2ra-1061/21 — apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale

Dosarul nr. 2ra-1061/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S. Vîșcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, G. Dașchevici, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

08 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul

recurentei Vera Rusnac, avocatul Sergiu Barbăneagră,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Macovei

și Vladimir Rusnac împotriva Verei Rusnac cu privire la apărarea onoarei,

demnității, reputației profesionale, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către reprezentantul apelanților Gheorghe Macovei

și Vladimir Rusnac, avocatul Anton Secrieru și apelul declarat de către

reprezentantul apelantei Vera Rusnac, avocatul Sergiu Barbăneagră, și a fost

menținută hotărârea din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 07 octombrie 2019, Gheorghe Macovei și Vladimir Rusnac, au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Verei Rusnac cu privire la apărarea

onoarei, demnității, reputației profesionale, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au indicat că, la 09 octombrie 2018, prin hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost admisă cererea de chemare în

judecată depusă de către Vladimir Rusnac împotriva Verei Rusnac cu privire la

desfacerea căsătoriei încheiate la 22 ianuarie 1984. Totodată, prin încheierea din 09

octombrie 2018, a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost separat într-un

proces aparte cererea lui Vladimir Rusnac împotriva Verei Rusnac cu privire la

1

împărțirea proprietății comune în devălmășie și anume a apartamentului nr. 9, din

mun. Chișinău, str. Drumul Crucii 100.

Menționează reclamanții că, în scopul determinării valorii acțiunii, Vladimir

Rusnac a încheiat cu Agenția Imobiliară „Nika-Imobil”, contractul nr. 284-19 din

05 august 2019, conform căruia la 13 august 2019, Vera Rusnac, a întocmit

Raportul de evaluare a bunului imobil nr. 284-19.

Afirmă reclamanții că, Vera Rusnac a răspândit relatări false și defăimătoare

în privința acestora, prin: cererea din 13 august 2019 către Inspectoratul de Poliție

Buiucani, plângerea din 12 august 2019 pe acțiunile dl. avocat Gheorghe Macovei

cu licența nr. 1325 din 10 decembrie 2007, depusă către Comisia pentru etică și

disciplină a Uniunii Avocaților din Moldova; explicațiile consemnate în procesul-

verbal de constatare din 13 august 2019.

Invocă reclamanții de asemenea că, informațiile răspândite de către pârâtă,

nu sunt altceva decât un denunț penal fals, care în mod direct atentează la onoarea

și demnitatea lui Vladimir Rusnac și Gheorghe Macovei.

Indică reclamanții că, au depus cereri prealabile către Vera Rusnac, cerând

dezmințirea informației răspândite, exprimarea scuzelor de rigoare și repararea

prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

Cer reclamanții Vladimir Rusnac și Gheorghe Macovei recunoașterea

caracterului fals și defăimător a informațiilor răspândite de către Vera Rusnac,

obligarea acesteia de a dezminți informația falsă și defăimătoare care lezează

onoarea, demnitatea și reputația profesională, repararea prejudiciului moral în

mărime de 1 leu, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Rusnac și Gheorghe

Macovei, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de către reprezentantul apelanților Gheorghe Macovei și Vladimir

Rusnac, avocatul Anton Secrieru și apelul declarat de către reprezentantul apelantei

Vera Rusnac, avocatul Sergiu Barbăneagră, și s-a menținut hotărârea din 29 iunie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de

prima instanță privind respingerea acțiunii este întemeiată și corectă, constituind

rezultatul examinării în ansamblu a tuturor probelor anexate prezentei cauze.

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 07 octombrie 2019, Gheorghe

Macovei și Vladimir Rusnac, au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Verei Rusnac cu privire la apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

La caz, sa constatat că, Vera Rusnac a răspândit relatări false și defăimătoare

în privința lui Gheorghe Macovei și Vladimir Rusnac, prin: cererea din 13 august

2019 către Inspectoratul de Poliție Buiucani, plângerea din 12 august 2019 pe

2

acțiunile dl. avocat Gheorghe Macovei cu licența nr. 1325 din 10 decembrie 2007,

depusă către Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Moldova;

explicațiile consemnate în procesul-verbal de constatare din 13 august 2019.

La fel, din materialele cauzei reiese că, interesele intimatei-recurente Vera

Rusnac, au fost reprezentante în prima instanță de către avocatul Sergiu

Barbăneagră, iar pentru serviciile prestate, intimata-recurentă a achitat suma în

mărime de 5000 lei cu titlu de onorariu.

În acest context, având la bază criteriile de stabilire a cheltuielilor de asistență

juridică, instanța de apel întemeiat a conchis că, suma în mărime de 2000 lei

adjudecată Verei Rusnac cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, este o sumă

reală, necesară și rezonabilă.

De altfel, deși intimata-recurentă Vera Rusnac, manifestându-și dezacordul

cu suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, la materialele cauzei

nu a fost anexat un raport detaliat al avocatului, în care să fie indicate acțiunile

întreprinse de avocat, fapt din care rezultă că, suma adjudecată de către prima

instanță este rezonabilă și necesară.

La 01 iunie 2021, reprezentantul recurentei Vera Rusnac, avocatul Sergiu

Barbăneagră, a depus cerere de recurs împotriva hotărârii primei instanțe din 29

iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și deciziei instanței de apel din

18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea parțială a hotărârii primei instanțe și deciziei instanței de apel în partea ce

ține de încasarea cheltuielilor de asistență juridică, cu pronunțarea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii în această parte.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia recurată, calificând-

o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul prevederilor art. 432 alin.

(1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Reprezentantul recurentei a opinat că, atât prima instanță cât și instanța de apel

au aplicat eronat normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, au apreciat arbitrar probele

prezentate de către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 04 iunie 2021

instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 188).

Prin referința depusă la 08 iulie 2021, reprezentantul intimaților Gheorghe

Macovei și Vladimir Rusnac, avocatul Tatiana Macovei, a solicitat de a considera

recursul declarat de către reprezentantul recurentei Vera Rusnac, avocatul Sergiu

Barbăneagră, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

3

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 18 noiembrie 2020, iar cererea de

recurs a fost depusă la 01 iunie 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 15 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, conform scrisorii de

însoțire (f.d.154), însă careva date ce ar confirma recepționarea acesteia de către

recurentă la actele cauzei lipsesc. Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către reprezentantul recurentei

Vera Rusnac, avocatul Sergiu Barbăneagră, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către reprezentantul recurentei

Vera Rusnac, avocatul Sergiu Barbăneagră, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către prima instanță și instanța de apel, însă nu

relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

4

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentei Vera

Rusnac, avocatul Sergiu Barbăneagră.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentei

Vera Rusnac, avocatul Sergiu Barbăneagră, împotriva deciziei din 18 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5