3ra-514/22 — contestarea actului administrativ, compensarea cheltuielilor de judecată si repararea prejudiciului moral

3ra-514/22 — contestarea actului administrativ, compensarea cheltuielilor de judecată si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-514/22

2-20082580-01-3ra-10052022

Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni (jud.: D. Corlăteanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, Gr. Dașchevici, Gh. Mîra)

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Maria Petrov,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Maria Petrov împotriva Consiliului local Stolniceni, persoane terțe Olga Munteanu și

Primăria s. Stolniceni privind anularea deciziei nr.03/03 din 18 iunie 2020 ,,Cu privire

la abrogarea deciziei nr. 02/06 din 25 martie 2019 cu privire la aprobarea unei variante

din 2, referitor la organizarea accesului spre terenul cu nr. cadastral XXXXX”,

compensarea cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 01 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Maria Petrov și s-a menținut hotărârea din 28 iunie 2021 a

Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni,

c o n s t a t ă:

La 17 iulie 2020, Maria Petrov a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Consiliului local Stolniceni, prin care a solicitat anularea deciziei nr.03/03

din 18 iunie 2020 ,,Cu privire la abrogarea deciziei nr.02/06 din 25 martie 2019 cu

privire la aprobarea unei variante din 2, referitor la organizarea accesului spre terenul

cu nr. cadastral XXXXX”, compensarea cheltuielilor de judecată și repararea

prejudiciului moral (f.d.2-4).

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că în mod neîntemeiat Consiliul sătesc

Stolniceni a adoptat decizia nr.03/03 ,,Cu privire la abrogarea deciziei nr.02/06 din 25

martie 2019 ,,Cu privire la abrogarea unei variante din 2 referitor la organizarea

accesului spre terenul cu numărul cadastral XXXXX”, deoarece prin adoptarea

acesteia i-a fost încălcat în mod direct dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile

cu nr. cadastral XXXXX și XXXXX care constituie exclusiv proprietatea sa.

Or, prin decizia contestată la caz, pârâtul a decis ca accesul Olgăi Munteanu la

terenul cu nr. cadastral XXXXX să fie prin partea de nord a bunurilor imobile care

constituie proprietatea sa privată, dar nu constituie proprietatea Unității Administrativ

Teritoriale Stolniceni.

1

Reclamanta a mai menționat că, administrația publică locală prin adoptarea

deciziei a încălcat prevederile legale stipulate la art.14 alin.(2) al Legii nr.436 din 28

decembrie 2006 privind administrația publică locală. Or, decizia contestată nu se referă

la bunurile din domeniul public și privat al satului, dar la bunul imobil care constituie

proprietate privată a dânsei.

Reclamanta și-a întemeiat acțiunea în contencios administrativ pe dispozițiile

art.15, 16 alin (1) lit.d), 500, 501 și 2006 ale Codului civil, art.4, 85 alin.(4), 90 lit.d),

94 alin.(1), 96 alin.(1), 166 și 277 ale Codului de procedură civilă, în temeiul art.20 și

53 ale Constituției, precum și în conformitate cu articolele 17, 20, 39 și 189 ale

Codului administrativ.

Prin hotărârea din 28 iunie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni a fost

respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea în contencios administrativ depusă de Maria Petrov

împotriva Consiliului local Stolniceni, persoane terțe Olga Munteanu și Primăria s.

Stolniceni privind anularea deciziei nr.03/03 din 18 iunie 2020 ,,Cu privire la

abrogarea deciziei nr. 02/06 din 25 martie 2019 cu privire la aprobarea unei variante

din 2, referitor la organizarea accesului spre terenul cu nr. cadastral XXXXX”,

compensarea cheltuielilor de judecată. Totodată, s-a declarat inadmisibilă pretenția

Mariei Petrov cu privire la repararea prejudiciului moral (f.d.216, 220-233).

La 12 iulie 2021, cu respectarea termenilor prevăzuți de art.232 din Codul

administrativ, Maria Petrov a depus apel împotriva hotărârii din 28 iunie 2021 a

Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, ulterior, la 23 august 2021 a depus apel motivat

împotriva hotărârii instanței de fond solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.219, vol.I, 6-8,

vol.II).

Prin decizia din 01 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Maria Petrov și s-a menținut hotărârea din 28 iunie 2021 a Judecătoriei

Hâncești, sediul Ialoveni (f.d.81, 82-96, vol.II).

Instanța de apel a apreciat că, instanța de fond corect a elucidat și constatat

circumstanțele cauzei, a verificat și apreciat obiectiv probele anexate la materialele

cauzei, aplicând corect legislația pertinentă ce guvernează raportul litigios.

Instanța de apel a constatat că, la materialele cauzei lipsesc anumite probe, care ar

demonstra încălcarea dreptului de proprietate al Mariei Petrov, notând în acest context

că, de fapt împrejurările reflectate supra denotă viceversa, și anume, că Maria Petrov

încalcă dreptul de proprietate a APL, inclusiv și accesul coproprietarilor la complexul

comercial, precum și a localnicilor s. Stolniceni, care dețin cu drept de proprietate

loturi de terenuri ce se află în imediata apropiere cu bunul imobil cu nr. cadastral

XXXXX, care nu-și pot exercita pe deplin atributele dreptului de proprietate, și anume,

de posesie, folosință și dispoziție.

Totodată, instanța de apel a mai reținut că, între APL și Maria Petrov nu a fost

încheiat un act juridic în sensul art.7 alin.(3) și art.14 alin.(1), (2) din Legea nr.28 din

10 martie 2016, care să permită exercitarea dreptului de administrare asupra imobilului

proprietate publică a statului ori a unităților administrativ-teritoriale.

Completul judiciar al instanței de apel a menționat că, atât decizia Consiliului

local Stolniceni nr.02/06 din 25 martie 2019 ,,Cu privire la aprobarea unei variante din

2

2 referitor la organizarea accesului spre terenul cu nr. cadastral XXXXX”, cât și

decizia nr.03/03 din 18 iunie 2020 ,,Cu privire la abrogarea deciziei nr.02/06 din 25

martie 2019 ,,Cu privire la aprobarea unei variante din 2 referitor la organizarea

accesului spre terenul cu nr. cadastral XXXXX”, au fost supuse controlului de

legalitate prin prisma prevederilor art.19 al Legii nr.436/2006 privind administrația

publică locală de către Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, în urma căruia s-a

constatat că, nu există temei pentru a fi notificate autorității emitente, fapt confirmat

prin menținerea în vigoare a deciziilor și necontestarea acestora pe cale judiciară.

Referitor la pretenția cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 2 500 de lei, Completul judiciar al instanței de apel a apreciat că instanța de

fond întemeiat a respins-o, având în vedere că acțiunea a fost respinsă, ca

neîntemeiată.

Totodată, instanța de apel a apreciat că instanța de fond întemeiat a declarat

inadmisibilă pretenția Mariei Petrov cu privire la repararea prejudiciului moral.

Urmare a constatărilor detaliate supra vis-a-vis de circumstanțele faptice ale

cazului dedus judecării în ordine de apel, Colegiul instanței de apel a concluzionat că

argumentele expuse de Maria Petrov în cererea de apel sunt lipsite de substanță

obiectivă, iar instanța de fond - reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat

cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală

și întemeiată, în corespundere cu art.130 CPC.

La 24 februarie 2022, Maria Petrov a depus recurs împotriva deciziei din 01

februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, ulterior, la 23 mai 2022, prin intermediul

poștei electronice, Maria Petrov a depus recursul motivat împotriva deciziei instanței

de apel (f.d.151, vol.II).

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt invocate în cererea de

chemare în judecată, precum și pe parcursul examinării cauzei în ordine de apel.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 februarie 2022, în

ședință publică (f.d.81, 82-96), însă, la materialele cauzei lipsesc înscrisuri, care ar

confirma că instanța de apel a notificat recurentei Maria Petrov copia dispozitivului

deciziei contestate.

Din materialele dosarului rezultă că, la 24 februarie 2022, recurenta Maria Petrov

a depus recurs împotriva deciziei din 01 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.98, vol.II).

La 22 aprilie 2022, Maria Petrov a recepționat decizia instanței de apel, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.146, vol.II).

3

La 23 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Maria Petrov a depus

recursul motivat împotriva deciziei instanței de apel (f.d.151, vol.II).

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs constată că, Maria Petrov a depus

recursul cu respectarea termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ.

La 10 mai 2022 și la 20 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa Consiliului local Stolniceni, persoanelor terțe Primăria Stolniceni și Olgăi

Munteanu copia recursului și a recursului motivat depus de Maria Petrov, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, notificată ultimilor prin intermediul

oficiului poștal, fapt ce rezultă din avizele de recepție anexate la materialele cauzei

(f.d.231-233, vol.II).

La 24 mai 2022, Primăria Stolniceni a depus referință la recursul Mariei Petrov,

solicitând respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe (f.d.192-194, vol.II).

În susținerea referinței a mai indicat că, gardul și poarta au fost instalate ilegal,

astfel, sunt lezate drepturile de acces a coproprietarilor la bunurile imobile ce le

aparțin.

La 06 iunie 2022, Olga Munteanu a depus referință la recursul Mariei Petrov,

solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat (f.d.234, vol.II).

În susținerea referinței a mai solicitat respingerea cererii de recurs depusă de

Maria Petrov, indicând că în conținutul acesteia au fost invocate alte circumstanțe

decât cele examinate de instanțele ierarhic inferioare.

Totodată, a mai indicat că, Maria Petrov prin acțiunile sale îi cauzează prejudicii

materiale și morale.

La 20 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului

local Stolniceni, Mariei Petrov și Olgăi Munteanu copia referinței depuse de Primăria

Stolniceni, pentru informare (f.d.230, vol.II).

La 06 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Mariei Petrov,

Consiliului local Stolniceni și Primăriei Stolniceni copia referinței depuse de Olga

Munteanu, pentru informare.

Prin încheierea din 13 iulie 2022, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a acordat recurentei Maria Petrov termen

până la 25 iulie 2022, ora 17:30 pentru întocmirea cererii de recurs conform

prevederilor Codului administrativ și prezentarea acesteia, fie pe suport de hârtie,

semnată în original cu semnătură olografă de către recurentă sau reprezentantul

împuternicit, sau, după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată,

expediată, cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program, și cu anexarea înscrisului

care confirmă veridicitatea semnăturii electronice.

La 22 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Maria Petrov a expediat în

adresa Curții Supreme de Justiție cererea de recurs, semnată electronic, conformându-

se în acest sens cerințelor instanței de recurs indicate prin încheierea din 13 iulie 2022.

Examinând temeiurile invocate în recursul și materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

4

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

5

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Maria Petrov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Maria Petrov se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

6