3ra-161/25 — cu privire la anularea hotărârii CEC

3ra-161/25 — cu privire la anularea hotărârii CEC (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Nicanor

Ciochină, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață,

în cauza de contencios administrativ, înaintată la acțiunea depusă de către

Nicanor Ciochină împotrivă Comisiei Electorale Centrale, terț Oficiul teritorial

Ungheni al Cancelariei de Stat privind anularea hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr.3436 din 11 martie 2025,

împotriva încheierii și a hotărârii din 20 martie 2025 ale Curții de Apel

Centru,

(Dosarul nr. 3ra-161/25

PIGD 2-25033596-01-3ra-21032025)

Inadmisibilitatea recursului vădit neîntemeiat. Art.246, alin. (2), lit. h) din

Codul administrativ. Dezacordul recurentului cu hotărârea instanței de fond nu

constituie un temei de casare a ei.

Curtea de Apel Centru, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan

01 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Nicanor

Ciochină, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ electoral îndreptată împotriva Comisiei Electorale

Centrale, prin care a solicitat suspendarea executării hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr.3436 din data de 11 martie 2025, suspendarea procesul

de judecată până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești în cauza

de contestare a sesizării Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat

nr.1304/OT10-74 din 20 februarie 2025, anularea hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr.3436 din 11 martie 2025.

2024, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea nr.3436 cu privire la

stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al comunei

Boldurești, raionul Nisporeni, prin care s-a luat act de sesizarea Oficiului

teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat privind încetarea de drept a mandatului

primarului comunei Boldurești, raionul Nisporeni, s-a stabilit alegeri locale noi

pentru funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, în data de

18 mai 2025.

că, prin aceasta s-a constatat încetarea înainte de termen a mandatului lui

Nicanor Ciochină, din funcția de primar al comunei Boldurești, raionul

Nisporeni și s-a stabilit alegeri locale noi pentru funcția respectivă la 18 mai

2025.

hotărâri a exercitat efectiv atribuțiile funcției de primar, mandat obținut

democratic prin exprimarea voinței electoratului. Respectiv, dreptul vătămat al

reclamantului constă în dreptul la exercitarea mandatului obținut în mod legitim

prin alegeri libere și corecte, garantat de principiul stabilității mandatelor

elective și de principiul democratic al suveranității voinței alegătorilor.

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 33 din 06 noiembrie 2023 a fost

validat mandatul său în calitate de primar al comunei Boldurești, raionul

Nisporeni, începând cu data de 05 noiembrie 2023. Prin decizia nr.4/1 din 31

mai 2024, Consiliul comunei Boldurești, raionul Nisporeni a desemnat un

primar interimar în persoana lui Gheorghii Bulicanu, pe durata absenței lui

1

Nicanor Ciochină, în circumstanțe ce nu depind de voința sa. Prin decizia

Consiliul comunei Boldurești, raionul Nisporeni nr.1/11 din data de 14

februarie 2025, această împuternicire a fost abrogată pe motivul revenirii lui

Nicanor Ciochină la exercitarea efectivă a funcției de primar, începând cu data

de 14 februarie 2025.

Cancelariei de Stat adresată Comisiei Electorale Centrale la 20 februarie 2025,

este eronată și tardivă, având în vedere că mandatul lui Nicanor Ciochină de

primar era valid, reintegrându-se legal și continuu în funcție încă din data de 14

februarie 2025.

încălcarea termenului de 15 zile, stabilit art. 5 alin. (1) și alin. (9) din Legea nr.

768-XIV din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local, au dus la

încălcarea dreptului fundamental a lui Nicanor Ciochină la exercitarea liberă și

legală a mandatului de primar obținut prin voința cetățenilor.

contestat contravine standardelor europene privind principiul securității

juridice și al încrederii legitime, consacrate în jurisprudența constantă a Curții

Europene a Drepturilor Omului. În acest sens, Curtea Europeană a reținut în

cauza „Baka împotriva Ungariei” (Hotărârea Marii Camere din 23.06.2016,

cererea nr. 20261/12) că revocarea anticipată din funcție, fără respectarea unor

criterii clare, transparente și predictibile, constituie o încălcare a art. 6 § 1

(dreptul la un proces echitabil) și art. 10 (libertatea de exprimare) din

Convenție. De asemenea, în cauza „Lupeni Greek Catholic Parish și alții c.

României” (Hotărârea Marii Camere din 29.11.2016, cererea nr. 76943/11),

Curtea a subliniat importanța securității juridice și obligația autorităților de a

respecta drepturile și interesele legitime ale persoanelor aflate în exercitarea

funcțiilor publice.

procedura urmată de Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat încalcă

aceste standarde, ignorând situația juridică și factuală existentă, precum și

buna-credință manifestată prin reintegrarea și exercitarea continuă a

mandatului de primar.

a fost încălcat dreptul la cercetarea din oficiu. Or, autoritatea administrativă

este obligată să respecte principiul cercetării din oficiu. Conform acestui

principiu, autoritatea trebuie să stabilească integral situația de fapt, independent

de poziția participanților, asigurând obiectivitate și prevenind arbitrarul

administrativ.

cercetarea situației de fapt în mod corespunzător și imparțial, limitându-se

exclusiv la afirmațiile unei decizii din 31 mai 2024, fără a lua în considerare că

Nicanor Ciochină revenise efectiv în funcție, emițând acte administrative și

desfășurând activități concrete în calitate de primar.

2

raporturilor juridice. Or, potrivit art. 30 din Codul administrativ, autoritățile

publice nu pot lua măsuri cu efect retroactiv, decât în mod excepțional, iar

măsurile care afectează situații juridice definitive sau drepturi dobândite sunt

posibile doar dacă există un interes public major. Principiul securității

raporturilor juridice reprezintă o garanție fundamentală împotriva arbitrarului

administrativ și implică obligația autorităților publice de a acționa în mod

coerent, predictibil și transparent. Acest principiu asigură protecția situațiilor

juridice deja stabilite, prevenind astfel schimbările intempestive sau

intervențiile tardive ale autorităților care pot afecta negativ drepturile dobândite

în mod legitim.

mandatului de către Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat vine în

mod direct în contradicție cu principiul securității raporturilor juridice. Această

măsură administrativă a fost luată într-un moment în care situația juridică a

primarului Nicanor Ciochină fusese deja clarificată și consolidată prin

revenirea efectivă a acestuia la exercitarea mandatului. Astfel, intervenția

autorității administrative a generat o stare de incertitudine juridică, afectând

negativ, atât interesele individuale legitime ale lui Nicanor Ciochină, cât și

interesul public în menținerea stabilității instituționale la nivel local.

Electorală Centrală abia după reintegrarea efectivă a lui Nicanor Ciochină în

funcția de primar, s-a creat o situație paradoxală și contradictorie, care nu

servește niciunui interes public real și legitim. O astfel de abordare

administrativă reflectă lipsa unei justificări obiective și rezonabile, încălcând

clar jurisprudența CtEDO referitoare la predictibilitatea și coerența acțiunilor

autorităților publice.

exercitării mandatului, în opinia reclamantului este vădit disproporționată,

nejustificată și încalcă grav principiul securității raporturilor juridice, afectând

profund legitimitatea și credibilitatea actelor administrative.

a încălcat dreptul la apărare din motiv că Oficiul teritorial Ungheni al

Cancelariei de Stat a ignorat obligația procedurală de a-i permite acestuia să își

exprime punctul de vedere. Totodată, reclamantul a indicat că, conform art. 24

din Codul administrativ, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună

credință, asigurând proporționalitatea și oportunitatea măsurilor luate. Aceste

cerințe exclud orice măsură administrativă ineficientă sau care nu servește unui

interes public real.

(1986), a accentuat importanța principiului proporționalității și a bunei credințe

în activitatea autorităților publice, în scopul evitării oricărei măsuri arbitrare

sau disproporționate.

3

vădit ineficientă și disproporționată, deoarece mandatul era deja exercitat în

mod efectiv de către Nicanor Ciochină, generând confuzie juridică și

instabilitate administrativă.

s-a încălcat principiul oportunității și a scopului legii, care la caz urmărește

evitarea situațiilor în care mandatul alesului local rămâne neexercitat mai mult

de 5 luni consecutive. În momentul sesizării Comisiei Electorale Centrale,

mandatul lui Nicanor Ciochină era deja exercitat efectiv. Astfel, situația de fapt

nu mai corespundea scopului avut în vedere de legiuitor atunci când a inserat

aceste prevederi legale. În cauza „Sporrong și Ldnnroth c. Suediei” (1982),

CtEDO a precizat că aplicarea unei norme juridice trebuie să respecte nu doar

formal textul acesteia, ci mai ales scopul material și intenția reală a

legiuitorului.

Stat nu este doar contrară principiului oportunității, ci și lipsită de orice

fundament material sau rezonabil, deoarece mandatul era deja exercitat efectiv

de Nicanor Ciochină. Astfel, măsura a devenit complet nejustificată și

disproporționată.

unei situații problematice, ci dimpotrivă, a creat o stare de confuzie juridică și

administrativă, generând instabilitate în comunitatea locală. În plus,

organizarea unor alegeri noi în aceste condiții încalcă în mod direct drepturile

alegătorilor din comuna Boldurești, care deja își exprimaseră voința politică

prin alegerea lui Nicanor Ciochină în funcția de primar. O astfel de intervenție

administrativă afectează grav dreptul fundamental al alegătorilor la o

reprezentare democratică eficientă și stabilă.

(1987), a subliniat importanța respectării dreptului alegătorilor de a fi

reprezentați efectiv și fără interferențe administrative disproporționate. În

același timp, cheltuielile suplimentare necesare organizării unor noi alegeri

reprezintă o povară inutilă și disproporționată asupra autorităților locale, în

lipsa unui beneficiu public real.

administrative prin întârzierea nejustificată a procedurii, care presupune că

autoritățile publice trebuie să acționeze prompt și fără întârzieri nejustificate în

gestionarea procedurilor administrative, evitând orice acțiune care ar putea

compromite eficiența și credibilitatea administrării publice.

numeroase cauze, inclusiv în „Frydlender c. Franței” (2000) și „Sürmeli c.

Germaniei” (2006), că întârzierile nejustificate și prelungirea excesivă a

procedurilor administrative sau judiciare constituie încălcări clare ale

drepturilor persoanelor implicate, afectând buna administrare și dreptul la o

soluționare echitabilă și rapidă.

4

Cancelariei de Stat către Comisia Electorală Centrală reflectă o încălcare

evidentă a principiului eficienței administrative, întrucât autoritatea

administrativă a cunoscut situația de fapt încă din momentul adoptării deciziei

din 31 mai 2024 a Consiliului comunei Boldurești, însă a acționat cu o

întârziere nejustificată. Această tergiversare a condus la apariția unei situații

inutile și prejudiciabile, atât pentru administrația locală, cât și pentru

comunitatea locală.

administrative și juridice incerte, generând costuri suplimentare și afectând

negativ încrederea publicului în administrație.

administrare, garantat implicit de art. 6 din CEDO. Or, dreptul la o bună

administrare presupune obligația autorităților publice de a acționa transparent,

imparțial și echitabil, respectând drepturile fundamentale ale persoanei

implicate în orice procedură administrativă.

„Vilho Eskelinen c. Finlandei” (2007), a subliniat că autoritățile publice au

obligația procedurală explicită de a desfășura procesele administrative corect,

rapid și transparent. În același sens, în cauza „Konig c. Germaniei” (1978),

Curtea a precizat că buna administrare impune autorităților evitarea

procedurilor inutile și arbitrare.

grav principiul bunei administrări prin faptul că nu a respectat termenul clar și

imperativ de 15 zile pentru sesizarea Comisiei Electorale Centrale. Acționând

astfel, autoritatea a creat o situație juridică și administrativă confuză și arbitrară,

ignorând atât cerințele legale, cât și drepturile esențiale ale lui Nicanor

Ciochină.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respins ca fiind neîntemeiată cererea lui Nicanor Ciochină cu privire la

suspendarea procesului de judecată, până la data rămânerii irevocabile a

hotărârii judecătorești în cauza de contestare a sesizării Oficiului teritorial

Ungheni al Cancelariei de Stat nr.1304/OT10-74 din 20 februarie 2025. (f.d.95-

101)

respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către Nicanor Ciochină împotrivă

Comisiei Electorale Centrale, terț Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de

Stat privind anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3436 din 11

martie 2025. ( f.d. 102,103-121)

suspendarea procesului de judecată, Curtea de Apel Centru a reținut că acesta

5

nu este întemeiată, or, prin prisma art. 195 din Codul administrativ în

colaborare cu art. 261, lit. h) din Codul de procedură civilă instanța

judecătorească poate, dar nu este obligată să suspende procesul în cazul în care

cauza nu poate fi judecată înainte de soluționarea unei alte cauze conexe. La

caz, însă nu există o cauză conexă din motiv că reclamantul a contestat doar cu

cerere prealabilă sesizarea Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat

nr.1304/OT10-74 din 20 februarie 2025.

Nicanor Ciochină cu privire la suspendarea executării hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr.3436 din data de 11 martie 2025, a reținut în temeiul art.

214, alin. (1-4), art.172, alin. (2) din Codul administrativ că aceasta nu este

întemeiată, din motiv că la dispunerea suspendării actului administrativ

urmează a fi constatate existența acelor temeiuri necesare a fi întrunite și anume

existenței unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului

administrativ individual defavorabil și/sau existenta pericolului iminent de

producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului

administrativ individual defavorabil.

temeiuri, iar argumentele reclamantului expuse în cererea de suspendare a

executării actului administrativ nu se referă la aparența de nelegalitate a actului

administrativ contestat, ci privesc însuși fondul aspectului litigios și reprezintă

veritabile critici de nelegalitate care se analizează în cadrul acțiunii în

contestare, ce nu pot fi subsumate condiției cazului bine justificat.

de fond, reținând prevederile art. 2, alin. (2), art. 3, art. 5, art. 10, alin. (1), art.

11, alin. (1), lit. a), art. 17, art. 20, art. 39, art. 189, alin. (1) din Codul

administrativ, a considerat că acțiunea înaintată de către Nicanor Ciochină este

admisibila, deoarece hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3436 din 11

martie 2025 constituie un act administrativ individual defavorabil acestuia, or,

prin actul administrativ contestat s-a constatat încetarea înainte de termen a

mandatului său din funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni,

și s-au stabilit alegeri locale noi pentru funcția respectivă la data de 18 mai

exercitarea mandatului obținut în mod legitim prin alegeri libere și corecte,

garantat de principiul stabilității mandatelor elective și de principiul democratic

al suveranității voinței alegătorilor.

administrativ electoral și reținând prevederile art. 178, alin. (1), lit. b) din Codul

electoral, art. 28, alin (1-2) din Legea privind administrația publică locală, nr.

436-XVI din 28 decembrie 2006, art.5, alin. (8), lit. e), alin. (9), lit. c), alin. 10,

art.10, alin. (2) din Legea privind statutul alesului local, nr. 768-XIV din 02

februarie 2000 în colaborare cu pct. 1, pct. 24, lit. e), pct. 25, lit. c), pct. 26 din

Regulamentul cu privire la procedura de confirmare a legalității alegerilor,

validarea și atribuirea mandatelor de primar și de consilier, aprobat prin

6

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1104/23, a conchis că acțiunea

înaintată de către Nicanor Ciochină nu este întemeiată.

mandatul primarului încetează dacă primarul nu își poate exercita funcția timp

de peste 5 luni consecutive, iar constatarea acestui fapt îi revine Oficiului

teritorial al Cancelariei de Stat, după care în termen de 15 zile este obligat să

notifice Comisia Electorală Centrală. Această măsură are rolul de a asigura

funcționarea eficientă a administrației publice locale. Se rezumă că un primar

care nu își poate exercita atribuțiile pentru o perioadă îndelungată poate afecta

buna guvernare a comunității. Prin urmare, legea a instituit un mecanism clar

de înlocuire. Încetarea mandatului nu este o sancțiune, ci o necesitate

administrativă. Această prevedere asigură continuitatea actului de guvernare la

nivel local.

20 februarie 2025, Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a solicitat

Comisiei Electorale Centrale, încetarea înainte de termen a mandatului de

primar a lui Nicanor Ciochină, în circumstanțele constatate de Oficiul teritorial

Ungheni al Cancelariei de Stat și stabilirea datei alegerilor noi, conform

prevederilor legislației electorale. În vederea examinării circumstanțelor de fapt

pentru constatarea întrunirii condițiilor de drept statuate de art. 5, alin. (8), lit.

e) din Legea nr. 768/2000 privind statutul alesului local, Comisia Electorală

Centrală s-a adresat Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate

și Cauze Speciale, secretarului Consiliului comunal Boldurești, raionul

Nisporeni și Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat.

1304/OT10 – 94 din 3 martie 2025 s-a comunicat că primarul comunei

Boldurești, raionul Nisporeni, Nicanor Ciochină s-a aflat în imposibilitate de a

exercita funcția de primar mai mult de 5 luni consecutive în perioada 7 martie

2024 – 14 februarie 2025.

Speciale, prin răspunsul cu nr. 84/24-2184 din 3 martie 2025, a comunicat că

la 21 februarie 2024, ora 00:15, Nicanor Ciochină a fost reținut în conformitate

cu art. 166 - 167 din Codul de procedură penală, fiind bănuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264, alin. (3), lit. b) și art. 266 din Codul penal.

În data de 13 septembrie 2024, lui Nicanor Ciochină i-a fost înlocuită măsura

preventivă sub formă de arest preventiv, fiindu-i stabilită măsura preventivă

sub formă de arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile, până la data de 11

februarie 2025, ora 17:00. La 3 februarie 2025 inculpatului Nicanor Ciochină

i-a fost înlocuită măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu și aplicată

măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar pe un

termen de 60 zile, cu stabilirea restricțiilor prevăzute la art. 191, alin. (3) din

Codul de procedură penală. Pe parcursul urmării penale și în cadrul cercetării

judecătorești nu a solicitat suspendarea din funcție a învinuitului/inculpatului

Nicanor Ciochină.

7

Nisporeni nr. 28 din 3 martie 2025 s-a menționat că, la 27 februarie 2025,

Consiliul comunal Boldurești a recepționat notificarea Oficiului teritorial

Ungheni al Cancelariei de Stat, prin care se solicită abrogarea deciziei nr. 1/11

din 14 februarie 2025, care va fi examinată la următoarea ședință. Totodată a

informat că primarul comunei Boldurești, raionul Nisporeni, Nicanor Ciochină,

până la data de 24 mai 2024 s-a aflat în concediu.

comunei Boldurești, raionul Nisporeni, Nicanor Ciochină, s-a aflat în

imposibilitate de a exercita funcția de primar în perioada 31 mai 2024 – 14

februarie 2025, perioadă în care nu a fost inclusă perioada în care reclamantul

s-a aflat în concediu, fapt constatat de Oficiul teritorial Ungheni al Cancelariei

de Stat.

Electorale Centrale privind încetarea de drept a mandatului primarului Nicanor

Ciochină, este una legală și întemeiată, întrucât respectă cadrul normativ

aplicabil și anume art. 5 alin. (8), lit. e) din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie

2000.

Boldurești, prin decizia nr. 1/11 din 14 februarie 2025, a abrogat decizia nr.

4/1 din 31 mai 2024, prin care a fost împuternicit Gheorghii Bulicanu să

exercite interimatul funcției de primar a comunei Boldurești în perioada

absenței primarului Nicanor Ciochină, acest fapt nu modifică retroactiv situația

de imposibilitate de exercitare a funcției de către reclamantul în cauză pe o

perioadă mai mare de 5 luni consecutive, mandatul căruia, în condițiile art. 5,

alin. (8), lit. e) din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, încetează de drept

înainte de termen. Din deciziile Consiliului comunal Boldurești anexate la

materialele dosarului administrativ se reține în mod implicit că primarul

comunei Boldurești nu și-a exercitat mandatul pe o perioadă mai mare de 5 luni,

lucru confirmat prin multiple decizii de asigurare a interimatului. Astfel că,

încetarea de drept a mandatului nu reprezintă o sancțiune, ci o consecință

automată a unei situații obiective, conform cadrului legal aplicabil.

a respectat procedura prevăzută de lege, solicitând informații suplimentare de

la instituțiile relevante. Răspunsurile acestora au confirmat lipsa exercitării

mandatului primarului Nicanor Ciochină pe o perioadă mai mare de 5 luni

consecutive, situație în care Codul electoral impune organizarea de alegeri noi

pentru a desemna un nou primar.

faptul că nu și-a exercitat atribuțiile pe o perioadă mai mare de 5 luni

consecutive.

hotărârea contestată a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale, deoarece

la data sesizării Comisiei Electorale Centrale această situație ar fi încetat deja,

8

el fiind revenit în exercitarea atribuțiilor funcției. Or, Comisia Electorală

Centrală a acționat conform prevederilor art. 5, alin. (8), lit. e) din Legea nr.

768-XIV din 02 februarie 2000, fiind constatate circumstanțele de încetare de

drept a mandatului de primar înainte de termen. Astfel, Comisia Electorală

Centrală a respectat întocmai cadrul normativ aplicabil.

că procedura adoptării hotărârii contestate nu a fost transparentă și că nu i s-a

oferit posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere, însă l-a considerat

neîntemeiat, deoarece reieșind din materialele dosarului administrativ se atestă

că Comisia Electorală Centrală a respectat obligațiile sale privind transparența

decizională. Hotărârea nr. 3436 a fost adoptată în cadrul unei ședințe publice,

iar reprezentanții administrației locale au fost informați despre procedura în

desfășurare. De asemenea, secretarul Consiliului comunal Boldurești a fost

notificat în repetate rânduri despre procesul administrativ și a avut posibilitatea

de a formula obiecții.

mandatului este disproporționată, însă și această afirmație a fost respinsă de

către instanța de fond, din motiv că încetarea de drept a mandatului nu este o

măsură sancționatorie, ci o consecință legală a unei situații de fapt obiective,

iar imposibilitatea de a exercita funcția mai mult de 5 luni consecutive duce

automat la încetarea de drept a mandatului, fără a fi necesară o evaluare

subiectivă a proporționalității.

Electorale Centrale creează incertitudine juridică, deoarece interimatul funcției

de primar a fost modificat prin decizii ulterioare ale Consiliului comunal

Boldurești, Curtea de Apel Centru ca instanță de fond a subliniat, că

incertitudinea nu provine din hotărârea contestată, ci din încercările Consiliului

comunal Boldurești de a revoca și modifica decizii anterioare privind

interimatul funcției de primar.

Electorală Centrală a aplicat legea în mod clar și previzibil, constatând

încetarea de drept a mandatului primarului și stabilind data alegerilor noi,

conform Codului electoral.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Eugeniu Musteață, a depus recurs nemotivat, iar în data de 24 martie 2025

motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

încheierii din data de 20 martie 2025, prin care a fost respinsă cererea de

suspendare a executării hotărârii și cererea de suspendare a procesului de

judecată, casarea hotărârii din data de 20 martie 2025 a Curții de Apel Centru

cu adoptarea unei noi decizii privind suspendarea executării hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr.3436 din data de 11 martie 2025, suspendarea procesului

9

de judecată până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești în cauza

de contestare a sesizării Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat

nr.1304/OT10-74 din 20 februarie 2025, anularea hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr.3436 din 11 martie 2025. (f.d.126,130-146)

Eugeniu Musteață, a indicat încălcarea dreptului la o hotărâre motivată din

motiv că Curtea de Apel Centru, nu s-a pronunțat în mod efectiv asupra unui

șir de critici și argumente fundamentale formulate prin cererea de chemare în

judecată și nume încălcarea principului la un proces echitabil, a principiului

cercetării din oficiu, a principiului securității raporturilor juridice, a dreptului

la apărare, a principiului bunei-credințe și proporționalității, a principiului

oportunității și scopului legii, a principiului eficienței administrative precum și

dreptul la o bună administrare garantat implicit de art. 6 CEDO.

ai susținerii acțiunii sale, iar refuzul instanței de a-i analiza în fond, a privat

recurentul de accesul efectiv la justiție și de un proces echitabil, ceea ce impune

rejudecarea cauzei cu examinarea integrală și motivată a tuturor susținerilor

relevante.

Centrale nr.3436 din data de 11 martie 2025. Nicanor Ciochină a indicat că

instanța de judecată a omis să țină cont de nerespectarea obligației de analiză

efectivă a cazului bine justificat și a pagubei iminente, ignorarea normelor

legale ce permit suspendarea fără parcurgerea procedurii prealabile,

neanalizarea riscului de prejudiciu financiar și impact asupra bugetului public,

nerespectarea jurisprudenței naționale și CtEDO privind rolul efectiv al măsurii

provizorii.

respingerea cererii de suspendare a procesului, menținând că această soluție

este una eronată și contrară atât dispozițiilor legale interne, cât și jurisprudenței

europene în materie de drepturi fundamentale.

formalistă prevederilor legale, fără a analiza caracterul indispensabil al

suspendării în contextul dat, încălcând inclusiv cerințele unui proces echitabil,

manifestat prin ignorarea interdependenței juridice directe între cele două

cauze, risc major de soluții contradictorii, obligația instanței de a evita

încălcarea art. 6 CEDO, nesocotirea rolului cererii prealabile și al controlului

de legalitate progresiv precum și ineficiența examinării în paralel.

asupra recursului înaintat de către Nicanor Ciochină, reprezentat de avocatul

Eugeniu Musteață, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil,

deoarece recursul depus se limitează la o simplă citate a textelor din lege, nu

conține critici argumentate în fapt și în drept ale hotărârii contestate, nu indică

probe pe care se bazează aceste critici precum și greșeli care să fie imputate

instanței de fond. ( f.d.176-178)

10

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac

împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de

3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale,

instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a

căilor de atac.”

„Motivele suspendării sunt:

a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului

administrativ individual defavorabil;

b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin

executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171.”

„Suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de

către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios administrativ.

Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ individual

din motivele prevăzute la art.172 alin.(2). Pentru probarea faptelor, participanții, în locul

prezentării probelor obișnuite, pot depune o declarație pe propria răspundere.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

11

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și

se comunică părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

„La cererea participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească poate

suspenda procesul în cazul în care cauza nu poate fi judecată înainte de soluționarea unei

alte cauze conexe.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Centru a fost

pronunțată în data de 20 martie 2025 și conform extrasului din poșta electronică

a Curții de Apel Centru, hotărârea motivată a fost notificată recurentului la 21

martie 2025. (f.d. 122)

Nicanor Ciochină, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, de depus

recurs nemotivat în data de 21 martie 2025, iar motivarea recursului a fost

prezentată Curții Supreme de Justiție în data de 24 martie 2025.

În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată

în interiorul termenului legal.

recursul înaintat recurentul a contestat încheierea instanței de fond din data de

20 martie 2025 prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea lui Nicanor

Ciochină cu privire la suspendarea procesului de judecată, până la data

rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești în cauza de contestare a sesizării

Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat nr.1304/OT10-74 din 20

februarie 2025.

cererea cu privire la suspendarea procesului de judecată, completul de judecată

consideră că acesta este neîntemeiat, iar soluția instanței de fond este justă,

întrucât din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine inexistența unei

cauze conexe, or, Nicanor Ciochină a contestat cu cerere prealabilă sesizarea

12

Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, care a stat la baza emiterii

hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3436 din 11 martie 2024, prin urmare

instanța de judecată nu a fost încă sesizată cu o acțiune principală privind

verificarea legalității sesizării Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de

Stat.

neîntemeiat argumentul Nicanor Ciochină, precum că soluția instanței de fond

este una eronată și contrară prevederilor legale, or, art. 261, lit. h) din Codul de

procedură civilă prevede expres faptul că instanța de judecată poate suspenda

procesul de judecată, în cazul în care cauza nu poate fi judecată înainte de

soluționarea unei alte cauze conexe, circumstanță care în speță nu se atestă.

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că din analiza

prevederilor art. 2451-246 din Codul administrativ, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească

în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio

a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

de avocatul Eugeniu Musteață, rezultă, că recurentul nu a invocat temeiul legal

în baza căruia își întemeiază recursul, dar a făcut trimitere la prevederile art.

244- 2451 din Codul administrativ, fără a indica expres temeiul de

admisibilitate a recursului.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

13

lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în fond ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea

pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

motivele de casare, invocate în recursul depus de Nicanor Ciochină nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece argumentele invocate în recurs sunt irelevante, care nu au putere să

răstoarne soluția instanței de fond, care în temeiul art. 219 din Codul

administrativ a cercetat starea de fapt în baza tuturor probelor prezentate în

dosarul administrativ, precum și a celor prezentate în instanța de judecat.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii

recurate.

Nicanor Ciochină privind respingerea de către instanța de fond a cererii de

suspendare a executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale din data de 11

martie 2025, or, Curtea de Apel Centru și-a motivat această concluzie în baza

prevederilor art. 214 din Codul administrativ în colaborare cu art. 172 alin. (2)

din Codul de procedură civilă și raportate la circumstanțele de fapt a cauzei,

care nu atestă temeiuri de suspendare a executării hotărârii.

că recursul depus de Nicanor Ciochină conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate

minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

14

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea

a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Nicanor

Ciochină.

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de către Nicanor Ciochină, reprezentat

de avocatul Eugeniu Musteață.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

15