pe cererile de votare

la locul aflării. Prin urmare, se propune sesizarea Inspectoratului General al

Poliției pentru investigarea obiectivă și completă a eventualelor cazuri de

falsificare a rezultatelor votării. În ipoteza confirmării unor astfel de

falsificări, ar putea fi stabilită și legătura cauzală dintre actele de falsificare

și beneficiarul acestora.

Electorală Centrală a solicitat Inspectoratului General al Poliției examinarea,

din perspectiva art. 182 alin. (2) din Codul penal, a eventualelor fapte de

falsificare a rezultatelor votării în circumscripția electorală Boldurești

nr.23/5, presupus a fi comise în procesul de colectare și/sau procesare a

cererilor de votare la locul aflării, posibil survenite în ambele tururi ale

scrutinului electoral desfășurat (f.d. 239 vol. I).

Inspectoratul de Poliție Nisporeni a informat Comisia Electorală Centrală și

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 că, în

urma verificărilor efectuate asupra listelor electorale, au fost identificate

bănuieli rezonabile privind posibila falsificare a unor semnături (f.d. 1 vol.

II). În aceeași zi, Comisia Electorală Centrală a transmis acest răspuns către

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 (f.d. 4,

5 vol. II).

Electorale Boldurești nr. 23/5 a examinat contestația depusă de Sergiu

Bulicanu și, prin hotărârea nr. 34, a respins-o ca fiind neîntemeiată (f.d. 9-

10, 34-36, 82-83, 208-209, 223-225 vol. I; f.d. 34-35 vol. II).

esență, că o parte dintre pretinsele nereguli invocate de contestatar nu s-au

confirmat. Referitor la materialele transmise de Inspectoratul de Poliție

Nisporeni, acestea au fost restituite aceleiași instituții pentru examinare în

limitele competenței sale. Totodată, Consiliul a menționat că nu are atribuții

legale de a audia persoane în legătură cu sesizările formulate. De asemenea,

se precizează că, din cele 10 sesizări examinate de Inspectoratul de Poliție

Nisporeni privind presupuse abateri electorale, una a fost confirmată, fiind

aplicată o sancțiune contravențională în cuantum de 60 unități convenționale.

22

Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, în cadrul examinării

contestației depuse de Sergiu Bulicanu, membrii consiliului au vizionat

înregistrările video anexate la contestație, fără a audia nicio persoană cu

privire la presupusele încălcări invocate de contestatar sau constatate de către

poliție. Unul dintre membri a susținut că diferențele dintre semnături pot fi

explicate prin dizabilitățile persoanelor care au votat la locul aflării; un alt

membru a afirmat că încălcările relatate nu ar fi de o gravitate semnificativă,

iar un alt membru a invocat lipsa competenței consiliului de a examina

aspecte legate de semnăturile din listele electorale (f.d. 74-76 vol. I, f.d. 8-

12 vol. II).

Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5 a adoptat hotărârea nr. 35, prin

care a confirmat legalitatea desfășurării alegerilor locale din comuna

Boldurești, raionul Nisporeni, pentru funcția de primar, și a validat mandatul

de primar al candidatului independent Nicanor Ciochină (f.d. 10-11, 37-38,

84, 210, 226-227 vol. I; f.d. 35-36 vol. II).

Comisia Electorală Centrală, prin care a solicitat: anularea hotărârii nr. 35

din 10 iunie 2025 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

Boldurești nr. 23/5 privind validarea alegerilor locale noi din comuna

Boldurești; efectuarea unei verificări comparative a listelor electorale fizice

și electronice din secția de votare nr. 23/11, identificarea persoanei implicate

și constatarea prezenței reale la vot, precum și sesizarea organelor de anchetă

în cazul confirmării unor tentative de fraudă electorală; prezentarea și

examinarea raportului preliminar al Inspectoratului de poliție Nisporeni

referitor la neregulile depistate în cererile privind votarea cu urna mobilă;

constatarea oficială a încălcărilor grave și repetate ale Codului electoral;

invalidarea alegerilor desfășurate la data de 1 iunie 2025 în comuna

Boldurești și organizarea alegerilor repetate în conformitate cu principiile

legalității, transparenței și echității procesului electoral (f.d. 12-13, 39-41,

211-212 vol. I).

întreprins următoarele măsuri pentru examinarea și clarificarea situației de

fapt relevante cazului:

I. La data de 12 iunie 2025, Comisia Electorală Centrală a solicitat

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr.

23/5, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Nisporeni

nr. 23, precum și terțului Nicanor Ciochină, să prezinte, până la data

de 13 iunie 2025, ora 15:00, punctul lor de vedere cu privire la toate

capetele invocate în contestație (f.d. 228, 229 vol. I).

II. Tot la 12 iunie 2025, Comisia Electorală Centrală a transmis un

demers Inspectoratului de Poliție Nisporeni, cu copia comunicării

remisă Procuraturii raionului Nisporeni și Inspectoratului General

23

al Poliției, prin care a solicitat prezentarea, până la data de 13 iunie

2025, ora 15:00, a punctului de vedere cu privire la faptele invocate

în contestație. Solicitarea a vizat, în mod special, aspectele

referitoare la coruperea alegătorilor, transportarea organizată a

acestora, falsificarea semnăturilor din listele electorale privind

votarea la locul aflării, influențarea necorespunzătoare a

funcționarilor electorali, precum și alte nereguli constatate în cadrul

procesului electoral. Totodată, Comisia a precizat că, în scopul

exercitării eficiente a atribuțiilor legale de către autoritățile

electorale și organele de drept, este necesară elucidarea completă a

circumstanțelor cazului într-un termen cât mai scurt, inclusiv prin

audierea tuturor persoanelor implicate (alegători care au votat la

locul aflării, persoane implicate în transportarea și coruperea

alegătorilor, funcționari electorali), și transmiterea către Comisie a

rezultatelor acestor audieri și a concluziilor formulate de organul

de poliție (f.d. 230 vol. I).

autoritățile competente au comunicat următoarele informații:

(1) Prin scrisoarea nr. 34/42-5700 din 13 iunie 2025, Inspectoratul de

Poliție Nisporeni a informat Comisia Electorală Centrală că, din

cele 10 sesizări examinate privind procesul electoral din 1 iunie

2025, doar una a fost confirmată. Aceasta vizează organizarea

transportării alegătorilor în ziua scrutinului, pentru care a fost

întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție în temeiul art.

52¹ alin. (1) din Codul contravențional și aplicată o sancțiune în

mărime de 60 de unități convenționale.

(2) Tot la 13 iunie 2025, Procuratura Ungheni, oficiul Nisporeni, a

informat Comisia Electorală Centrală că, până la acel moment, nu

au fost înregistrate plângeri sau sesizări privind presupuse abateri

de la lege legate de coruperea alegătorilor, transportarea acestora,

falsificarea semnăturilor din listele electorale pentru votarea la

locul aflării, influențarea necorespunzătoare a funcționarilor

electorali sau alte nereguli comise în cadrul alegerilor locale

desfășurate la 18 mai 2025 în comuna Boldurești, raionul

Nisporeni. Totodată, s-a menționat că la data de 7 iunie 2025, la

Inspectoratul de Poliție Nisporeni, a fost înregistrat un proces penal

cu privire la presupuse acțiuni ilegale în contextul alegerilor locale

din 18 mai 2025 desfășurate în comuna Boldurești, raionul

Nisporeni (f.d. 233 vol. I).

(3) Tot pe data de 13 iunie 2025, organul de urmărire penală din cadrul

Inspectoratului de Poliție Nisporeni a informat Comisia Electorală

Centrală că are în gestiune un proces penal pornit în baza

denunțului formulat de Sergiu Bulicanu, vizând presupuse fapte de

semnare a cererilor pentru urna mobilă de către alte persoane decât

24

cele înscrise în listele electorale de bază, în contextul alegerilor

desfășurate în turul al II-lea la data de 1 iunie 2025. Totodată, s-a

precizat că nu există alte cauze sau procese penale aflate în

gestiunea organului de urmărire penală (f.d. 5 vol. II).

(4) De asemenea, la aceeași dată, Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Nisporeni nr. 23 a transmis Comisiei Electorale Centrale

o notă informativă care nu conține informații relevante

suplimentare, limitându-se la reproducerea conținutului hotărârii

nr. 34 din 10 iunie 2025 a Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale Boldurești nr. 23/5. În plus, s-a făcut referire la faptul că

președintele Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

Nisporeni nr. 23, Leonid Mura, nu ar fi avut discuții cu terțul

Nicanor Ciochină (f.d. 6–7 vol. II).

Hotărârea nr. 3591, prin care, în esență, a respins contestația nr. CEC-

10ALN/8 din 12 iunie 2025, înaintată de Sergiu Bulicanu, candidat

independent la funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni.

Totodată, prin aceeași hotărâre, a fost aplicată Mariei Adam, președinta

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5,

raionul Nisporeni, sancțiunea de excludere din Registrul funcționarilor

electorali, fiind lipsită de dreptul de a exercita orice activitate în cadrul

organelor electorale pentru o perioadă de un an (f.d. 15–19, 47–55, 234–239

vol. I; f.d. 37–41 vol. II).

contencios administrativ.

chemare în judecată depusă de Serghei Bulicanu și a anulat:

− hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești

nr.23/5 nr.34 din 10 iunie 2025;

− hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Boldurești

nr.23/5 nr.35 din 10 iunie 2025;

− pct.1 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3591 din 17 iunie

2025.

hotărârile nr. 34 și nr. 35 din 10 iunie 2025 ale Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5, precum și punctul 1 din

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3591 din 17 iunie 2025 sunt

ilegale și urmează a fi anulate, întrucât autoritățile electorale nu au întreprins

toate măsurile necesare pentru a stabili dacă, în cadrul operațiunilor

electorale, au fost comise încălcări ale Codului electoral care ar fi putut

influența rezultatul votării și atribuirea mandatului de primar.

transportare organizată a alegătorilor, autoritățile electorale nu au analizat

dacă acest fapt a influențat rezultatul alegerilor, în condițiile unei diferențe

25

de doar 10 voturi între candidați. De asemenea, Comisia Electorală Centrală

nu a motivat dacă cele 21 de cazuri privind includerea alegătorilor pe listele

pentru votarea la locul aflării puteau afecta rezultatul scrutinului și nu a

suspendat procedura administrativă de examinare a contestației până la

finalizarea procesului penal pendinte.

analizat dacă procedura de vot cu urna mobilă a fost respectată și nu a

examinat aspectul depunerii cererilor de votare la locul aflării de către

reprezentanții concurenților electorali. Nu s-a făcut referire nici la nota

informativă privind neregulile constatate în urma renumărării voturilor și

nici la opiniile observatorilor electorali.

administrative presupune investigarea și administrarea probelor, nu au fost

audiate persoanele care au semnalat încălcările – precum Alexandra Marjina

și Tudor Teleucă. A concluzionat că actele administrative contestate sunt

nemotivate și reflectă o examinare superficială a contestației depuse de

Sergiu Bulicanu.

Centrală urmează să reexamineze contestația, analizând toate aspectele

semnalate, inclusiv creșterea semnificativă a numărului de cereri de vot la

locul aflării. În ceea ce privește cererea de declarare a nulității alegerilor,

aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât nu au fost întrunite cumulativ

condițiile prevăzute de lege: existența unor încălcări ale Codului electoral și

influențarea efectivă a rezultatului votării.

a casat parțial hotărârea Judecătoriei Ungheni din 25 iunie 2025, în partea ce

vizează respingerea pretenției privind obligarea Comisiei Electorale Centrale

să declare nule alegerile locale desfășurate în comuna Boldurești. Și a

adoptat o nouă hotărâre în această parte, prin care a declarat nule alegerile

locale desfășurate la data de 1 iunie 2025 (turul II de scrutin) în comuna

Boldurești, raionul Nisporeni, pentru funcția de primar. A obligat Comisia

Electorală Centrală să organizeze, în termen de două săptămâni de la data

rămânerii definitive a prezentei hotărâri, votarea repetată în comuna

Boldurești pentru funcția de primar.

Supreme de Justiție constată că, în ceea ce privește actele emise de Comisia

Electorală Centrală și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale,

constatările instanțelor de fond și de apel sunt juste, acestea fiind în mod

corect apreciate ca neîntemeiate. Totuși, cu referire la anularea de către

instanța de apel a alegerilor locale noi (turul II) desfășurate la data de 1 iunie

2025 și obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze, în termen de

două săptămâni votarea repetată, concluziile instanței de apel sunt pripite și

contravin dispozițiilor art.176 din Codul electoral. Astfel, în temeiul

clarificărilor aduse de participanții la proces în cadrul ședinței publice

26

desfășurate în fața instanței de recurs, sub aspectul concret contestat în

prezenta cauză, se constată necesitatea admiterii recursului, casării parțiale a

deciziei instanței de apel, cu valorificarea constatărilor și argumentelor

reținute de instanța de recurs.

apelului, instanța ierarhic inferioară a luat act de reformularea pretențiilor de

către apelant, care a solicitat în mod expres anularea alegerilor desfășurate la

data de 1 iunie 2025 în comuna Boldurești, raionul Nisporeni, precum și

obligarea Comisiei Electorale Centrale să dispună organizarea alegerilor

repetate pentru funcția de primar. În consecință, cauza a fost examinată în

raport cu noile pretenții astfel cum au fost concretizate în instanța de apel,

avându-se în vedere ansamblul circumstanțelor de fapt și al probatoriului

administrat în dosar.

prin aplicarea directă a prevederilor art. 176 din Codul electoral s-a realizat

prematur.

instituie temeiul juridic pentru declararea nulității alegerilor și reflectă un

mecanism fundamental de protecție a integrității procesului electoral.

Potrivit acestei norme juridice, alegerile sunt considerate nule dacă, în cadrul

operațiunilor electorale, au fost comise încălcări ale Codului electoral, iar

aceste încălcări au avut o influență asupra rezultatelor votării și asupra

atribuirii mandatelor. Norma consacră astfel un criteriu dublu, întrucât

simpla existență a unor abateri de la dispozițiile legale nu este suficientă

pentru declararea nulității alegerilor, ci este necesar ca aceste nereguli să fi

produs un efect concret, real și determinant asupra rezultatului alegerilor și

asupra actului de conferire a mandatului electoral.

hotărârea privind declararea alegerilor nule revine Comisiei Electorale

Centrale, însă această hotărâre nu este luată în mod arbitrar sau de sine

stătător, ci în baza hotărârilor adoptate de consiliile electorale de

circumscripție respective. Această structurare a competențelor reflectă

principiul subsidiarității în organizarea electorală, în sensul că autoritatea

centrală electorală acționează în baza constatărilor și deciziilor instanțelor

electorale teritoriale, care sunt mai apropiate de evenimentele și realitățile

procesului electoral local și care dețin o poziție privilegiată în analiza și

documentarea incidentelor semnalate.

cauzalitate între abaterea comisă și rezultatul alegerilor. Așadar, în fața unei

cereri sau contestații privind nulitatea alegerilor, autoritățile electorale sau

instanțele de contencios administrativ nu trebuie doar să constate o încălcare

a Codului electoral, ci și să stabilească în ce mod și în ce măsură aceasta a

afectat exprimarea votului cetățenilor și distribuirea mandatelor. Această

exigență urmărește să prevină declararea nulității alegerilor pentru abateri

27

minore sau formale care nu au avut un impact real asupra rezultatului

procesului electoral, protejând în același timp stabilitatea procesului

democratic și respectarea votului exprimat de alegători.

probatoriu, în sensul că persoana sau autoritatea care solicită anularea

alegerilor trebuie să demonstreze nu doar existența încălcărilor, ci și

influența directă a acestora asupra rezultatului final. Astfel, articolul 176

consacră un echilibru între două principii esențiale: legalitatea procesului

electoral și respectarea voinței alegătorilor, în sensul că doar încălcările care

compromit efectiv acest echilibru pot justifica o măsură atât de drastică

precum declararea nulității alegerilor.

restrictiv și cu maximă prudență, pentru a preveni abuzul de drept și pentru

a garanta că nulitatea alegerilor este declarată doar de autoritatea competentă

și doar în situațiile în care ordinea democratică a fost substanțial afectată.

Autoritățile electorale, dar și instanțele de judecată chemate să se pronunțe

asupra legalității alegerilor, trebuie să realizeze o analiză detaliată și

individualizată a fiecărui caz, raportându-se la faptele și circumstanțele

concrete ale speței și la criteriile prevăzute expres de lege. În lipsa unei astfel

de abordări, s-ar crea riscul destabilizării proceselor electorale și al

diminuării încrederii publice în funcționarea sistemului democratic.

nota informativă și Hotărârea nr. 3591 din 17 iunie 2025, a constatat

existența unor neconformități identificate în urma renumărării voturilor și

examinării sesizărilor formulate, aceasta a respins contestația nr. CEC-

10ALN/8 depusă de Sergiu Bulicanu fără a analiza în mod complet și efectiv

ansamblul probelor administrate, precum și impactul concret al acestor

nereguli asupra desfășurării procesului electoral. Prin urmare, rezultă că

autoritatea electorală a procedat la o examinare parțială a circumstanțelor

relevante ale cauzei, omițând valorificarea deplină a competențelor legale și

nesocotind obligația de a asigura o analiză integrală și multiaspectuală,

conform cerințelor prevăzute de cadrul normativ aplicabil.

indicii privind posibila falsificare a semnăturilor de pe listele pentru votarea

la locul aflării – indicii semnalate inclusiv de către organele de urmărire

penală – revenea autorității electorale obligația legală de a identifica toate

probele pertinente cauzei și de a evalua în mod complet, riguros și obiectiv

efectele acestor nereguli asupra desfășurării procesului electoral. Emiterea

actului de validare a alegerilor în absența unei asemenea analize echivalează

cu încălcarea principiului legalității, consacrat de art. 11 din Codul

administrativ, întrucât actul administrativ a fost emis fără o constatare

efectivă, obiectivă și imparțială a stării de fapt relevante în adoptarea sa.

reține că instanța ierarhic inferioară a aplicat în mod corect și argumentat

28

dispozițiile art. 29 din Codul administrativ, care consacră principiul

proporționalității ce trebuie respectat în activitatea autorităților publice și în

procesul decizional al instanțelor de judecată. Potrivit acestor prevederi, o

măsură este proporțională dacă urmărește un scop legitim, este adecvată

pentru atingerea acestui scop, este necesară în contextul dat și nu produce un

prejudiciu excesiv în raport cu beneficiul urmărit.

constatate încălcări de natură să afecteze în mod substanțial rezultatul votării,

autoritatea publică avea obligația de a examina distinct fiecare neregulă

invocată în cauză și de a aprecia, în mod motivat, influența acesteia asupra

rezultatului final al votării.

consacră noțiunea de „interes public” ca fundament esențial al activității

autorităților publice și al actelor administrative emise de acestea. Acest

concept are o funcție determinantă în evaluarea legalității și oportunității

măsurilor adoptate în procesul de administrare publică, fiind deopotrivă un

criteriu de orientare pentru decidenții publici și un standard de control

jurisdicțional.

al societății față de alegerile desfășurate în comuna Boldurești, Comisia

Electorală Centrală, în calitate de autoritate publică competentă, avea

obligația de a acționa cu diligență maximă în vederea asigurării unui proces

electoral transparent, legal și credibil, capabil să consolideze încrederea

publicului în instituțiile democratice.

printre altele, garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

persoanelor, funcționarea legală și în bune condiții a autorităților publice și

satisfacerea necesităților sociale, printre care se numără și dreptul cetățenilor

de a participa la alegeri libere și corecte. În acest sens, orice suspiciune

rezonabilă privind neregularitățile din procesul electoral impunea o reacție

promptă și exhaustivă din partea Comisiei Electorale Centrale, care trebuia

să exercite în mod deplin și efectiv competențele sale legale pentru a verifica

și evalua toate circumstanțele relevante, în special în contextul în care

diferența de voturi dintre candidați era infimă și afectarea chiar și a unui

număr redus de sufragii putea influența rezultatul alegerilor.

o analiză detaliată a impactului acestora asupra rezultatului votării și fără

adoptarea măsurilor necesare pentru restabilirea legalității, nu corespunde

exigențelor impuse de principiile legalității (art. 11 din Codul administrativ),

proporționalității (art. 29) și bunei administrări (art. 6). Într-o societate

democratică, validarea alegerilor în condițiile unor neclarități și suspiciuni

serioase cu privire la integritatea procesului electoral nu doar că încalcă

principiul statului de drept, dar afectează grav încrederea cetățenilor în

corectitudinea și echitatea procesului electoral.

29

posibilitatea, ci era obligată să amâne validarea rezultatului și să dispună

investigații suplimentare sau măsuri corespunzătoare în vederea clarificării

situației de fapt, mai ales în condițiile existenței unor indicii concrete de

falsificare a semnăturilor, sesizate de organele competente. Lipsa unei

asemenea diligențe echivalează cu o neexecutare defectuoasă a atribuțiilor

legale și poate constitui o încălcare gravă a principiilor fundamentale care

guvernează procesul electoral.

anterior validării alegerilor, precum și constatarea unor semne vizibile de

falsificare a semnăturilor în listele electorale pentru votarea la locul aflării,

reprezintă elemente deosebit de relevante care impuneau în mod obiectiv

suspendarea procedurii de validare a alegerilor, până la elucidarea completă

a circumstanțelor de fapt.

corectă a situației de fapt, administrarea probelor și clarificarea

circumstanțelor referitoare la presupusele falsificări de semnături în listele

electorale constituie un element esențial în vederea aflării adevărului. Or,

reieșind din conținutul rapoartelor de constatare tehnico-științifică, întocmite

în cadrul procesului penal nr.20252400212 (Raportul de expertiză judiciară

nr. 34/12-R-2589 din 27 iunie 2025, Raportul de expertiză judiciară nr.

34/12-R-2395 din 17 iunie 2025, Raportul de expertiză judiciară nr. 34/12-

R-2502 din 20 iunie 2025) rezultă că expertul judiciar a analizat semnăturile

alegătorilor înscrise în diferite acte întocmite de persoane implicate în

desfășurarea turului II al alegerilor locale noi în cadrul Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale Boldurești nr. 23/5. Potrivit concluziilor

formulate, o parte dintre semnăturile examinate au fost „executate de una și

aceeași persoană”, iar pentru alte semnături s-a reținut că „probabil au fost

executate de persoane diferite”.

semnături, coroborată cu diferența finală de doar 10 voturi între cei doi

candidați, constituie un indiciu obiectiv că rezultatul scrutinului ar putea fi

viciat în mod determinant. În asemenea circumstanțe, omisiunea autorității

electorale de a interveni prin suspendarea sau revizuirea procedurii de

validare contravine scopului și finalității reglementate de art. 176 din Codul

electoral.

existența unui proces penal în desfășurare și a unor expertize care indicau

semne de falsificare a semnăturilor din listele electorale pentru urna mobilă,

fără o analiză completă și imparțială a impactului acestor nereguli asupra

rezultatului votării, constituie o încălcare gravă a art. 176 Cod electoral și a

principiilor fundamentale ale legalității și proporționalității. Într-o asemenea

situație, singura măsură adecvată și proporțională era suspendarea validării

și declanșarea unei proceduri de reevaluare sau repetare a alegerilor, pentru

30

a proteja interesul public, voința electoratului și integritatea democratică a

procesului electoral.

Nisporeni, nr. 34/42-6095 din 24 iunie 2025, prin care Comisia Electorală

Centrală a fost informată că Secția urmărire penală a IP Nisporeni are în

gestiune procesul penal nr. 2025204012, înregistrat la data de 17 iunie 2025

în temeiul denunțului formulat de cetățeanul Bulicanu Sergiu, referitor la

pretinse nereguli comise de persoane necunoscute în procesul de colectare a

cererilor pentru votarea cu urna mobilă la alegerile locale din comuna

Boldurești din 1 iunie 2025, autoritatea publică era ținută, în temeiul art. 22

din Codul administrativ, să cerceteze din oficiu starea de fapt.

efectuat doar o analiză formală și parțială a situației de fapt, fără a clarifica

integral circumstanțele cazului, aceasta reține că Comisia Electorală Centrală

a respins prematur contestația, înainte de a obține rapoartele de expertiză. În

consecință, se impune menținerea hotărârilor instanțelor inferioare privind

anularea actelor contestate emise de Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale și de Comisia Electorală Centrală.

referitoare la anularea alegerilor și la obligarea Comisiei Electorale Centrale

să organizeze alegeri noi, întrucât aceasta contravine art. 176 din Codul

electoral. În această privință, completul subliniază că reclamantul nu a

susținut, nici în apel, nici în recurs, cererea de obligare a Comisiei Electorale

Centrale să anuleze alegerile, renunțând expres la această pretenție.

Solicitarea de declarare a nulității alegerilor de către instanță, formulată în

apel, nu poate fi admisă, deoarece contravine dispozițiilor imperative ale art.

176 din Codul electoral.

electorale și a prevenirii validării unui rezultat afectat de încălcări

substanțiale ale normelor electorale, precum și având în vedere faptul că

Sergiu Bulicanu a renunțat la capătul de cerere privind obligarea Comisiei

Electorale Centrale să declare nule alegerile locale noi organizate în aceeași

localitate, instanța de recurs apreciază că Comisia Electorală Centrală

urmează să reexamineze contestația nr. CEC-10ALN/8 din 12 iunie 2025,

formulată de Bulicanu Sergiu.

fundamentale ale statului de drept, precum ordinea de drept, democrația,

garantarea drepturilor și libertăților fundamentale, precum și buna

funcționare a autorităților publice. Aceste principii nu pot fi subordonate

unor interese individuale, fie ele legitime, atunci când este pusă în pericol

încrederea publicului în integritatea procesului democratic.

din 13 decembrie 2016, s-a statuat că procesul electoral trebuie să se

desfășoare într-un climat de transparență, legalitate și echitate, tocmai pentru

31

a garanta participarea autentică și conștientă a cetățenilor la viața politică. În

această lumină, interesul colectiv al societății în desfășurarea unor alegeri

libere și corecte prevalează asupra interesului individual al unui candidat

declarat câștigător într-un scrutin afectat de suspiciuni sau nereguli

documentate.

Comisiei Electorale Centrale periclitează grav interesul public. Această

atitudine pasivă sau formală echivalează cu abdicarea autorității

administrative de la obligația sa esențială de garant al legalității procesului

electoral, ceea ce subminează încrederea cetățenilor în eficiența

mecanismelor statului de drept.

există suspiciuni rezonabile de fraudă, documentate inclusiv prin rapoarte de

expertiză și deschiderea unui proces penal, creează un precedent periculos:

autoritățile electorale ar putea fi tentate să tolereze și în viitor abateri de la

legalitate, invocând lipsa unor efecte directe sau iminente. Această practică

este incompatibilă cu standardele constituționale și europene privind

alegerile libere și corecte, care impun o reacție promptă, eficientă și

proporțională din partea instituțiilor publice în fața oricărei suspiciuni ce

planează asupra corectitudinii votului.

referitor la pretinsa lipsă a unei soluții exprese asupra apelului declarat. Deși

în dispozitivul deciziei instanței de apel nu se menționează în mod explicit

respingerea apelului formulat de Nicanor Ciochină, din conținutul

considerentelor deciziei rezultă clar că apelul a fost examinat în fond, iar

criticile invocate nu au fost considerate întemeiate. În consecință, modul de

soluționare a apelului este conform prevederilor art. 240 lit. b) din Codul

administrativ.

expertiză, menționate de Inspectoratul de Poliție Nisporeni prin scrisoarea

nr. 34/42-6095 din 24 iunie 2025, precum și de Comisia Electorală Centrală

în fața instanței de apel, nu ar exista, a fost infirmată în cadrul ședinței de

judecată instanței de recurs. Astfel, aceste rapoarte au fost prezentate Curții

Supreme de Justiție, au fost vizualizate și acceptate de către recurent pentru

a fi anexate la dosar, fiind astfel confirmată existența lor.

temeiul art. 176 din Codul electoral, se impune o corectă interpretare.

Atribuția de a adopta hotărârea cu privire la declararea alegerilor nule revine

Comisiei Electorale Centrale, instanța nu poate substitui autoritatea

competentă.

de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

caracterul parțial întemeiat al recursului declarat de Nicanor Ciochină. În

32

consecință, urmează a fi admis recursul și casată parțial decizia din 4 iulie

2025 a Curții de Apel Nord.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Nicanor Ciochină.

Casează parțial decizia din 4 iulie 2025 a Curții de Apel Nord, în latura

declarării nule a alegerilor locale din 1 iunie 2025 (turul II de scrutin)

desfășurate în comuna Boldurești, raionul Nisporeni pentru funcția de primar

și obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze în termen de 2

săptămâni votarea repetată și în această parte emite o decizie nouă, prin care:

Respinge acțiunea depusă de Sergiu Bulicanu în partea anulării alegerilor

locale desfășurate la data de 1 iunie 2025 în comuna Boldurești, raionul

Nisporeni și obligării Comisiei Electorale Centrale să declanșeze alegeri

repetate pentru funcția de primar al comunei Boldurești.

În rest decizia din 4 iulie 2025 a Curții de Apel Nord se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

33