ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 03.09.2025

2ra-1282/23 — apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale

HOTĂRÂRE
03.09.2025
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale
Temei legal
art. 433 al. 1 lit. a Cpc
Citează această cauză
2ra-1282/23 — apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ruslan

Stelea reprezentat de avocatul Eugeniu Bajoreanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de

Marina Melnicov și Tatiana Cataraga împotriva lui Ruslan Stelea

privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale,

împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1282/23

NR. PIGD 2-20059265-01-2ra-17072023)

Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 Cod de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023).

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. A. Mardari,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi

03 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Ruslan

Stelea reprezentat de avocatul Eugeniu Bajoreanu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

chemare în judecată împotriva lui Ruslan Stelea cu privire la apărarea onoarei,

demnității și reputației profesionale, precum și repararea prejudiciului cauzat.

utilizarea telefonului mobil, a înregistrat, fără acordul Marinei Melnicov și Tatianei

Cataraga discuția privată purtată de acestea în incinta oficiului situat în mun.

Chișinău, str. A. Saharov 1, și anume, Ruslan Stelea a plasat telefonul său mobil pe

o masă din oficiu, printre hârtii, când dânsele se aflau în oficiu, astfel încât acest

fapt să nu fie observat de participantele la discuția privată. Ulterior, telefonul mobil,

cu înregistrarea efectuată a fost ridicat de Ruslan Stelea care, la 25 aprilie 2020 a

plasat această discuție pe platforma online de video sharing, YouTube, precum și

distribuită prin intermediul altor mijloace/platforme de răspândire a informației,

precum aplicațiile ,,Viber” și ,,WhatsApp”, dată la care reclamantele au aflat despre

încălcarea drepturilor acestora recunoscute de lege.

unde a fost plasată convorbirea și enunțate comentarii defăimătoare de către Ruslan

Stelea, sunt 58 de persoane, care se cunosc personal cu reclamantele, fiind

investitori în cadrul unui bloc locativ în construcții, situat în mun. Chișinău, str. A.

Saharov 1.

Tatiana Cataraga s-au adresat lui Ruslan Stelea cu cerere prealabilă, solicitând

radierea convorbirii plasate pe platforma „Youtube”, răspândită prin alte mijloace,

acordarea scuzelor publice, cât și repararea prejudiciului cauzat prin încălcare a

dreptului la inviolabilitatea vieții private, onoarei și reputației profesionale.

al companiei insolvabile „Norelit Invest Grup”, după survenirea de facto a

insolvabilității companiei, activând gratuit, contribuind activ la continuarea

lucrărilor de construcție a blocului locativ, însă, aceasta a fost învinuită de Ruslan

Stelea față de toți investitorii în blocul locativ (viitori vecini) de „fals”, de

„comitere de infracțiuni”. Totodată, Tatiana Cataraga a activat în compania în

1

cauză, după survenirea de facto a stării de insolvabilitate, în calitate de director -

adjunct, până la 31.10.2019, contribuind la realizarea lucrărilor de construcție, fiind

în mod similar învinuită de pârât de comiterea unor ilegalități în raport cu viitorii

vecini.

„подмазали катарагу”; ,,Kataraga și Melnicova vorbesc despre votare și semnează

pentru alți investitori (audio)”; ”Davai delati Svetul! Ya za Demidovu ne berusi”

au afectat în mod direct și grav onoarea și reputația profesională a acestora, fapt

care a cauzat prejudicii grave de imagine.

reclamantelor cu privire la „falsificarea votului” la adunarea generală a creditorilor

fără a ține cont că, cuvintele auzite nu reprezintă nimic altceva decât remiterea

creditorilor a buletinelor de vot a fiecăruia, care, după completare, urmau a fi

returnate/expediate la adresa debitorului, inclusiv în format electronic (exercitat

votul), nefiind prezentă fapta ilicită, imputată.

să contribuie suplimentar la finisarea blocului locativ, spre deosebire de marea

majoritate, efectiv fapta comisă fiind o tentativă de a denigra persoanele care nu

sunt de acord cu „inacțiunea” acestuia și care doresc finisarea blocului locativ în

cauză.

prejudiciul moral considerabil, evaluat la suma de 500 000 de lei pentru fiecare, în

contextul în care acestora le-a fost lezat în mod abuziv, cu rea intenție dreptul la

respectarea vieții private, în scopul de a justifica propriul refuz de a contribui la

finisarea blocului locativ.

neliniște, anxietate, neputință, fiind inclusiv prejudiciată capacitatea de lucru și

recreere, încrederea socială, siguranța în cei din jur. Or, s-a cauzat în mod

nejustificat un prejudiciu grav reputației profesionale, pe care se bazează activitatea

în cadrul companiei insolvabile, conlucrarea cu creditorii acestei companii.

prealabile, să șteargă înregistrarea convorbirii de pe platforma ,,Youtube”, fapt care

atestă recunoașterea legalității pretențiilor adresate în cererea prealabilă, transpuse

în prezenta acțiune, conștientizând caracterul ilegal și prejudiciabil al acțiunilor

admise, prin plasarea în public a înregistrării discuției private în cauză.

respins ca neîntemeiată acțiunea. Prin hotărârea suplimentară din 19 noiembrie

2

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitarea formulată de Ruslan Stelea

cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

nemotivat, ulterior motivat împotriva hotărârii din 28 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

motivat împotriva hotărârii din 28 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

solicitând casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care să fie admisă cererea privind emiterea hotărîrii suplimentare cu încasarea

cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 10 000 lei.

de apel declarate și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

28 mai 2021 și hotărârea suplimentară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

19 noiembrie 2021.

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate li s-

a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este justă și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților

la proces.

Melnicov și Tatiana Cataraga pretind la încălcarea onoarei, demnității și reputației

profesionale de către Ruslan Stelea, solicitând obligarea acestuia să acorde scuzele

de rigoare și dezmințirii informației plasate, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

exprimare oferă oricărei persoane dreptul de a-și exprima opiniile, oricât ar fi de

contestabile sau șocante, minoritare sau extravagante. Exercitarea acestei libertăți

poate fi totuși limitată de drepturile și interesele altei persoane. Legitimitatea

acestor limite aduse libertății de exprimare variază, pe de o parte, în funcție de

natura și contextul în care sunt exprimate opiniile și, pe de altă parte, de calitatea

celui care le exprimă. Pentru a aprecia dacă libertatea de exprimare a pârâtului

urmează a fi limitată de către stat prin obligarea de a dezminți informația, este

3

necesar de a stabili raportul proporționalității dintre dreptul la libera exprimare și

dreptul la viața privată.

art. 24 al Legii cu privire la libertatea de exprimare, prevede că sarcina probațiunii

este pusă pe seama reclamantului care trebuie să dovedească că pârâtul a răspândit

informația, îl vizează și este defăimătoare, informația constituie o relatare cu privire

la fapte și este în esență falsă, sau judecata de valoare nu se bazează pe un substrat

factologic suficient, existența și cuantumul prejudiciului cauzat.

răspândită de către pârât și plasată la 25 aprilie 2020, pe platforma Youtube,

conform link-ului, cât și convorbirea privată a fost distribuită și prin intermediul la

alte mijloace/platforme de răspândire a informației, precum aplicațiile ,,Viber”, cu

58 de utilizatori și ,,WhatsApp”, sub genericul ,,Tatiana Kataraga și Marina

Melnicov - Saharov 1 - Audio falsificare vot 22.04.2020”, cu indicarea afirmațiilor

,,Alte discuții audio vor fi transmise direct la procuratură”, ,,Они все

знают.думают что все дебилы”, „подмазали катарагу”, „Kataraga și Melnicov

vorbesc despre votare și semnează pentru alți investitori (audio). Davai delati

Svetul! Ya za Demidovu ne berusi”, însă reclamantele nu au formulat pretențiile

concrete: care anume informație este falsă și urmează a fi dezmințită. Or,

reclamantele în cererea de chemare în judecată au făcut trimitere doar la screen-

shoturi de pe aplicațiile ,,Viber” și „WhatsApp” și link Youtube, fără a indica care

anume conținut urmează a fi dezmințit și care afirmații le-au lezat onoarea,

demnitatea și reputația profesională.

reclamantelor/apelante sunt incerte, ținând cont că, s-a omis care este anume

conținutul informației neveridice/defăimătoare sau false, distribuite de Ruslan

Stelea, inclusiv nu s-a stabilit legătura de cauzalitate directă sau indirectă din care

să rezulte răspândirea unor informații. Instanța de apel reține și faptul că, informația

a fost răspândită de către Ruslan Stelea care a acționat în calitate de persoană fizică,

iar în asemenea circumstanțe rezultă faptul că, informația răspândită de pârât

reprezintă o formă de exprimare a opiniei și reproș din cauza activității

administrației persoanei juridice și nu cade sub incidența restricțiilor dreptului

privind libertatea de exprimare prevăzută la art. 10 § 2 CEDO.

instanța de apel a conchis drept justificată soluția primei instanțe, nu și substanța

acesteia, or, indicarea link-ului și capturile de ecran de pe aplicații poartă un

caracter general, iar reclamantele nu au probat prin ce anume a fost lezată onoarea

și demnitatea sa personală, inclusiv reputația profesională.

4

opinie și atitudine personală referitor la unele subiecte de administrare a unei

întreprinderi, a cărei veridicitate este imposibil de dovedit. Așadar, instanța de apel

a conchis că, contrar prevederilor legale menționate reclamantele/apelante nu au

demonstrat prin probe concludente că informația respectivă este falsă și-i cauzează

prejudiciu de imagine.

demnității și reputației profesionale și obligarea dezmințirii relatării false plasată la

25.04.2020, pe platforma Youtube, cât și convorbirea privată care a fost distribuită

și prin intermediul la alte mijloace/platforme de răspândire a informației, precum

aplicațiile ,,Viber”, cu 58 de utilizatori și „WhatsApp”, acordarea scuzelor de

rigoare, instanța de apel a conchis că întemeiat au fost respinse și pretențiile

subsecvente referitor la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor

de judecată.

Cataraga precum că, prin înregistrările convorbirii private și

distribuirea/răspândirea informației false și defăimătoare pe diverse platforme de

Ruslan Stelea, le-a fost lezată onoarea, demnitatea și reputația profesională. Or, nu

s-a indicat care anume texte și informații pretinse a fi false, au fost răspândite.

17.09.2020 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, s-a

dispus constatarea lipsei încălcării de către Ruslan Stelea a prevederilor Legii

privind protecția datelor cu caracter personal, în raport cu patentele Marina

Melnicov și Tatiana Cataraga, în condițiile descrise în decizie, fapte relatate și în

prezenta cerere.

cadrul actualului litigiu este una legală, corespunzând cadrului legislativ și

normativ pertinent, aplicabil speței, iar poziția apelantelor expusă în cererea de apel

nu poate fi admisă, deoarece se reduce, în marea sa majoritate, la critici formale,

lipsite de suport probant și în lipsa unei justificări legale.

și hotărârii suplimentare, prin care s-a respins compensarea cheltuielilor de

judecată, instanța de apel a stabilit că, într-adevăr prin referința depusă de Ruslan

Stelea la 11 mai 2021, acesta a solicitat compensarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 10 000 de lei, prezentând în acest sens mandatul avocațial seria MA nr.

1499793 din 06.05.2020 și actul de predare-primire a lucrărilor în baza contractului

de asistență juridică nr. 06/05 din 06 mai 2020.

Cod de procedură civilă, este necesar ca cheltuielile de asistență juridică să fie

5

reale, necesare și rezonabile, iar partea care a avut cîștig de cauză dacă aceasta a

fost reprezentată în judecată de un avocat.

instanță, Ruslan Stelea și avocatul acestuia nu s-au prezentat, deși a fost eliberat un

mandat avocațial și întocmit actul de primire- predare a lucrărilor, dar fără a anexa

dovada de plată a sumei pretinse de a fi încasată de 10 000 de lei. Or, pentru a fi

compensate cheltuielile de asistență juridică, pe lângă actul de predare-primire a

lucrărilor și bonul de plată eliberat de avocat sau factura fiscală, urmează că acestea

să fie necesare, reale și rezonabile, iar avocatul efectiv să participe la examinarea

cauzei, iar la caz aceste împrejurări nu s-au stabilit, motiv pentru care hotărârea

suplimentară a primei instanțe este una justificată. În plus, toate actele depuse în

instanța de judecată au fost semnate și certificate olograf de Ruslan Stelea, nu și de

avocatul acestuia.

2023 a Curții de Apel Chișinău, solicită admiterea recursului, casarea parțială a

hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să

fie dispusă încasarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 10 000 lei.

în cererea de apel. Suplimentar, a relevat că instanța de apel nu s-a expus asupra

pretenției de încasare a cheltuielilor de asistență juridică suportate de către Ruslan

Stelea în cadrul examinării cauzei în ordine de apel.

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul

a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01

septembrie 2023.

6

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe

de apel, cît și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

la momentul depunerii recursului):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor

prevăzute la art.429 alin.(5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

(2) Asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a

reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o

mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.”

Curții Supreme de Justiție conchide că recurentul s-a conformat dispozițiilor

art.434 Cod de procedură civilă, indicat la pct.36, și a depus în termen recursul la

7

data de 17 iulie 2023, în condițiile în care a recepționat copia deciziei din 13 iunie

2023 a Curții de Apel Chișinău, la 19 iulie 2023.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate.

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată

de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de

Apel Chișinău și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de

procedură civilă.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

8

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Declară inadmisibil recursul depus de Ruslan Stelea reprezentat de avocatul

Eugeniu Bajoreanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Ion Munteanu

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2024-04-17
0,97
2r-445/23 — cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată
Dosarul nr. 2r-445/23 2-20059265-01-2r-20102023 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud.: A. Mardari) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud.: A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi) D E C I Z I E 17 aprilie 2024 mun. Chi
CSJ 2021-06-02
0,94
2ra-765/21 — apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale
Dosarul nr. 2ra-765/21 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud. S. Vîşcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. M. Guzun, G. Daşchevici, A. Bostan) ÎNCHEIERE 02 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial ş
CSJ 2021-09-08
0,93
2ra-1061/21 — apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale
Dosarul nr. 2ra-1061/21 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud. S. Vîşcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. M. Guzun, G. Daşchevici, A. Bostan) ÎNCHEIERE 08 septembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comer
CSJ 2025-02-12
0,93
2ac-26/25 — constatarea faptului discriminării, încălcării drepturilor sale prin neadmiterea accesului la justiție și încasarea prejudiciului moral
). 10. Prin încheierea 05 iunie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, cauza a fost transmisă Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, judecătorului Vasilachi Serafim, pentru soluționarea posibilității conexării la dosarul nr.2-23817/23 (
CSJ 2021-06-23
0,93
2r-208/21 — Apărarea onoarei si demnitătii
Dosarul nr. 2r–208/21 Prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. V. Stratulat) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci) D E C I Z I E 23 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de cont
Sursă