3ra-903/23 — anularea partiala a actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea partiala a actului administrativ
- Temei legal
- Admisibilitatea recursului depus pana la 01 septembrie 2023. Articolul 246 din Codul administrativ, in vigoare pana la 01 septembrie 2023.
3ra-903/23 — anularea partiala a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Consiliul raional
Dondușeni,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată
depusă de Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat împotriva
Consiliului raional Dondușeni, terți Corneliu Ștefăneț și Lilia Chiriac cu
privire la anularea parțială a actului administrativ,
împotriva deciziei din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 3ra-903/23
NR. PIGD 2-21175474-01-3ra-05092023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023. Articolul 246 din
Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (N. Bobu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)
03 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Consiliul raional Dondușeni.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 noiembrie 2021, Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Dondușeni
cu privire la anularea parțială a actului administrativ.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat, că
urmare a exercitării controlului de legalitate asupra deciziei Consiliului
raional Dondușeni nr.6/1 din 09 septembrie 2021 „Cu privire la executarea
hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 august 2021 pe dosarul
civil nr. 3-71/20 și concedierea dlui Corneliu Ștefăneț în conformitate cu
art.46 alin.(4), art.86 alin.(1) lit. r) din Codul Muncii al RM” a constatat
abateri de la prevederile art. 11 al Codului administrativ, care prevede că,
actele administrative pot fi: acte defavorabile, ce impun destinatarilor
obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile /interesele legitime ale
persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului
solicitat și acte favorabile, acte care creează destinatarilor săi un beneficiu
sau un avantaj de orice fel.
Astfel, în dispozitivul deciziei Consiliului raional Dondușeni nr.6/1 din
09 septembrie 2021 „Cu privire la executarea hotărârii Judecătoriei Edineț,
sediul Central din 17 august 2021 pe dosarul civil nr. 3-71/20 și concedierea
dlui Corneliu Ștefăneț în conformitate cu art.46 alin.(4), art.86 alin.(1) lit. r)
din Codul Muncii al RM”, au fost incluse noțiunea de act favorabil - se
restabilește în funcția de director al IMSP Corneliu Ștefăneț și noțiunea de
act defavorabil - de a-l concedia din funcția de director al IMSP pe Corneliu
Ștefăneț. Deși, noțiunea actului defavorabil urma să fi fost inclusă într-o altă
decizie aparte, prin care să fie adoptat un alt act individual defavorabil.
La 29 septembrie 2021, a înaintat o notificare Consiliului raional
Dondușeni solicitând abrogarea pct.2 din decizia nr.6/1 din
09 septembrie 2021 „Cu privire la executarea hotărârii Judecătoriei Edineț,
sediul Central din 17 august 2021 pe dosarul civil nr. 3-71/20 și concedierea
dlui Corneliu Ștefăneț în conformitate cu art.46 alin.(4), art.86 alin.(1) lit. r)
din Codul Muncii al RM”.
La 12 noiembrie 2021 Consiliul raional Dondușeni prin decizia nr. 7/6
„cu privire la examinarea notificării Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei
de Stat a Republicii Moldova nr. 1301/OT6/21 din 29 septembrie 2021” a
1
respins notificarea Oficiului privind abrogarea pct. 2 din decizia 6/1 din
09 septembrie 2021 „Cu privire la executarea hotărârii Judecătoriei Edineț,
sediul Central din 17 august 2021 pe dosarul civil nr. 3-71/20 și concedierea
lui Corneliu Ștefăneț în conformitate cu art. 46 alin. (4), art. 86 alin. (1) lit. r)
din Codul Muncii, ca fiind neîntemeiată și nefondată.
De altfel, în opinia Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat,
pct. 2 din decizia Consiliului raional Dondușeni nr.6/1 din
09 septembrie 2021 „Cu privire la executarea hotărârii Judecătoriei Edineț,
sediul Central din 17 august 2021 pe dosarul civil nr. 3-71/20 și concedierea
dlui Corneliu Ștefăneț în conformitate cu art.46 alin.(4), art.86 alin.(1) lit. r)
din Codul Muncii al RM”, este adoptat contrar prevederilor legale, motiv
pentru care a solicitat admiterea acțiunii și anularea pct. 2 din decizia
Consiliului raional Dondușeni nr.6/1 din 09 septembrie 2021 „Cu privire la
executarea hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 august 2021
pe dosarul civil nr. 3-71/20 și concedierea dlui Corneliu Ștefăneț în
conformitate cu art.46 alin.(4), art.86 alin.(1) lit. r) din Codul Muncii al RM”
(f.d. 2-3).
Prin încheierea din 02 decembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul
Central, Corneliu Ștefăneț s-a atras în proces, în calitate de terț (f.d. 13-14).
Prin hotărârea din 05 aprilie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,
s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea la cererea de chemare în judecată
înaintată de Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat împotriva
Consiliului raional Dondușeni cu privire la anularea parțială a actului
administrativ (f.d.59, 64-69).
La 20 aprilie 2022, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul
administrativ, Corneliu Ștefăneț a depus apel, iar la 13 iulie 2022 a prezentat
motivarea apelului împotriva hotărârii din 05 aprilie 2022 a Judecătoriei
Edineț, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii
de admitere a cererii de chemare în judecată înaintate de Oficiul Teritorial
Edineț al Cancelariei de Stat (f.d.72-73, 94-101).
La 27 aprilie 2022 în termenul prevăzut de art. 232 din Codul
administrativ, Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat a depus apel
împreună cu motivarea apelului împotriva hotărârii din 05 aprilie 2022 a
Judecătoriei Edineț, sediul Central, prin care a solicitat casarea acesteia și
emiterea unei noi decizii privind admiterea cererii sale de chemare în
judecată (f.d.74-76).
Prin încheierea protocolară din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel
Bălți, Lilia Chiriac s-a atras în proces, în calitate de terț (f.d.112).
Prin decizia din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a casat
integral hotărârea din 05 aprilie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central
și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a admis acțiunea.
S-a anulat pct.2 din decizia Consiliului raional Dondușeni nr.6/1 din
09 septembrie 2021 „Cu privire la executarea hotărârii Judecătoriei Edineț,
sediul Central din 17 august 2021 pe dosarul civil nr.3-71/20 și concedierea
2
dlui Corneliu Ștefaneț în conformitate cu art.46 alin.(4) art.86 alin.(1) lit. r)
din Codul Muncii al RM” (f.d.130-141).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că acțiunea Oficiului
teritorial Edineț al Cancelariei de Stat este admisibilă, fiind respectate
condițiile legale privind notificarea prealabilă și termenul de sesizare a
instanței de contencios administrativ.
De asemenea, instanța de apel a constatat că pct. 2 din decizia
Consiliului raional Dondușeni nr.6/1 din 09 septembrie 2021 „Cu privire la
executarea hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 august 2021
pe dosarul civil nr. 3-71/20 și concedierea dlui Corneliu Ștefăneț în
conformitate cu art.46 alin.(4), art.86 alin.(1) lit. r) din Codul Muncii al RM”
contravine normelor legale, întrucât concedierea lui Corneliu Ștefăneț a fost
dispusă cu depășirea limitelor dreptului discreționar al autorității publice și
cu ignorarea principiului legalității, consacrat de art. 137 din Codul
administrativ.
În acest sens, instanța ierarhic inferioară a subliniat că funcția de
director al IMSP „Spitalul raional Dondușeni” nu constituie funcție publică
și, prin urmare, nu poate atrage incidența art. 46 alin. (4) și art. 86 alin. (1)
lit. r) din Codul muncii. Or, angajatorul nu a demonstrat prezentarea unor
documente false la angajarea acestuia, astfel încât măsura concedierii este
lipsită de suport juridic.
În coroborare cu jurisprudența CEDO (cauza Guja c. Moldovei),
Curtea de Apel Bălți a apreciat că includerea concomitentă, în aceeași
decizie, a dispoziției de restabilire în funcție și, imediat după, a celei de
concediere, relevă caracterul abuziv și represiv al actului administrativ
contestat. În consecință, instanța de apel a constatat că hotărârea primei
instanțe este eronată prin interpretarea greșită a probatoriului și a normelor
de drept material, motiv pentru care a dispus casarea integrală a acesteia și
admiterea acțiunii în contencios administrativ, cu anularea pct. 2 din decizia
Consiliului raional Dondușeni nr.6/1 din 09 septembrie 2021 „Cu privire la
executarea hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 august 2021
pe dosarul civil nr. 3-71/20 și concedierea dlui Corneliu Ștefăneț în
conformitate cu art.46 alin.(4), art.86 alin.(1) lit. r) din Codul Muncii al RM”.
La 14 februarie 2023 Consiliul raional Dondușeni a depus recurs
împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 26 ianuarie 2023 a
Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și menținerea în vigoare a
hotărârii primei instanțe (f.d.145-147).
În motivarea recursului, Consiliul raional Dondușeni a susținut că
decizia din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți este nelegală, întrucât
instanța a aplicat o lege care nu trebuia aplicată, a omis aplicarea dispozițiilor
legale corespunzătoare și a interpretat eronat legea, contrar prevederilor
art. 432 din Codul de procedură civilă.
3
Totodată, a invocat aprecierea superficială a probelor administrate în
cauză, ceea ce a generat o soluție greșită și a adus atingere drepturilor și
intereselor sale fundamentale.
Subsecvent, recurentul a opinat că instanța de apel ar fi ignorat faptul
că raporturile dintre Corneliu Ștefăneț și Consiliul raional Dondușeni au la
bază un contract individual de muncă reglementat de Codul muncii, iar
acesta nu a contestat executarea hotărârilor Judecătoriei Edineț din 17 și
26 august 2021, prin care s-a dispus concedierea sa, acceptând astfel tacit
legalitatea măsurii.
De asemenea, în opinia sa, Curtea de Apel Bălți a apreciat greșit că
pct. 2 din decizia Consiliul raional Dondușeni nr. 6/1 din 09 septembrie 2021
ar contraveni art. 11 din Codul administrativ, deși acest text nu conține vreo
normă prohibitivă privind includerea concomitentă, într-un act administrativ
individual, a dispozițiilor cu caracter favorabil și defavorabil. Or, obiectul
examinării nu era legalitatea concedierii în sine, ci legalitatea includerii
concomitente a unor astfel de dispoziții în aceeași decizie, motiv pentru care
Curtea de Apel Bălți și-ar fi depășit competența efectuând un control de fond
asupra măsurii concedierii. În plus, instanța de apel nu a ținut cont de faptul
că Ștefăneț a fost condamnat prin sentința din 15 noiembrie 2016 a
Judecătoriei Ocnița pentru corupere pasivă, fiindu-i aplicată pedeapsa
complementară a privării de dreptul de a ocupa funcții publice pe o perioadă
de 5 ani, dar, cu toate acestea, s-a angajat în anul 2017 și a exercitat funcția
de director al IMSP Spitalul raional Dondușeni până în 2020, perioadă în
care ar fi beneficiat nelegal de plăți salariale.
În opinia Consiliului raional Dondușeni, aceste circumstanțe ignorate
probează caracterul nelegal al deciziei instanței de apel, care este arbitrară,
nemotivată și contradictorie, întrucât nu explică de ce pct. 2 al deciziei nr. 6/1
ar fi ilegal, în timp ce pct. 1 al aceleiași decizii ar fi legal.
La 06 septembrie 2023 în adresa participanților la proces a fost
expediată copia cererii de recurs depusă de Consiliul raional Dondușeni cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului
depus de Consiliul raional Dondușeni, intimații nu au prezentat referințe în
care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurent în cererea
de recurs.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (1) și (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție), enunță că:
„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor
intra în vigoare la 1 septembrie 2023.
4
(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul înaintat de Consiliul raional Dondușeni, a fost depus până la
data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia.
Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului
recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de
apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul
judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. a)-f) din Codul administrativ (în vigoare
până la 01 septembrie 2023):
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233
alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că Consiliul raional Dondușeni, s-a
conformat dispozițiilor art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ și a
depus în termen recursul împreună cu motivarea recursului la
5
14 februarie 2023. Or, decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la
26 ianuarie 2023, copia dispozitivului deciziei, fiind expediat participanților
la proces, prin e-mail, la 28 ianuarie 2023, iar decizia motivată la
04 august 2023, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate
la dosar (f.d.143, 150).
Din analiza prevederilor legale enunțate supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de
01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate
la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de
recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
6
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din
19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1
(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
Instanța de recurs menționează că recursul depus de Consiliul raional
Dondușeni, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul
examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, care au fost analizate
de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Consiliul raional Dondușeni.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Consiliul raional Dondușeni.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
7