3ra-161/25 — Cu privire la anularea hotărârii CEC

În data de 14 martie 2023, Nicanor Ciochină a depus acțiune în contencios administrativ electoral îndreptată împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3436 din data de 11 martie 2025, suspendarea procesul de judecată până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești în cauza de contestare a sesizării Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat nr.1304/OT10-74 din 20 februarie 2025, anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3436 din 11 martie 2025.

În motivarea acțiunii Nicanor Ciochină a indicat, că în data de 11 martie 2024, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea nr.3436 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, prin care s-a luat act de sesizarea Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat privind încetarea de drept a mandatului primarului comunei Boldurești, raionul Nisporeni, s-a stabilit alegeri locale noi pentru funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, în data de 18 mai 2025.

Cu hotărârea menționată supra reclamantul nu este de acord din motiv că, prin aceasta s-a constatat încetarea înainte de termen a mandatului lui Nicanor Ciochină, din funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni și s-a stabilit alegeri locale noi pentru funcția respectivă la 18 mai 2025.

În acest context reclamantul a subliniat, că până la emiterea acestei hotărâri a exercitat efectiv atribuțiile funcției de primar, mandat obținut democratic prin exprimarea voinței electoratului. Respectiv, dreptul vătămat al reclamantului constă în dreptul la exercitarea mandatului obținut în mod legitim prin alegeri libere și corecte, garantat de principiul stabilității mandatelor elective și de principiul democratic al suveranității voinței alegătorilor.

Cu referire la fondul cauzei, Nicanor Ciochină a menționat, că prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 33 din 06 noiembrie 2023 a fost validat mandatul său în calitate de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, începând cu data de 05 noiembrie 2023. Prin decizia nr.4/1 din 31 mai 2024, Consiliul comunei Boldurești, raionul Nisporeni a desemnat un primar interimar în persoana lui Gheorghii Bulicanu, pe durata absenței lui 1 Nicanor Ciochină, în circumstanțe ce nu depind de voința sa. Prin decizia Consiliul comunei Boldurești, raionul Nisporeni nr.1/11 din data de 14 februarie 2025, această împuternicire a fost abrogată pe motivul revenirii lui Nicanor Ciochină la exercitarea efectivă a funcției de primar, începând cu data de 14 februarie 2025.

Astfel, în opinia reclamantului sesizarea Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat adresată Comisiei Electorale Centrale la 20 februarie 2025, este eronată și tardivă, având în vedere că mandatul lui Nicanor Ciochină de primar era valid, reintegrându-se legal și continuu în funcție încă din data de 14 februarie 2025.

Reclamantul a evidențiat că constatarea tardivă și notificarea cu încălcarea termenului de 15 zile, stabilit art. 5 alin. (1) și alin. (9) din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local, au dus la încălcarea dreptului fundamental a lui Nicanor Ciochină la exercitarea liberă și legală a mandatului de primar obținut prin voința cetățenilor.

În aceste circumstanțe Nicanor Ciochină emiterea actului administrativ contestat contravine standardelor europene privind principiul securității juridice și al încrederii legitime, consacrate în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest sens, Curtea Europeană a reținut în cauza „Baka împotriva Ungariei” (Hotărârea Marii Camere din 23.06.2016, cererea nr. 20261/12) că revocarea anticipată din funcție, fără respectarea unor criterii clare, transparente și predictibile, constituie o încălcare a art. 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil) și art. 10 (libertatea de exprimare) din Convenție. De asemenea, în cauza „Lupeni Greek Catholic Parish și alții c. României” (Hotărârea Marii Camere din 29.11.2016, cererea nr. 76943/11), Curtea a subliniat importanța securității juridice și obligația autorităților de a respecta drepturile și interesele legitime ale persoanelor aflate în exercitarea funcțiilor publice.

În prezenta cauză, hotărârea contestată a Comisiei Electorale Centrale și procedura urmată de Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat încalcă aceste standarde, ignorând situația juridică și factuală existentă, precum și buna-credință manifestată prin reintegrarea și exercitarea continuă a mandatului de primar.

Reclamantul a mai indicat, că la emiterea actului administrativ contestat a fost încălcat dreptul la cercetarea din oficiu. Or, autoritatea administrativă este obligată să respecte principiul cercetării din oficiu. Conform acestui principiu, autoritatea trebuie să stabilească integral situația de fapt, independent de poziția participanților, asigurând obiectivitate și prevenind arbitrarul administrativ.

În speță, Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat nu a efectuat cercetarea situației de fapt în mod corespunzător și imparțial, limitându-se exclusiv la afirmațiile unei decizii din 31 mai 2024, fără a lua în considerare că Nicanor Ciochină revenise efectiv în funcție, emițând acte administrative și desfășurând activități concrete în calitate de primar. 2

De asemenea a menționat că s-a încălcat principiul securității raporturilor juridice. Or, potrivit art. 30 din Codul administrativ, autoritățile publice nu pot lua măsuri cu efect retroactiv, decât în mod excepțional, iar măsurile care afectează situații juridice definitive sau drepturi dobândite sunt posibile doar dacă există un interes public major. Principiul securității raporturilor juridice reprezintă o garanție fundamentală împotriva arbitrarului administrativ și implică obligația autorităților publice de a acționa în mod coerent, predictibil și transparent. Acest principiu asigură protecția situațiilor juridice deja stabilite, prevenind astfel schimbările intempestive sau intervențiile tardive ale autorităților care pot afecta negativ drepturile dobândite în mod legitim.

În speță, constatarea tardivă și retroactivă a imposibilității exercitării mandatului de către Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat vine în mod direct în contradicție cu principiul securității raporturilor juridice. Această măsură administrativă a fost luată într-un moment în care situația juridică a primarului Nicanor Ciochină fusese deja clarificată și consolidată prin revenirea efectivă a acestuia la exercitarea mandatului. Astfel, intervenția autorității administrative a generat o stare de incertitudine juridică, afectând negativ, atât interesele individuale legitime ale lui Nicanor Ciochină, cât și interesul public în menținerea stabilității instituționale la nivel local.

Mai mult, prin faptul că autoritatea teritorială a sesizat Comisia Electorală Centrală abia după reintegrarea efectivă a lui Nicanor Ciochină în funcția de primar, s-a creat o situație paradoxală și contradictorie, care nu servește niciunui interes public real și legitim. O astfel de abordare administrativă reflectă lipsa unei justificări obiective și rezonabile, încălcând clar jurisprudența CtEDO referitoare la predictibilitatea și coerența acțiunilor autorităților publice.

Prin urmare, constatarea tardivă și retroactivă a imposibilității exercitării mandatului, în opinia reclamantului este vădit disproporționată, nejustificată și încalcă grav principiul securității raporturilor juridice, afectând profund legitimitatea și credibilitatea actelor administrative.

Nicanor Ciochină a mai relatat că prin actul administrativ contestat i s- a încălcat dreptul la apărare din motiv că Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a ignorat obligația procedurală de a-i permite acestuia să își exprime punctul de vedere. Totodată, reclamantul a indicat că, conform art. 24 din Codul administrativ, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună credință, asigurând proporționalitatea și oportunitatea măsurilor luate. Aceste cerințe exclud orice măsură administrativă ineficientă sau care nu servește unui interes public real.

Curtea Europeană, în hotărârea „James și alții c. Regatului Unit” (1986), a accentuat importanța principiului proporționalității și a bunei credințe în activitatea autorităților publice, în scopul evitării oricărei măsuri arbitrare sau disproporționate. 3

În speță, sesizarea tardivă către Comisia Electorală Centrală a fost una vădit ineficientă și disproporționată, deoarece mandatul era deja exercitat în mod efectiv de către Nicanor Ciochină, generând confuzie juridică și instabilitate administrativă.

De asemenea reclamantul a invocat că la emiterea hotărârii contestate s-a încălcat principiul oportunității și a scopului legii, care la caz urmărește evitarea situațiilor în care mandatul alesului local rămâne neexercitat mai mult de 5 luni consecutive. În momentul sesizării Comisiei Electorale Centrale, mandatul lui Nicanor Ciochină era deja exercitat efectiv. Astfel, situația de fapt nu mai corespundea scopului avut în vedere de legiuitor atunci când a inserat aceste prevederi legale. În cauza „Sporrong și Ldnnroth c. Suediei” (1982), CtEDO a precizat că aplicarea unei norme juridice trebuie să respecte nu doar formal textul acesteia, ci mai ales scopul material și intenția reală a legiuitorului.

În speță însă, sesizarea Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat nu este doar contrară principiului oportunității, ci și lipsită de orice fundament material sau rezonabil, deoarece mandatul era deja exercitat efectiv de Nicanor Ciochină. Astfel, măsura a devenit complet nejustificată și disproporționată.

În opinia reclamantului sesizarea tardivă nu a contribuit la remedierea unei situații problematice, ci dimpotrivă, a creat o stare de confuzie juridică și administrativă, generând instabilitate în comunitatea locală. În plus, organizarea unor alegeri noi în aceste condiții încalcă în mod direct drepturile alegătorilor din comuna Boldurești, care deja își exprimaseră voința politică prin alegerea lui Nicanor Ciochină în funcția de primar. O astfel de intervenție administrativă afectează grav dreptul fundamental al alegătorilor la o reprezentare democratică eficientă și stabilă.

Curtea Europeană, în hotărârea „Mathieu-Mohin și Clerfayt c. Belgiei” (1987), a subliniat importanța respectării dreptului alegătorilor de a fi reprezentați efectiv și fără interferențe administrative disproporționate. În același timp, cheltuielile suplimentare necesare organizării unor noi alegeri reprezintă o povară inutilă și disproporționată asupra autorităților locale, în lipsa unui beneficiu public real.

Nicanor Ciochină la fel a invocat încălcarea principiului eficienței administrative prin întârzierea nejustificată a procedurii, care presupune că autoritățile publice trebuie să acționeze prompt și fără întârzieri nejustificate în gestionarea procedurilor administrative, evitând orice acțiune care ar putea compromite eficiența și credibilitatea administrării publice.

La acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în numeroase cauze, inclusiv în „Frydlender c. Franței” (2000) și „Sürmeli c. Germaniei” (2006), că întârzierile nejustificate și prelungirea excesivă a procedurilor administrative sau judiciare constituie încălcări clare ale drepturilor persoanelor implicate, afectând buna administrare și dreptul la o soluționare echitabilă și rapidă. 4

În speță, sesizarea tardivă efectuată de Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat către Comisia Electorală Centrală reflectă o încălcare evidentă a principiului eficienței administrative, întrucât autoritatea administrativă a cunoscut situația de fapt încă din momentul adoptării deciziei din 31 mai 2024 a Consiliului comunei Boldurești, însă a acționat cu o întârziere nejustificată. Această tergiversare a condus la apariția unei situații inutile și prejudiciabile, atât pentru administrația locală, cât și pentru comunitatea locală.

Astfel, autoritatea a contribuit direct la crearea unei situații administrative și juridice incerte, generând costuri suplimentare și afectând negativ încrederea publicului în administrație.

Reclamantul a mai indicat și încălcarea dreptului la o bună administrare, garantat implicit de art. 6 din CEDO. Or, dreptul la o bună administrare presupune obligația autorităților publice de a acționa transparent, imparțial și echitabil, respectând drepturile fundamentale ale persoanei implicate în orice procedură administrativă.

La acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza „Vilho Eskelinen c. Finlandei” (2007), a subliniat că autoritățile publice au obligația procedurală explicită de a desfășura procesele administrative corect, rapid și transparent. În același sens, în cauza „Konig c. Germaniei” (1978), Curtea a precizat că buna administrare impune autorităților evitarea procedurilor inutile și arbitrare.

În speță, însă Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a încălcat grav principiul bunei administrări prin faptul că nu a respectat termenul clar și imperativ de 15 zile pentru sesizarea Comisiei Electorale Centrale. Acționând astfel, autoritatea a creat o situație juridică și administrativă confuză și arbitrară, ignorând atât cerințele legale, cât și drepturile esențiale ale lui Nicanor Ciochină.

Curtea de Apel Centru prin hotărârea din data de 20 martie 2025 a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către Nicanor Ciochină împotrivă Comisiei Electorale Centrale, terț Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat privind anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3436 din 11 martie 2025. ( f.d. 102,103-121)

Cu referire la respingerea cererii lui Nicanor Ciochină cu privire la suspendarea procesului de judecată, Curtea de Apel Centru a reținut că acesta 5 nu este întemeiată, or, prin prisma art. 195 din Codul administrativ în colaborare cu art. 261, lit. h) din Codul de procedură civilă instanța judecătorească poate, dar nu este obligată să suspende procesul în cazul în care cauza nu poate fi judecată înainte de soluționarea unei alte cauze conexe. La caz, însă nu există o cauză conexă din motiv că reclamantul a contestat doar cu cerere prealabilă sesizarea Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat nr.1304/OT10-74 din 20 februarie 2025.

Curtea de Apel Centru ca instanța de fond, soluționând cererea lui Nicanor Ciochină cu privire la suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3436 din data de 11 martie 2025, a reținut în temeiul art. 214, alin. (1-4), art.172, alin. (2) din Codul administrativ că aceasta nu este întemeiată, din motiv că la dispunerea suspendării actului administrativ urmează a fi constatate existența acelor temeiuri necesare a fi întrunite și anume existenței unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil și/sau existenta pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

Instanța de fond a constatat că în speță nu și-au găsit confirmare aceste temeiuri, iar argumentele reclamantului expuse în cererea de suspendare a executării actului administrativ nu se referă la aparența de nelegalitate a actului administrativ contestat, ci privesc însuși fondul aspectului litigios și reprezintă veritabile critici de nelegalitate care se analizează în cadrul acțiunii în contestare, ce nu pot fi subsumate condiției cazului bine justificat.

Cu referire la admisibilitatea acțiunii Curtea de Apel Centru ca instanță de fond, reținând prevederile art. 2, alin. (2), art. 3, art. 5, art. 10, alin. (1), art. 11, alin. (1), lit. a), art. 17, art. 20, art. 39, art. 189, alin. (1) din Codul administrativ, a considerat că acțiunea înaintată de către Nicanor Ciochină este admisibila, deoarece hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3436 din 11 martie 2025 constituie un act administrativ individual defavorabil acestuia, or, prin actul administrativ contestat s-a constatat încetarea înainte de termen a mandatului său din funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, și s-au stabilit alegeri locale noi pentru funcția respectivă la data de 18 mai 2025. Respectiv, dreptul vătămat al reclamantului constă în dreptul la exercitarea mandatului obținut în mod legitim prin alegeri libere și corecte, garantat de principiul stabilității mandatelor elective și de principiul democratic al suveranității voinței alegătorilor.

Totodată instanța de fond, analizând fondul acțiunii în contencios administrativ electoral și reținând prevederile art. 178, alin. (1), lit. b) din Codul electoral, art. 28, alin (1-2) din Legea privind administrația publică locală, nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, art.5, alin. (8), lit. e), alin. (9), lit. c), alin. 10, art.10, alin. (2) din Legea privind statutul alesului local, nr. 768-XIV din 02 februarie 2000 în colaborare cu pct. 1, pct. 24, lit. e), pct. 25, lit. c), pct. 26 din Regulamentul cu privire la procedura de confirmare a legalității alegerilor, validarea și atribuirea mandatelor de primar și de consilier, aprobat prin 6 Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1104/23, a conchis că acțiunea înaintată de către Nicanor Ciochină nu este întemeiată.

În acest sens Curtea de Apel Centru ca instanța de fond a constatat că mandatul primarului încetează dacă primarul nu își poate exercita funcția timp de peste 5 luni consecutive, iar constatarea acestui fapt îi revine Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, după care în termen de 15 zile este obligat să notifice Comisia Electorală Centrală. Această măsură are rolul de a asigura funcționarea eficientă a administrației publice locale. Se rezumă că un primar care nu își poate exercita atribuțiile pentru o perioadă îndelungată poate afecta buna guvernare a comunității. Prin urmare, legea a instituit un mecanism clar de înlocuire. Încetarea mandatului nu este o sancțiune, ci o necesitate administrativă. Această prevedere asigură continuitatea actului de guvernare la nivel local.

În speță s-a stabilit că prin adresa înregistrată sub nr. CEC- 7/19052 din 20 februarie 2025, Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a solicitat Comisiei Electorale Centrale, încetarea înainte de termen a mandatului de primar a lui Nicanor Ciochină, în circumstanțele constatate de Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat și stabilirea datei alegerilor noi, conform prevederilor legislației electorale. În vederea examinării circumstanțelor de fapt pentru constatarea întrunirii condițiilor de drept statuate de art. 5, alin. (8), lit. e) din Legea nr. 768/2000 privind statutul alesului local, Comisia Electorală Centrală s-a adresat Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, secretarului Consiliului comunal Boldurești, raionul Nisporeni și Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat.

Prin răspunsul Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, nr. 1304/OT10 – 94 din 3 martie 2025 s-a comunicat că primarul comunei Boldurești, raionul Nisporeni, Nicanor Ciochină s-a aflat în imposibilitate de a exercita funcția de primar mai mult de 5 luni consecutive în perioada 7 martie 2024 – 14 februarie 2025.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, prin răspunsul cu nr. 84/24-2184 din 3 martie 2025, a comunicat că la 21 februarie 2024, ora 00:15, Nicanor Ciochină a fost reținut în conformitate cu art. 166 - 167 din Codul de procedură penală, fiind bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264, alin. (3), lit. b) și art. 266 din Codul penal. În data de 13 septembrie 2024, lui Nicanor Ciochină i-a fost înlocuită măsura preventivă sub formă de arest preventiv, fiindu-i stabilită măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile, până la data de 11 februarie 2025, ora 17:00. La 3 februarie 2025 inculpatului Nicanor Ciochină i-a fost înlocuită măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu și aplicată măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar pe un termen de 60 zile, cu stabilirea restricțiilor prevăzute la art. 191, alin. (3) din Codul de procedură penală. Pe parcursul urmării penale și în cadrul cercetării judecătorești nu a solicitat suspendarea din funcție a învinuitului/inculpatului Nicanor Ciochină. 7

Prin răspunsul Secretarului Consiliului comunal Boldurești, raionul Nisporeni nr. 28 din 3 martie 2025 s-a menționat că, la 27 februarie 2025, Consiliul comunal Boldurești a recepționat notificarea Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, prin care se solicită abrogarea deciziei nr. 1/11 din 14 februarie 2025, care va fi examinată la următoarea ședință. Totodată a informat că primarul comunei Boldurești, raionul Nisporeni, Nicanor Ciochină, până la data de 24 mai 2024 s-a aflat în concediu.

În contextul celor relatate instanța de fond a constatat, că primarul comunei Boldurești, raionul Nisporeni, Nicanor Ciochină, s-a aflat în imposibilitate de a exercita funcția de primar în perioada 31 mai 2024 – 14 februarie 2025, perioadă în care nu a fost inclusă perioada în care reclamantul s-a aflat în concediu, fapt constatat de Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat.

Astfel, Curtea de Apel Centru a concluzionat că hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind încetarea de drept a mandatului primarului Nicanor Ciochină, este una legală și întemeiată, întrucât respectă cadrul normativ aplicabil și anume art. 5 alin. (8), lit. e) din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000.

Totodată instanța de fond a subliniat că, deși Consiliul comunal Boldurești, prin decizia nr. 1/11 din 14 februarie 2025, a abrogat decizia nr. 4/1 din 31 mai 2024, prin care a fost împuternicit Gheorghii Bulicanu să exercite interimatul funcției de primar a comunei Boldurești în perioada absenței primarului Nicanor Ciochină, acest fapt nu modifică retroactiv situația de imposibilitate de exercitare a funcției de către reclamantul în cauză pe o perioadă mai mare de 5 luni consecutive, mandatul căruia, în condițiile art. 5, alin. (8), lit. e) din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, încetează de drept înainte de termen. Din deciziile Consiliului comunal Boldurești anexate la materialele dosarului administrativ se reține în mod implicit că primarul comunei Boldurești nu și-a exercitat mandatul pe o perioadă mai mare de 5 luni, lucru confirmat prin multiple decizii de asigurare a interimatului. Astfel că, încetarea de drept a mandatului nu reprezintă o sancțiune, ci o consecință automată a unei situații obiective, conform cadrului legal aplicabil.

La caz, Curtea de Apel Centru a stabilit că Comisia Electorală Centrală a respectat procedura prevăzută de lege, solicitând informații suplimentare de la instituțiile relevante. Răspunsurile acestora au confirmat lipsa exercitării mandatului primarului Nicanor Ciochină pe o perioadă mai mare de 5 luni consecutive, situație în care Codul electoral impune organizarea de alegeri noi pentru a desemna un nou primar.

Mai mult în cadrul examinării cauzei Nicanor Ciochină nu a contestat faptul că nu și-a exercitat atribuțiile pe o perioadă mai mare de 5 luni consecutive.

Instanța de fond a respins argumentul reclamantului precum că hotărârea contestată a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale, deoarece la data sesizării Comisiei Electorale Centrale această situație ar fi încetat deja, 8 el fiind revenit în exercitarea atribuțiilor funcției. Or, Comisia Electorală Centrală a acționat conform prevederilor art. 5, alin. (8), lit. e) din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, fiind constatate circumstanțele de încetare de drept a mandatului de primar înainte de termen. Astfel, Comisia Electorală Centrală a respectat întocmai cadrul normativ aplicabil.

Curtea de Apel Centru a examinat și argumentul reclamantului precum că procedura adoptării hotărârii contestate nu a fost transparentă și că nu i s-a oferit posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere, însă l-a considerat neîntemeiat, deoarece reieșind din materialele dosarului administrativ se atestă că Comisia Electorală Centrală a respectat obligațiile sale privind transparența decizională. Hotărârea nr. 3436 a fost adoptată în cadrul unei ședințe publice, iar reprezentanții administrației locale au fost informați despre procedura în desfășurare. De asemenea, secretarul Consiliului comunal Boldurești a fost notificat în repetate rânduri despre procesul administrativ și a avut posibilitatea de a formula obiecții.

Nicanor Ciochină de asemenea a afirmat că măsura încetării de drept a mandatului este disproporționată, însă și această afirmație a fost respinsă de către instanța de fond, din motiv că încetarea de drept a mandatului nu este o măsură sancționatorie, ci o consecință legală a unei situații de fapt obiective, iar imposibilitatea de a exercita funcția mai mult de 5 luni consecutive duce automat la încetarea de drept a mandatului, fără a fi necesară o evaluare subiectivă a proporționalității.

Cu referire la argumentul reclamantul precum că hotărârea Comisiei Electorale Centrale creează incertitudine juridică, deoarece interimatul funcției de primar a fost modificat prin decizii ulterioare ale Consiliului comunal Boldurești, Curtea de Apel Centru ca instanță de fond a subliniat, că incertitudinea nu provine din hotărârea contestată, ci din încercările Consiliului comunal Boldurești de a revoca și modifica decizii anterioare privind interimatul funcției de primar.

Finalmente instanța de fond a concluzionat că în speță Comisia Electorală Centrală a aplicat legea în mod clar și previzibil, constatând încetarea de drept a mandatului primarului și stabilind data alegerilor noi, conform Codului electoral.

În motivarea recursului Nicanor Ciochină, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, a indicat încălcarea dreptului la o hotărâre motivată din motiv că Curtea de Apel Centru, nu s-a pronunțat în mod efectiv asupra unui șir de critici și argumente fundamentale formulate prin cererea de chemare în judecată și nume încălcarea principului la un proces echitabil, a principiului cercetării din oficiu, a principiului securității raporturilor juridice, a dreptului la apărare, a principiului bunei-credințe și proporționalității, a principiului oportunității și scopului legii, a principiului eficienței administrative precum și dreptul la o bună administrare garantat implicit de art. 6 CEDO.

În opinia recurentului aceste principii constituiau pilonii fundamentali ai susținerii acțiunii sale, iar refuzul instanței de a-i analiza în fond, a privat recurentul de accesul efectiv la justiție și de un proces echitabil, ceea ce impune rejudecarea cauzei cu examinarea integrală și motivată a tuturor susținerilor relevante.

Cu referire la suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3436 din data de 11 martie 2025. Nicanor Ciochină a indicat că instanța de judecată a omis să țină cont de nerespectarea obligației de analiză efectivă a cazului bine justificat și a pagubei iminente, ignorarea normelor legale ce permit suspendarea fără parcurgerea procedurii prealabile, neanalizarea riscului de prejudiciu financiar și impact asupra bugetului public, nerespectarea jurisprudenței naționale și CtEDO privind rolul efectiv al măsurii provizorii.

Totodată recurentului a criticat soluția instanței de fond privind respingerea cererii de suspendare a procesului, menținând că această soluție este una eronată și contrară atât dispozițiilor legale interne, cât și jurisprudenței europene în materie de drepturi fundamentale.

În opinia lui Nicanor Ciochină instanța a dat o interpretare rigidă și formalistă prevederilor legale, fără a analiza caracterul indispensabil al suspendării în contextul dat, încălcând inclusiv cerințele unui proces echitabil, manifestat prin ignorarea interdependenței juridice directe între cele două cauze, risc major de soluții contradictorii, obligația instanței de a evita încălcarea art. 6 CEDO, nesocotirea rolului cererii prealabile și al controlului de legalitate progresiv precum și ineficiența examinării în paralel.

În data de 27 martie 2025 Comisia Electorală Centrală a depus referință asupra recursului înaintat de către Nicanor Ciochină, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, deoarece recursul depus se limitează la o simplă citate a textelor din lege, nu conține critici argumentate în fapt și în drept ale hotărârii contestate, nu indică probe pe care se bazează aceste critici precum și greșeli care să fie imputate instanței de fond. ( f.d.176-178) 10

Art. 95 alin. (8) din Codul electoral stabilește că: „Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral prevede că: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 172, alin. (2) din Codul administrativ statuează că: „Motivele suspendării sunt: a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil; b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.”

Art. 195 din Codul administrativ reglementează următoarele „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 214, alin. (1-3) din Codul administrativ prevede că: „Suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios administrativ. Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ individual din motivele prevăzute la art.172 alin.(2). Pentru probarea faptelor, participanții, în locul prezentării probelor obișnuite, pot depune o declarație pe propria răspundere.”

Art. 245 din Codul administrativ stabilețte următoarele: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451, alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; 11 d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 246, alin. (1) din Codul administrativ reglementează următoarele: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246, alin. (2), lit. h) din Codul administrativ prevede că: „Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

Art. 261, lit. h) din Codul de procedură civilă stabilește că: „La cererea participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care cauza nu poate fi judecată înainte de soluționarea unei alte cauze conexe.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin recursul înaintat recurentul a contestat încheierea instanței de fond din data de 20 martie 2025 prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea lui Nicanor Ciochină cu privire la suspendarea procesului de judecată, până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești în cauza de contestare a sesizării Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat nr.1304/OT10-74 din 20 februarie 2025.

Cu referire la dezacordul recurentului cu încheierea prin care s-a respins cererea cu privire la suspendarea procesului de judecată, completul de judecată consideră că acesta este neîntemeiat, iar soluția instanței de fond este justă, întrucât din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine inexistența unei cauze conexe, or, Nicanor Ciochină a contestat cu cerere prealabilă sesizarea 12 Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, care a stat la baza emiterii hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3436 din 11 martie 2024, prin urmare instanța de judecată nu a fost încă sesizată cu o acțiune principală privind verificarea legalității sesizării Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat.

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca neîntemeiat argumentul Nicanor Ciochină, precum că soluția instanței de fond este una eronată și contrară prevederilor legale, or, art. 261, lit. h) din Codul de procedură civilă prevede expres faptul că instanța de judecată poate suspenda procesul de judecată, în cazul în care cauza nu poate fi judecată înainte de soluționarea unei alte cauze conexe, circumstanță care în speță nu se atestă.

Cu referire la recursul declarat împotriva hotărârii instanței de fond, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că din analiza prevederilor art. 2451-246 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Din analiza recursului declarat de către Nicanor Ciochină, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, rezultă, că recurentul nu a invocat temeiul legal în baza căruia își întemeiază recursul, dar a făcut trimitere la prevederile art. 244- 2451 din Codul administrativ, fără a indica expres temeiul de admisibilitate a recursului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea 13 lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în fond ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă, că motivele de casare, invocate în recursul depus de Nicanor Ciochină nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece argumentele invocate în recurs sunt irelevante, care nu au putere să răstoarne soluția instanței de fond, care în temeiul art. 219 din Codul administrativ a cercetat starea de fapt în baza tuturor probelor prezentate în dosarul administrativ, precum și a celor prezentate în instanța de judecat.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

În context, completul de judecată consideră neîntemeiate criticele lui Nicanor Ciochină privind respingerea de către instanța de fond a cererii de suspendare a executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale din data de 11 martie 2025, or, Curtea de Apel Centru și-a motivat această concluzie în baza prevederilor art. 214 din Codul administrativ în colaborare cu art. 172 alin. (2) din Codul de procedură civilă și raportate la circumstanțele de fapt a cauzei, care nu atestă temeiuri de suspendare a executării hotărârii.

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că recursul depus de Nicanor Ciochină conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează, că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios 14 administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează, că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Nicanor Ciochină.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246, alin. (2), lit. h) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de către Nicanor Ciochină, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 15