2ra-1282/23 — apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale
- Temei legal
- art. 433 al. 1 lit. a Cpc
2ra-1282/23 — apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ruslan
Stelea reprezentat de avocatul Eugeniu Bajoreanu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de
Marina Melnicov și Tatiana Cataraga împotriva lui Ruslan Stelea
privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale,
împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1282/23
NR. PIGD 2-20059265-01-2ra-17072023)
Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 Cod de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023).
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. A. Mardari,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi
03 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Ruslan
Stelea reprezentat de avocatul Eugeniu Bajoreanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 02 iunie 2020, Marina Melnicov și Tatiana Cataraga au depus cerere de
chemare în judecată împotriva lui Ruslan Stelea cu privire la apărarea onoarei,
demnității și reputației profesionale, precum și repararea prejudiciului cauzat.
În motivarea acțiunii, au indicat că la 17 aprilie 2020, Ruslan Stelea cu
utilizarea telefonului mobil, a înregistrat, fără acordul Marinei Melnicov și Tatianei
Cataraga discuția privată purtată de acestea în incinta oficiului situat în mun.
Chișinău, str. A. Saharov 1, și anume, Ruslan Stelea a plasat telefonul său mobil pe
o masă din oficiu, printre hârtii, când dânsele se aflau în oficiu, astfel încât acest
fapt să nu fie observat de participantele la discuția privată. Ulterior, telefonul mobil,
cu înregistrarea efectuată a fost ridicat de Ruslan Stelea care, la 25 aprilie 2020 a
plasat această discuție pe platforma online de video sharing, YouTube, precum și
distribuită prin intermediul altor mijloace/platforme de răspândire a informației,
precum aplicațiile ,,Viber” și ,,WhatsApp”, dată la care reclamantele au aflat despre
încălcarea drepturilor acestora recunoscute de lege.
Reclamantele au menționat că, membri ai grupului de pe aplicația ,,Viber”
unde a fost plasată convorbirea și enunțate comentarii defăimătoare de către Ruslan
Stelea, sunt 58 de persoane, care se cunosc personal cu reclamantele, fiind
investitori în cadrul unui bloc locativ în construcții, situat în mun. Chișinău, str. A.
Saharov 1.
Au reținut că, la 30 aprilie 2020 și la 05 mai 2020, Marina Melnicov și
Tatiana Cataraga s-au adresat lui Ruslan Stelea cu cerere prealabilă, solicitând
radierea convorbirii plasate pe platforma „Youtube”, răspândită prin alte mijloace,
acordarea scuzelor publice, cât și repararea prejudiciului cauzat prin încălcare a
dreptului la inviolabilitatea vieții private, onoarei și reputației profesionale.
Au mai notat că, Marina Melnicov a fost numită în calitate de administrator
al companiei insolvabile „Norelit Invest Grup”, după survenirea de facto a
insolvabilității companiei, activând gratuit, contribuind activ la continuarea
lucrărilor de construcție a blocului locativ, însă, aceasta a fost învinuită de Ruslan
Stelea față de toți investitorii în blocul locativ (viitori vecini) de „fals”, de
„comitere de infracțiuni”. Totodată, Tatiana Cataraga a activat în compania în
1
cauză, după survenirea de facto a stării de insolvabilitate, în calitate de director -
adjunct, până la 31.10.2019, contribuind la realizarea lucrărilor de construcție, fiind
în mod similar învinuită de pârât de comiterea unor ilegalități în raport cu viitorii
vecini.
Au relevat că, astfel de afirmații enunțate de Ruslan Stelea de genul
„подмазали катарагу”; ,,Kataraga și Melnicova vorbesc despre votare și semnează
pentru alți investitori (audio)”; ”Davai delati Svetul! Ya za Demidovu ne berusi”
au afectat în mod direct și grav onoarea și reputația profesională a acestora, fapt
care a cauzat prejudicii grave de imagine.
Au evidențiat că, Ruslan Stelea a formulat acuzații publice în privința
reclamantelor cu privire la „falsificarea votului” la adunarea generală a creditorilor
fără a ține cont că, cuvintele auzite nu reprezintă nimic altceva decât remiterea
creditorilor a buletinelor de vot a fiecăruia, care, după completare, urmau a fi
returnate/expediate la adresa debitorului, inclusiv în format electronic (exercitat
votul), nefiind prezentă fapta ilicită, imputată.
Au mai reținut că, Ruslan Stelea este unul din puținii investitori care refuză
să contribuie suplimentar la finisarea blocului locativ, spre deosebire de marea
majoritate, efectiv fapta comisă fiind o tentativă de a denigra persoanele care nu
sunt de acord cu „inacțiunea” acestuia și care doresc finisarea blocului locativ în
cauză.
Prin acțiunile ilicite admise de pârât, reclamantelor le-a fost cauzat un
prejudiciul moral considerabil, evaluat la suma de 500 000 de lei pentru fiecare, în
contextul în care acestora le-a fost lezat în mod abuziv, cu rea intenție dreptul la
respectarea vieții private, în scopul de a justifica propriul refuz de a contribui la
finisarea blocului locativ.
În plus, au enunțat că situația creată cauzează reclamantelor o stare de stres,
neliniște, anxietate, neputință, fiind inclusiv prejudiciată capacitatea de lucru și
recreere, încrederea socială, siguranța în cei din jur. Or, s-a cauzat în mod
nejustificat un prejudiciu grav reputației profesionale, pe care se bazează activitatea
în cadrul companiei insolvabile, conlucrarea cu creditorii acestei companii.
Au expus că, Ruslan Stelea a binevoit, în rezultatul examinării cererii
prealabile, să șteargă înregistrarea convorbirii de pe platforma ,,Youtube”, fapt care
atestă recunoașterea legalității pretențiilor adresate în cererea prealabilă, transpuse
în prezenta acțiune, conștientizând caracterul ilegal și prejudiciabil al acțiunilor
admise, prin plasarea în public a înregistrării discuției private în cauză.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 28 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea. Prin hotărârea suplimentară din 19 noiembrie
2
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitarea formulată de Ruslan Stelea
cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 07 iunie 2021, Marina Melnicov și Tatiana Cataraga au declarat apel
nemotivat, ulterior motivat împotriva hotărârii din 28 mai 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea
unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
La 22 noiembrie 2021, Ruslan Stelea a declarat apel nemotivat, ulterior
motivat împotriva hotărârii din 28 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
solicitând casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri
prin care să fie admisă cererea privind emiterea hotărîrii suplimentare cu încasarea
cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 10 000 lei.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins cererile
de apel declarate și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din
28 mai 2021 și hotărârea suplimentară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din
19 noiembrie 2021.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că prima instanță a determinat
corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru
soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate li s-
a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este justă și
întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților
la proces.
Instanța de apel a stabilit din materialul probator al cauzei că, Marina
Melnicov și Tatiana Cataraga pretind la încălcarea onoarei, demnității și reputației
profesionale de către Ruslan Stelea, solicitând obligarea acestuia să acorde scuzele
de rigoare și dezmințirii informației plasate, repararea prejudiciului moral și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Instanța de apel a explicat că, în calitate de drept fundamental, libertatea de
exprimare oferă oricărei persoane dreptul de a-și exprima opiniile, oricât ar fi de
contestabile sau șocante, minoritare sau extravagante. Exercitarea acestei libertăți
poate fi totuși limitată de drepturile și interesele altei persoane. Legitimitatea
acestor limite aduse libertății de exprimare variază, pe de o parte, în funcție de
natura și contextul în care sunt exprimate opiniile și, pe de altă parte, de calitatea
celui care le exprimă. Pentru a aprecia dacă libertatea de exprimare a pârâtului
urmează a fi limitată de către stat prin obligarea de a dezminți informația, este
3
necesar de a stabili raportul proporționalității dintre dreptul la libera exprimare și
dreptul la viața privată.
În acest sens, instanța de apel a notat că legislatorul Republicii Moldova, la
art. 24 al Legii cu privire la libertatea de exprimare, prevede că sarcina probațiunii
este pusă pe seama reclamantului care trebuie să dovedească că pârâtul a răspândit
informația, îl vizează și este defăimătoare, informația constituie o relatare cu privire
la fapte și este în esență falsă, sau judecata de valoare nu se bazează pe un substrat
factologic suficient, existența și cuantumul prejudiciului cauzat.
Instanța de apel a constatat la caz că, reclamantele invocând că informația
răspândită de către pârât și plasată la 25 aprilie 2020, pe platforma Youtube,
conform link-ului, cât și convorbirea privată a fost distribuită și prin intermediul la
alte mijloace/platforme de răspândire a informației, precum aplicațiile ,,Viber”, cu
58 de utilizatori și ,,WhatsApp”, sub genericul ,,Tatiana Kataraga și Marina
Melnicov - Saharov 1 - Audio falsificare vot 22.04.2020”, cu indicarea afirmațiilor
,,Alte discuții audio vor fi transmise direct la procuratură”, ,,Они все
знают.думают что все дебилы”, „подмазали катарагу”, „Kataraga și Melnicov
vorbesc despre votare și semnează pentru alți investitori (audio). Davai delati
Svetul! Ya za Demidovu ne berusi”, însă reclamantele nu au formulat pretențiile
concrete: care anume informație este falsă și urmează a fi dezmințită. Or,
reclamantele în cererea de chemare în judecată au făcut trimitere doar la screen-
shoturi de pe aplicațiile ,,Viber” și „WhatsApp” și link Youtube, fără a indica care
anume conținut urmează a fi dezmințit și care afirmații le-au lezat onoarea,
demnitatea și reputația profesională.
În astfel de împrejurări, instanța de apel a enunțat că, pretențiile
reclamantelor/apelante sunt incerte, ținând cont că, s-a omis care este anume
conținutul informației neveridice/defăimătoare sau false, distribuite de Ruslan
Stelea, inclusiv nu s-a stabilit legătura de cauzalitate directă sau indirectă din care
să rezulte răspândirea unor informații. Instanța de apel reține și faptul că, informația
a fost răspândită de către Ruslan Stelea care a acționat în calitate de persoană fizică,
iar în asemenea circumstanțe rezultă faptul că, informația răspândită de pârât
reprezintă o formă de exprimare a opiniei și reproș din cauza activității
administrației persoanei juridice și nu cade sub incidența restricțiilor dreptului
privind libertatea de exprimare prevăzută la art. 10 § 2 CEDO.
Sintetizând circumstanțele constatate, suprapuse la textele de lege enunțate,
instanța de apel a conchis drept justificată soluția primei instanțe, nu și substanța
acesteia, or, indicarea link-ului și capturile de ecran de pe aplicații poartă un
caracter general, iar reclamantele nu au probat prin ce anume a fost lezată onoarea
și demnitatea sa personală, inclusiv reputația profesională.
4
În plus, declarațiile pârâtului poartă un caracter de judecată de valoare sau
opinie și atitudine personală referitor la unele subiecte de administrare a unei
întreprinderi, a cărei veridicitate este imposibil de dovedit. Așadar, instanța de apel
a conchis că, contrar prevederilor legale menționate reclamantele/apelante nu au
demonstrat prin probe concludente că informația respectivă este falsă și-i cauzează
prejudiciu de imagine.
Prin urmare, fiind respinsă pretenția de bază privind apărarea onoarei,
demnității și reputației profesionale și obligarea dezmințirii relatării false plasată la
25.04.2020, pe platforma Youtube, cât și convorbirea privată care a fost distribuită
și prin intermediul la alte mijloace/platforme de răspândire a informației, precum
aplicațiile ,,Viber”, cu 58 de utilizatori și „WhatsApp”, acordarea scuzelor de
rigoare, instanța de apel a conchis că întemeiat au fost respinse și pretențiile
subsecvente referitor la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor
de judecată.
Instanța de apel a apreciat critic aserțiunile Marinei Melnicov și Tatianei
Cataraga precum că, prin înregistrările convorbirii private și
distribuirea/răspândirea informației false și defăimătoare pe diverse platforme de
Ruslan Stelea, le-a fost lezată onoarea, demnitatea și reputația profesională. Or, nu
s-a indicat care anume texte și informații pretinse a fi false, au fost răspândite.
De asemenea, instanța de apel a subliniat că prin decizia nr. 245 din
17.09.2020 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, s-a
dispus constatarea lipsei încălcării de către Ruslan Stelea a prevederilor Legii
privind protecția datelor cu caracter personal, în raport cu patentele Marina
Melnicov și Tatiana Cataraga, în condițiile descrise în decizie, fapte relatate și în
prezenta cerere.
Finalmente, instanța de apel a conchis că, soluția dată de prima instanță în
cadrul actualului litigiu este una legală, corespunzând cadrului legislativ și
normativ pertinent, aplicabil speței, iar poziția apelantelor expusă în cererea de apel
nu poate fi admisă, deoarece se reduce, în marea sa majoritate, la critici formale,
lipsite de suport probant și în lipsa unei justificări legale.
Cu referire la cererea de apel declarată de Ruslan Stelea împotriva hotărârii
și hotărârii suplimentare, prin care s-a respins compensarea cheltuielilor de
judecată, instanța de apel a stabilit că, într-adevăr prin referința depusă de Ruslan
Stelea la 11 mai 2021, acesta a solicitat compensarea cheltuielilor de judecată în
mărime de 10 000 de lei, prezentând în acest sens mandatul avocațial seria MA nr.
1499793 din 06.05.2020 și actul de predare-primire a lucrărilor în baza contractului
de asistență juridică nr. 06/05 din 06 mai 2020.
Instanța de apel a explicat că, pentru a fi aplicabile prevederile art. 94 și 96
Cod de procedură civilă, este necesar ca cheltuielile de asistență juridică să fie
5
reale, necesare și rezonabile, iar partea care a avut cîștig de cauză dacă aceasta a
fost reprezentată în judecată de un avocat.
Subsecvent, instanța de apel a reținut că în ședința de judecată în prima
instanță, Ruslan Stelea și avocatul acestuia nu s-au prezentat, deși a fost eliberat un
mandat avocațial și întocmit actul de primire- predare a lucrărilor, dar fără a anexa
dovada de plată a sumei pretinse de a fi încasată de 10 000 de lei. Or, pentru a fi
compensate cheltuielile de asistență juridică, pe lângă actul de predare-primire a
lucrărilor și bonul de plată eliberat de avocat sau factura fiscală, urmează că acestea
să fie necesare, reale și rezonabile, iar avocatul efectiv să participe la examinarea
cauzei, iar la caz aceste împrejurări nu s-au stabilit, motiv pentru care hotărârea
suplimentară a primei instanțe este una justificată. În plus, toate actele depuse în
instanța de judecată au fost semnate și certificate olograf de Ruslan Stelea, nu și de
avocatul acestuia.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 17 iulie 2023, Ruslan Stelea declară recurs împotriva deciziei din 13 iunie
2023 a Curții de Apel Chișinău, solicită admiterea recursului, casarea parțială a
hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să
fie dispusă încasarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 10 000 lei.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, invocă în esență argumente similare celor indicate
în cererea de apel. Suplimentar, a relevat că instanța de apel nu s-a expus asupra
pretenției de încasare a cheltuielilor de asistență juridică suportate de către Ruslan
Stelea în cadrul examinării cauzei în ordine de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost
operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01
septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246
din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul
a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Procedura de admisibilitate a recursurilor declarate împotriva deciziei din 15
decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor
stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01
septembrie 2023.
6
Art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe
de apel, cît și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare
la momentul depunerii recursului):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor
prevăzute la art.429 alin.(5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,
asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
(2) Asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a
reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o
mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție conchide că recurentul s-a conformat dispozițiilor
art.434 Cod de procedură civilă, indicat la pct.36, și a depus în termen recursul la
7
data de 17 iulie 2023, în condițiile în care a recepționat copia deciziei din 13 iunie
2023 a Curții de Apel Chișinău, la 19 iulie 2023.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare
invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată
de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de
Apel Chișinău și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea
tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de
procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare
8
a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de
recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,
de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Ruslan Stelea reprezentat de avocatul
Eugeniu Bajoreanu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
9