2ra-791/23 — cu privire la recunoasterea dreptului de posesie si folosinta asupra terenului aferent casei de locuit

2ra-791/23 — cu privire la recunoasterea dreptului de posesie si folosinta asupra terenului aferent casei de locuit (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ambroci Tamara

și Ambroci Nicolae, reprezentanți de avocatul Coban Igor,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Ambroci Tamara și Ambroci Nicolae împotriva Întreprinderii de Stat

„Întreprinderea pentru Silvicultură Hâncești-Silva”, intervenienți

accesorii Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Hâncești,

Primăria comunei Lăpușna, r-nul Hâncești și Consiliul local Lăpușna, r-

nul Hâncești cu privire la recunoașterea dreptului de posesie și folosință

asupra terenului aferent casei de locuit, obligarea atribuirii în folosință și

posesie a terenului aferent casei de locuit în proprietate privată,

împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins apelul declarat de Ambroci Tamara și cererea de

alăturare la apel depusă de Ambroci Nicolae, reprezentat de avocatul Igor

Coban și menținută hotărârea din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Hâncești,

sediul Central,

(Dosarul nr. 2ra-791/23

NR. PIGD 2-21103446-01-2ra-06102023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează

în prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până

la modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție,

în vigoare din 01 septembrie 2023). Nu s-a stabilit încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Central (jud.: I. Dadu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga)

03 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de Ambroci

Tamara și Ambroci Nicolae, reprezentanți de avocatul Coban Igor, Curtea

Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Întreprinderea pentru

Silvicultură Hâncești-Silva” cu privire la recunoașterea dreptului de posesie și

folosință asupra terenului aferent casei de locuit, obligarea atribuirii din fondul

forestier în arendă, folosință și posesie terenul aferent casei de locuit, obligarea

de a încheia contract de superficie și compensarea cheltuielilor de judecată.

fost angajată la muncă după absolvirea școlii de apicultor la ÎS

„Moldplempcelorovhoz” în anul 1986, la stupina din r-nul Hâncești, unde

activează până la moment. Stupina este amplasată în pădure în apropiere de satul

Rusca, r-nul Hâncești, mai departe de populație, ca să poată duce corect rasa de

albini.

ca ulterior să dispună de dreptul la privatizarea casei de locuit individuale și a

terenului aferent acesteia.

cererea administrației APC „Apicultura” a fost modificat statutul casei

„Apicultorului” din „cămin„ în „casă de locuit”.

cumpărare) din 03 iunie 1999, Agenția teritorială Hâncești pentru privatizare, în

baza hotărârii Comisiei de privatizare nr. 82 din 25 februarie 1999, Ambroci

Tamara a dobândit dreptul de proprietate asupra locuinței (prisaca), formată din

camera cu o suprafață totală de 70,6 m.p.

Tamarei Ambroci i-a fost atribuit în proprietate privată terenul cu suprafața de

0,5181 ha ca teren aferent casei de locuit (prisaca), cu destinația lot de pe lângă

casă. Dreptul de proprietate asupra terenului enunțat a fost înregistrat în

Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri sub nr. 2538 din 08 august 1999,

iar la 03 august 1999 i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului asupra

terenului cu nr. cadastral XXXXX.

ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Hâncești-Silva” s-a adresat în judecată cu

acțiune, solicitând constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare din 03

iunie 1999 încheiat între Ambroci Tamara și Agenția teritorială Hâncești pentru

1

privatizare și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 03

august 1999.

menținută prin decizia din 03 decembrie 2003 a Curții de Apel Chișinău a fost

anulat doar titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, pe când

contractul de vânzare-cumpărare a terenului a fost recunoscut legal.

judecată, totuși dânșii folosesc acest teren ca lot de pe lângă casa de locuit, pe

care este amplasată prisaca, fără careva impedimente. Or, potrivit art. 319 din

Codul civil, schimbarea proprietarului nu afectează drepturile terților asupra

bunului dobândit cu bună-credință anterior transmiterii dreptului de proprietate.

Lăpușna din Registrul conturilor personale la impozitele și taxele locale

administrate de Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul

Primăriei com. Lăpușna, Ambroci Tamara pentru anii 2005 – 2018 a achitat

impozitele pe acest teren.

în continuare, ca proprietate personală, terenul aferent casei de locuit în litigiu,

pentru care sistematic au achitat impozitele și taxele locale.

au plantat arbori și legume, au reparat construcțiile accesorii (sarai, dușul de

vară, toaleta).

Oficiul Cadastral Teritorial Hâncești din 01 noiembrie 2013 și 18 martie 2015

modul de folosință a terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,5181

ha, situat în r-nul Hâncești, com. Lăpușna, satul Rusca este „pentru construcții”,

iar potrivit certificatului din Registrul bunurilor imobile eliberat de Oficiul

Cadastral Teritorial Hâncești din 21 august 2017 și 09 august 2017 modul de

folosință a terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 930,0779 ha, situat

în r-nul Hâncești, com. Lăpușna, extravilan este „fond forestier”.

pădurile, terenurile destinate împăduririi, terenurile afectate gospodăriei silvice,

precum și terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice sau în

Cadastrul funciar ca păduri și/sau plantații forestiere, constituie fondul forestier.

Fondul forestier cuprinde toate pădurile, indiferent de tipul de proprietate și

forma de gospodărire.

„Întreprinderea pentru Silvicultură Hâncești-Silva”, în baza materialelor de

amenajare din 1965 – 1998, sectorul de pădure de 0,5 ha, pe care este amplasată

prisaca se află în parcele „49”, subparcela „F1”, ceea ce determină cert că

terenul în litigiu nu se încadrează în „terenuri din fondul ariilor protejate de stat”,

dar face parte din „fondul forestier de stat” și se află în folosința gospodăriei

melifere.

2

privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, terenurile din domeniul

public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, după cum urmează: a)

nu pot fi înstrăinate, ci pot fi date numai în administrare, în concesiune, în arendă

sau în locațiune în condițiile legii.

cereri la ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Hâncești-Silva”, prin care au

solicitat transmiterea în arendă, folosință terenul de pe lângă casă proprietate

privată, întrucât deține pe acest lot peste 100 de familii de albini, care în această

perioadă încep să-și formeze cuibul de iarnă, grupând rezervele de hrană în

fagurii din cuib, ocupând majoritatea spațiului din faguri și limitând spațiul

pentru puiet. Din acest motiv nu se permite mișcarea stupilor din loc. La moment

nu dispun de un alt loc pentru a fi transportate stupinele cu albini, deoarece

locuiesc la bloc, pe când terenul aferente casei de locuit private, se află în pădure.

Silva” li s-a refuzat, pe motiv că terenul în litigiu se încadrează în terenuri din

fondul ariilor protejate de stat și nu este posibil de dat în folosință sau arendă.

silvic, terenurile din fondul forestier pot fi date în folosință, în scopurile

prevăzute de prezentul cod, persoanelor fizice și juridice, asociațiilor obștești și

organizațiilor religioase. Atribuirea terenurilor din fondul forestier în folosință

se efectuează de către organele silvice de stat și autoritățile administrației publice

locale, în modul stabilit de legislație. Iar, reieșind din prevederile art. 26 alin. (1)

din Codul silvic, terenurile din fondul forestier pot fi atribuite în folosință

persoanelor juridice și/sau fizice în scopurile prevăzute de prezentul cod în

condiții de arendă, folosință gratuită și folosință de scurtă durată.

aferent casei de locuit în arendă, folosință, totuși pârâta refuză neîntemeiat și le

creează obstacole la desfășurarea activității de apicultură. Or, potrivit art.29

alin.(1) lit.c) din Codul silvic, gestionarii de terenuri din fondul forestier au

dreptul să repartizeze terenurile din fondul forestier întreprinderilor, instituțiilor,

organizațiilor și cetățenilor pentru folosire și altă asemenea activitate de

gospodărire, cu acordarea autorizației de exploatare sau a biletului silvic. Iar,

conform art.35 alin.(1) din Codul silvic, autorizația de exploatare și biletul silvic

se acordă de către întreprinderile, instituțiile și organizațiile care au în gestiune

terenuri din fondul forestier.

conformitate cu legislația în vigoare amplasarea stupilor și prisăcilor în anumite

sectoare de teren forestier.

în folosință terenul aferent casei de locuit. Cu atât mai mult că, acest lot de

pământ prezintă pentru dânșii un interes economic, este o condiție necesară

activității familiei, un factor material al procesului de muncă al membrilor

familiei, reprezentând principala sursă de existență și mijloc de producție în

3

apicultură la care au muncit timp de 30 de ani. Or, conform art.315 din Codul

civil, proprietarul are dreptul de posesie, de folosință și de dispoziție asupra

bunului. Dreptul de proprietate este perpetuu.

solicitat admiterea acțiunii în sensul formulat, recunoașterea dreptului de posesie

și folosință asupra terenului aferent casei de locuit, obligarea ÎS „Întreprinderea

pentru Silvicultură Hâncești-Silva” să le atribuie din fondul forestier în arendă,

folosință și posesie terenul aferent casei de locuit, obligarea ÎS „Întreprinderea

pentru Silvicultură Hâncești-Silva” să încheie cu dânșii un contract de superficie

ce constituie terenul aferent casei de locuit cu suprafața de 0,5181 ha, situat în r-

nul Hâncești, com. Lăpușna, satul Rusca, precum și compensarea tuturor

cheltuielilor de judecată care vor fi suportate în cadrul acestui proces civil.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii, Agenția

Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Hâncești, Primăria com. Lăpușna

și Consiliul local Lăpușna.

Central a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Ambroci Tamara și

Ambroci Nicolae.

prezentei cauze în prima instanță, a motivat soluția de respingere a acțiunii

constatând că potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile, construcția cu nr.

cadastral XXXXX, casă de locuit individuală cu suprafața de 70,6 m.p., situată în

r-nul Hîncești, com. Lăpușna, sat. Rusca, a fost înregistrată cu drept de

proprietate la 12 octombrie 2011 după Ambroci Tamara și Ambroci Nicolae, în

temeiul contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată nr. 966 din 03 iunie 1999. Casa de locuit este amplasată pe

terenul cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,5181 ha (f.d. 19).

imobil cu numărul cadastral XXXXX (casa de locuit), care aparține cu drept de

proprietate Tamarei Ambroci, se află în parcela 49 F1 din Ocolul Silvic

Logănești, ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Hîncești – Silva”. Potrivit

amenajamentului silvic din anul 2010, suprafața respectivă de teren din fondul

forestier, are statut de arie protejată, categoria peisagistice.

privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25 februarie 1998 și

art.123 alin.(2) din Codul de procedură civilă, prima instanță a reținut că potrivit

contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate

privată din 03 iunie 1999, încheiat între Ambroci Tamara și Agenția Teritorială

pentru Privatizare Hîncești, Tamarei Ambroci i-a fost transmisă casa cu

suprafața totală de 58,8 m.p. și 0,5181 ha de teren ca lot de pe lângă casă, fiind

4

eliberat în acest sens de către Primăria com. Lăpușna, r-nul Hîncești, titlu de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX. 25. Prin hotărârea

Judecătoriei Hîncești din 20 octombrie 2003, titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. XXXXX a fost declarat nul, iar, terenul cu suprafața de

0,5181 ha a rămas în gestiunea ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Hâncești

– Silva” (f.d. 155).

Lăpușna nr.03/01 din 03 aprilie 2015 „Cu privire la delimitarea terenurilor

proprietate publică a statului” au fost aprobate materialele cu privire la

delimitarea terenurilor din domeniul public a statului, gestionat de către ÎS

Întreprinderea pentru Silvicultură „Hâncești-Silva”, inclusiv bunul imobil

sec.107 nr. 21 cu suprafața de 930,0779 ha (f.d. 191). În temeiul prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 275 din 19 mai 2015 cu privire la aprobarea Cadastrului

funciar conform situației la 01 ianuarie 2015 și a deciziei Consiliului local

Lăpușna nr.03/01 din 03 aprilie 2015 a fost înregistrat dreptul de proprietate al

statului asupra suprafeței de 930,0779 ha de teren din fondul forestier (inclusiv

0,5181 ha din parcela 49 F1) și totodată, dreptul de gestiune al ÎS „Întreprinderea

pentru Silvicultură „Hâncești – Silva”.

07 martie 2019 cu privire la aprobarea listei terenurilor proprietate publică a

statului din administrarea Agenției Proprietății Publice, a fost aprobată Lista

terenurilor proprietate publică a statului (domeniul public) delimitate după

apartenență, conform anexei nr.3. Respectiv, în Anexa nr. 3, la poziția nr. 365,

terenul cu numărul cadastral XXXXXX cu suprafața de 930,0779 ha este inclus

ca teren al „fondului forestier”, care se află în gestiunea Ministerului

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului/Agenția Moldsilva (ÎS

Întreprinderea pentru Silvicultură „Hâncești-Silva”).

26 alin. (3) din Codul silvic și art. 7 alin. (1) și (2) din Legea privind fondul

ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25 februarie 1998, instanța de fond

a rezumat că terenurile obiectelor și complexelor din fondul ariilor protejate sunt

destinate ocrotirii naturii, fac parte din proprietatea publică, nu pot fi privatizate

și nici arendate, motiv din care pretențiile reclamanților cu privire la

recunoașterea dreptului de posesie și folosință asupra terenului aferent casei de

locuit, cu obligarea ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Hâncești – Silva” de

a le atribui în arendă, folosință și posesie aceste teren și de a încheia contract de

superficie, sunt neîntemeiate și nu pot fi admise.

terenului aferent casei de locuit este necesară pentru amplasarea stupinelor cu

albini, instanța reține că potrivit art. 12 alin. (2) din Legea apiculturii nr. 70 din

30 martie 2006, atribuirea terenurilor silvice pentru amplasarea stupinelor în

pastoral și valorificarea surselor melifere se efectuează gratuit.

acțiunea civilă depusă de Ambroci Tamara și Ambroci Nicolae.

5

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 25 august 2021 a prezentat motivarea

apelului, solicitând casarea hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Hâncești,

sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

împotriva hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central.

Coban Igor a depus cerere, prin care a solicitat alăturarea prezentei cereri la

apelul declarat de Tamara Ambroci și casarea hotărârii din 03 iunie 2021 a

Judecătoriei Hâncești, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere

integrală a acțiunii.

reprezentați de avocatul Coban Igor au depus cerere de completare a cererii de

apel.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

a restitui apelul declarat de Ambroci Nicolae în temeiul art.369 alin.(1) lit.b) din

Codul de procedură civilă, și anume, apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

respins apelul declarat de Ambroci Tamara și cererea de alăturare la apel depusă

de Ambroci Nicolae, reprezentat de avocatul Coban Igor și s-a menținut

hotărârea din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Central.

menținerea a hotărârii primei instanțe, cu trimitere la prevederile art.2, art.24

alin.(1) și (2), art.25, art.26 alin.(3) din Codul silvic și art.2 din Legea nr.1538

din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat,

concluzionând că aceasta a fost emisă legal și întemeiat, or, din suportul probator

cert rezultă că terenul subparcela „49P1” cu suprafața de 0,5 ha, pe care se află

bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX (casa de locuit), care aparține cu drept de

proprietate apelantei Ambroci Tamara, constituie parte a „fondului forestier de

stat” gestionat de ÎS „Întreprinderea Hâncești-Silva”, care are statut de arie

protejată, categoria peisagistice. Fapt confirmat și prin răspunsul nr.AM 01/07-

1104 a Agenției ,,Moldsilva”, la petiția nr.08-1776/19 din 05 iulie 2019 depusă

de Ambroci Tamara, prin care s-a comunicat că bunul imobil cu nr. cadastral

XXXXX, care aparține cu drept de proprietate ultimei, se află în parcela „49 F1”

din Ocolul Silvic Logănești ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Hîncești-

Silva”, care potrivit amenajamentului silvic din anul 2010, suprafața respectivă

6

de teren din fondul forestier are statut de arie protejată, categoria peisagistice

(f.d.120-121, vol. II).

privind fondul ariilor naturale protejate de stat, instanța de apel a reținut că

terenurile obiectelor și complexelor din fondul ariilor protejate sunt destinate

naturii, fac parte din proprietatea publică și nu pot fi privatizate, nici date în

arendă.

reținute argumentele Tamarei Ambroci precum că a achitat impozitele și taxele

pe terenul în litigiu din anul 2005 – până în 2019, or, acest teren aferent casei de

locuit face parte din fondul forestier de stat și se află în gestiunea ÎS

„Întreprinderea Hâncești-Silva”.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

de avocatul Coban Igor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 01 decembrie 2022

a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Hâncești,

sediul Central, cu transmiterea cauzei spre rejudecare sau după caz emiterea unei

hotărâri noi de admitere a acțiunii în sensul formulat. Suplimentar, recurenții au

solicitat examinarea cauzei în ședință publică, invitarea participanților la proces

pentru a se pronunța la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

SOLICITĂRILE RECURENTULUI

reprezentați de avocatul Coban Igor au invocat încălcarea esențială și aplicarea

eronată a normelor de drept material, în special nu a fost aplicată legea care

trebuia să fie aplicată, a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată și au

fost apreciate arbitrar probele din dosar.

ierarhic inferioare au omis să se expună asupra solicitării dânșilor cu privire la

instituirea superficiei, pretenție înaintată în cererea de chemare în judecată,

cererea de apel, cererea de completare a apelului și pledoarii, ceea ce determină

că instanțele de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și anume

instituția superficiei prevăzută din Codul civil.

fiecărui argument important expus în acțiune și cererea de apel, constituind o

încălcare în sensul art. 6 CEDO, care garantează dreptul la un proces echitabil.

mod grav dreptul lor de proprietate asupra terenului în litigiu, prin limitarea de

a se folosi de atributele acestui drept, constituind o încălcare în sensul art.1 din

Protocolul 1 CEDO și art. 46 din Constituție.

7

legea, și anume prevederile Codului silvic și ale Legii privind fondul ariilor

naturale de stat, aplicând norme care nu trebuiau să fie aplicate, nefiind incidente

la cazul speței dedus judecății și anume, art. 26 alin. (3) din Codul silvic și art. 7

alin. (2) din Legea nr. 1538/1998.

0,5181 ha este un teren din fondul ariilor naturale protejate de stat, deoarece

acest sector de teren, pe care este amplasat bunul imobil (casa de locuit) ce le

aparține cu drept de proprietate, este amplasat în parcele 49, subparcela F1 din

cadrul Ocolul Silvic Logănești, ÎS „Întreprindere Hâncești-Silva”, și nu are statut

de „arie naturală protejată de stat, categoria Peisagistice” după cum au conchis

instanțele de judecată, or, potrivit Legii nr.1538/1998 privind fondul ariilor

naturale protejate de stat, anexa 5, face parte din categoria rezervațiilor peisajere

din raionul Hâncești, pct.23 „Pădurea din Hâncești”, numai parcelele 35-37, 42-

44 din Ocolul Silvic Logănești, parcela 49 nu se regăsește în această anexă.

fondul ariilor naturale protejate de stat, nu sunt aplicabile la caz, or, parcele

nr.49, subparcela F1, din Ocolul Silvic Logănești, unde este amplasat terenul în

litigiu, dar și casa lor de locuit, pe care o dețin cu drept de proprietate privată, nu

este parte a rezervației Peisajere Pădurea Hâncești, ocrotită de Legea

nominalizată, nu constituie arie naturală protejată de stat din categoria legii, iar

respingerea solicitărilor înaintate în baza Legii nr.1538/1998, în special art.7

alin.(2) și art.26 alin.(3) din Codul silvic, reprezintă o prejudiciere gravă a

legalității deciziei contestate în baza unor circumstanțe de drept care nu sunt

aplicabile circumstanțelor de fapt ale cauzei.

rezultă și din art.1 din legea respectivă potrivit căreia, crearea și funcționarea

fondului ariilor protejate este reglementată exclusiv prin intermediul respectivei

legi, nici un alt act/lege/ hotărâre de Guvern, neavând o putere juridică mai mare.

Prezenta lege stabilește bazele juridice ale creării și funcționării fondului ariilor

naturale protejate de stat, principiile, mecanismul și modul lui de conservare,

precum și atribuțiile autorităților publice centrale și locale, ale organizațiilor

neguvernamentale și ale cetățenilor în acest domeniu.

înțelege spațiu natural, delimitat geografic, cu elemente naturale reprezentative

și rare, desemnat și reglementat în scopul conservării și protecției tuturor

factorilor de mediu din limitele lui, adică pentru ca un spațiu/teren să fie

desemnat drept arie naturală protejată de stat, acesta urmează să întrunească

cumulativ următoarele criterii: să fie un spațiu natural, să fie un spațiu delimitat

geografic, să fie un spațiu cu elemente naturale reprezentative și rare, să fie un

spațiu desemnat, să fie un spațiu reglementat.

urmau să se asigure că terenul în litigiu este în mod indubitabil recunoscut ca

spațiu din fondul ariilor naturale protejate de stat, adică urmau să verifice dacă

8

legiuitorul i-a oferit statut de arie naturală protejată de stat prin reglementarea

acestuia în temeiul cadrului legal enunțat, parcelei 49 subparcela F1 din Ocolul

Silvic Logănești. Prin urmare, acestui teren nu-i sunt opozabile prevederile Legii

nr.1538/1998, cât și nu sunt opozabile nici prohibițiile instituite de legiuitor în

raport cu fondul ariilor naturale, mai exact interdicția privitoare la arendă.

baza deciziei contestate, au fost bazate pe o apreciere greșită a circumstanțelor

cauzei și la stabilirea raportului juridic aplicabil speței, în special bazată pe

răspunsul nr. AM01/07-1104 a Agenției „Moldsilva”, potrivit căruia bunul

imobil cu nr. cadastral XXXXX, care aparține cu drept de proprietate Tamarei

Ambroci, se află în parcele 49F1 din Ocolul Silvic Logănești, ÎS „Întreprinderea

pentru Silvicultură Hâncești-Silva”. Potrivit amenajamentului silvic din anul

2010, suprafața respectivă de teren din fondul forestier, are statut de arie

protejată, categoria peisagistice. Consideră că instanțele de judecată au dat o

apreciere greșită răspunsului oferit de Agenția „Moldsilva”.

între regimul juridic al ariilor naturale protejate de stat și regimul juridic al

amenajamentelor silvice, având în vedere că acestea din urmă nu sunt decât un

instrument tehnic de organizare cu continuitate a producției pădurilor și a

recoltării produselor acestora, cu scopul satisfacerii nevoilor locale și generale,

care în nici un caz nu are putere juridică mai mare decât legea, mai cu seamă, la

caz, se are în vedere o lege specială care în mod exclusiv reglementează regimul

juridic al ariilor naturale protejate de stat. Aspectul delimitării respectivelor

concepte a fost omis, deși în instanța de apel în repetate rânduri aceste

circumstanțe au fost enunțate de către dânșii prin intermediul reprezentantului

lor.

aplicarea de către instanțele de judecată a unei legi care nu trebuia să fie aplicată.

prejudiciind legalitatea deciziei contestate, or, la această fază a procesului

justițiabilii sunt în drept de a atenționa sau a se expune referitor la pertinența

unor probe, înscrisuri, întru elucidarea circumstanțelor importante soluționării

litigiului, deoarece anexarea acestora la materialele cauzei nu reprezintă o

finalitate în sine și nu exclud dreptul părții de a dovedi cu acestea anumite situații

în baza suportului probatoriu existent în raport cu pretențiile și obiecțiile din

speță, prin ce se contribuie la formarea intimei convingeri a judecătorului.

Institutului de Cercetări și Amenajări Silice și anume: nr. 01-81/216 din 08

aprilie 2022, anexa 1,3,5,6; răspunsului nr.01-81/417 din 08 iunie 2022, în partea

ce se referă la corespondența dintre parcela din 1985, 1997, 2010, 2021, prin

care se probează neadevărul prezentat de către intimată prin Actul nr.07/266 din

19 aprilie 2022 și în parte ce se referă la Harta generală a ÎS „Întreprinderea

pentru Silvicultură Hâncești-Silva”, Ocolul Silvic Logănești, parcela 37 și 49,

conform anului reamenajării păsurilor 1985, 1997, 2010/2011, 2020;

9

răspunsului nr. 01-81/418 din 08 iunie 2022, în partea ce se referă la informația

despre Rezervația peisajeră Pădurea Hâncești; Actului de constatare faptelor și

stărilor de fapt nr.069a-01/2022 din 12 februarie 2022 prin care se confirmă

desfășurarea activității de apicultură de către Ambroci Tamara în anul 2022 și

Actului de control a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor

nr.0087458, 0087700, 0080122, 0017526 și 0017960, prin care se confirmă

desfășurarea activității de apicultură de către Ambroci Tamara, pe terenul ce face

obiectul prezentei cauze.

instanța de apel nu a verificat circumstanțele și raporturile juridice stabilite în

hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea justă a cauzei.

alin. (2) lit. a), b) și c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii

până la modificările operate prin Legea nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare

01.09.2023), potrivit cărora se consideră că normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată,

a interpretat în mod eronat legea, precum și săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară.

ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Hâncești-Silva”, Primăriei și Consiliului

com. Lăpușna, r-nul Hâncești, Agenției Servicii Publice copia recursului declarat

Ambroci Tamara și Ambroci Nicolae, reprezentați de avocatul Coban Igor, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii a referințelor (f.d.156,158-160, vol.III).

electronice și oficiului poștal, ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Hâncești-

Silva” a depus referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul declarat

de Ambroci Tamara și Ambroci Nicolae, reprezentați de avocatul Coban Igor,

întrucât argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile de drept prevăzute

la art. 432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare la data

depunerii recursului.

posesia a recurenților asupra terenului din jurul casei, dat fiind faptul că acesta

face parte din fondul forestier de stat și are funcție de „arii protejate de stat”. Pe

lângă acestea, la 29 octombrie 2018 ÎS Hâncești Silva a împădurit 0,30 de ha din

0,05181 ha, prin urmare suprafața obiectului litigiului este de 0,2181 ha, dar și

această suprafață de teren a fost curățată de garduri, porți, lăcate, craci, fiind un

teren public, cu acces liber.

statului și nu are statut de teren aferente.

10

Ambroci Tamara, care de nenumărate ori i s-a propus să achite terenul pe care

erau amplasate stupinele, dar ultima refuza. Pentru anul 2022 nici nu a dorit să

se prezinte pentru a primi bonul de amplasarea a stupinelor în fondul forestier pe

perioada de pastoral, iar la cererile sale de a ridica stupinele din pădure,

recurenții le evită.

Judecătoriei Hâncești a fost anulat titlu de autentificare a dreptului deținătorului

de teren nr. XXXXX, tot ca temei de anulare a titlului a servit și decizia nr. 5/4

din 23 decembrie 2005 a Consiliului com. Lăpușna. La moment terenul cu

suprafața de 0,5181 ha se află în gestiunea ÎS „Hâncești Silva” care este situat în

fondul forestier de stat parcela 49 subparcela F1 satul Logănești, iar Ambroci

Tamara deține în proprietate doar casa de locuit cu suprafața de 58.8 m.p.

terenului, dar dânsa a ignorat solicitările.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

civilă:

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în

vigoare la 01 septembrie 2023.

31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Ambroci Nicolae, reprezentați de avocatul Coban Igor fost depus până la data

intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

11

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

legii în vigoare la data depunerii recursului):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

civilă:

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat decizia la 01 decembrie 2022, în ședință publică.

apel a fost notificată la adresa electronică a reprezentantului recurenților,

avocatul Igor Coban la 06 martie 2023, fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la

dosar (f.d. 138, vol. II), și confirmat de recurenți în cererea de recurs (f.d.151,

vol. III).

și Ambroci Nicolae, reprezentați de avocatul Igor Coban se consideră ca fiind

depus în interiorul termenului legal prevăzut de art. 434 CPC.

12

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în

recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de

procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în

art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la

data depunerii recursului (05 mai 2023).

Nicolae, reprezentați de avocatul Igor Coban, au invocat drept temei de

admisibilitate a recursului prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), b) și c) și alin. (4)

din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la modificările operate prin

Legea nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), potrivit cărora se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată,

a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea,

precum și săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar

fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară.

recurenții au făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute la art.432 alin.(2)

lit. a), b) și c) și alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului (05 mai 2023), nu a stabilit că instanța de apel nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicat sau

că a interpretat în mod eronat legea, precum și că ar fi apreciat arbitrar probele

administrate la dosar.

constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 CPC, (în redacția legii în vigoare la data

depunerii recursului – 05 mai 2023), respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei contestate, or, motivele recursului reprezintă de fapt dezacordul

recurenților cu soluția instanței de apel, care a emis decizia contestată pe o

cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

situației nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a din Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

13

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

oficiu existența altor circumstanțe expuse în art. 432 CPC, în redacția legii în

vigoare la data depunerii recursului (05 mai 2023), nu le-a stabilit.

civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect

procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în

art.130 din Codul de procedură civilă.

(4) CPC (în redacția legii în vigoare la situația din 05 mai 2023) în raport cu

lucrările dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a

constatat că instanța de apel a apreciat arbitrar probele.

jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit,

p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p.230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită

o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită

marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza

Levages Prestations Services împotriva Franței, p.45).

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

reprezentați de avocatul Igor Coban conține obiecții de fapt și de drept care deja

au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere

corespunzătoare.

Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu

cerințele articolului 6§1 CEDO (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

apel în modul în care este garantat de art.6§1 CEDO.

concluzionează că recursul declarat de către Ambroci Tamara și Ambroci

Nicolae, reprezentați de avocatul Igor Coban nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului (05 mai 2023) și drept urmare se consideră inadmisibil.

14

433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului,

art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Consideră inadmisibil recursul declarat de Ambroci Tamara și Ambroci

Nicolae, reprezentați de avocatul Igor Coban.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

15