3ra-301/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-301/22 2-20060477-01-3ra-05042022 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: I. Dragulean) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: D. Corolevschi, D. Stănilă, A. Garbuz) Î N C H E I E R E 11 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul raional Dondușeni, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Lesnic împotriva Consiliului raional Dondușeni cu privire la contestarea actului administrativ individual, împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul depus de Consiliul raional Dondușeni împotriva hotărârii din 20 ianuarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, c o n s t a t ă: La data de 03 iunie 2020 Vadim Lesnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Dondușeni cu privire la contestarea actului administrativ individual.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, în rezultatul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019, a fost ales în calitate de consilier în Consiliul raional Dondușeni pe lista Partidului Politic „Partidul Democrat din Republica Moldova”. Prin decizia nr. 2/1 din 16 mai 2020 i-a fost ridicat mandatul de consilier în Consiliul raional Dondușeni, în legătură cu absența fără motive întemeiate de la trei ședințe consecutive ale Consiliului. Făcând referire la prevederile art. 31 și art. 118 alin. (1) - (3) din Codul administrativ, reclamantul consideră decizia nr. 2/1 din 16 mai 2020 ilegală și neîntemeiată, deoarece aceasta nu conține o motivare completă și clară, lipsind motivarea în fapt a actului administrativ, cât și descrierea procedurii administrative, care a stat la baza emiterii deciziei contestate.

Astfel, în decizia Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020 nu este menționat, la care anume ședințe ale Consiliului raional el a lipsit fără motive întemeiate, dacă a fost anunțat legal despre data desfășurării acestor ședințe, din care raționamente absența sa a fost considerată ca neîntemeiată și care sunt probele, care au servit drept temei pentru emiterea deciziei Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020. 1 Reclamantul a invocat că nu a lipsit fără motiv nici de la o ședință a Consiliului raional Dondușeni, despre desfășurarea căreia a fost înștiințat în mod legal, iar la ședința din 16 mai 2020 a lipsit din motiv, că era plecat peste hotarele Republicii Moldova și a revenit în țară la data de 17 mai 2020, aflându-se de atunci în carantină până la data 31 mai 2020. La fel, reclamantul a relevat că, Consiliul raional Dondușeni nu l-a înștiințat despre inițierea procedurii administrative în privința sa, lipsindu-l intenționat de drepturile sale procedurale, inclusiv de dreptul de a avea acces la dosarul administrativ, de a fi audiat și de a prezenta probe.

Astfel, în opinia reclamantului, la emiterea deciziei nr. 2/1 din 16 mai 2020, Consiliul raional Dondușeni a admis încălcări grave ale legislației în vigoare, care afectează legalitatea acesteia și servește drept temei pentru anularea în totalitate a deciziei nominalizate. Reclamantul a solicitat suspendarea executării deciziei Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020 și anularea deciziei Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020, prin care i-a fost ridicat mandatul de consilier în cadrul Consiliului raional Dondușeni, ales pe lista Partidului Politic „Partidul Democrat din Moldova”.

Prin încheierea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost respinsă cererea reclamantului Vadim Lesnic privind suspendarea actului administrativ - a deciziei Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020. Prin hotărârea din 20 ianuarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Vadim Lesnic împotriva Consiliului raional Dondușeni privind contestarea actului administrativ individual. S-a anulat decizia Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020 cu privire la ridicarea mandatului de consilier în Consiliul raional Dondușeni, prin care a fost ridicat mandatul consilierului Vadim Lesnic ales pe lista Partidului Politic „Partidul Democrat din Moldova” (f.d.127; 139-149).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 20 ianuarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, la data de 17 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul raional Dondușeni a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea lui Vadim Lesnic să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.135-138). Hotărârea motivată din 20 ianuarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central a fost notificată apelantului Consiliului raional Dondușeni la data de 25 martie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8000922087AS, anexat la materialele cauzei (f.d.151). Prin cererea din 13 mai 2021 Consiliul raional Dondușeni a solicitat punerea pe rol a apelului (f.d.150).

Iar, la data de 17 mai 2021 Consiliul raional Dondușeni a depus cerere suplimentară de apel (f.d.159-161). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Consiliului raional Dondușeni împotriva hotărârii din 20 ianuarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central. Prin decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea de apel declarată de Consiliul raional Dondușeni împotriva hotărârii din 20 ianuarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, la cererea de chemare în judecată în contencios administrativ înaintată de Vadim Lesnic împotriva Consiliului raional Dondușeni privind contestarea actului administrativ individual (f.d.188, 189-196).

2 Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, decizia Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020, contestată de către intimatul Vadim Lesnic nu doar că nu reflectă examinarea așa numitului Aviz al Comisiei Juridice Numiri și Imunități al Consiliului raional Dondușeni, sub aspectul respectării condițiilor sau a circumstanțelor pentru ridicarea mandatului consilierului, dar nici nu explică privarea de dreptul la audiere a desinatorului actului administrativ individual conform art. 94 din Codul administrativ, dreptul de a fi asistat de un reprezentat avocat în procedura administrativă, dreptul de a prezenta probe și de a participa la examinarea condițiilor privind emiterea deciziei contestate.

Or, din materialele cauzei, se constată cert că, intimatul Vadim Lesnic a fost invitat prin e-mail, la ședința extraordinară a Consiliului raional Dondușeni din 16 mai 2020, acesta însă, nu s-a prezentat la această ședință, dar telefonic a informat despre motivul imposibilității de a se prezenta, acest fapt fiind apreciat ca fiind motivat și indicat expres în procesul-verbal al ședinței Consiliului raional Dondușeni nr. 2 din 16 mai 2020. Mai mult, intimatul Vadim Lesnic a fost înștiințat despre ședința Consiliului raional Dondușeni din 16 mai 2020, unde urma a fi examinată ordinea de zi, anunțată anterior prin dispoziția Președintelui raionului Dondușeni nr. 77-d din 11 mai 2020, însă nu a fost informat depre soluționarea în cadrul acestei ședinței, a propunerii Comisiei Juridice Numiri și Imunități, de ridicare a mandatului său de consilier.

Or, aceasta a fost inclusă în ordinea de zi a Consiliului raional Dondușeni, nemijlocit până la începerea ședinței, fapt ce denotă că, intimatul Vadim Lesnic nu a știut despre o asemenea propunere. În acest context, instanța de apel a relevat că, această circumstanță denotă o derogare de la prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, care prevede că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Astfel, instanța de apel a menționat că, autoritatea publică ca participant al procedurii administrative, conform art. 44 alin. (1) din Codul administrativ, nu este îndreptățită să ducă în eroare destinatarul actului administrativ individual defavorabil, dar trebuie să acționeze cu bună-credință, imparțial, eficient, transparent și comprehensibil.

Totodată, instanța de apel a constatat că, Consiliul raional Dondușeni a acționat și contrar prevederilor art. 33 și art.96 alin. (1) din Codul administrativ, conform cărora, comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Instanța de apel a invocat că acțiunile Consiliului raional Dondușeni denotă faptul că, procedura administrativă a fost efectuată și structurată contrar art. 28 alin. (1) din Codul administrativ, care prevede că, procedura administrativă se realizează într-un mod simplu, adecvat, rapid, eficient și corespunzător scopului. În afară de aceasta, instanța de apel a menționat că, Consiliul raional Dondușeni în calitate de autoritate publică competentă, prin acțiunile sale în cadrul procedurii administrative, a încălcat și prevederile art. 32 din Codul administrativ.

Astfel, instanța de apel a relevat că, procedura administrativă se structurează astfel încât participanții să poată înțelege fiecare etapă a procedurii. Dacă este necesară contribuția unui participant, acestuia i se comunică neîntârziat, într-un limbaj clar și ușor de înțeles, acțiunile care trebuie întreprinse. În condițiile legii, autoritățile publice trebuie să asigure participarea neîngrădită la procedura administrativă a persoanelor interesate. La caz, aceste încălcări a normelor de procedură administrativă au generat încălcarea unuia din cele mai elementare garanții procedurale, și anume, dreptul de a fi 3 ascultat asupra faptelor, care au fost invocate și care au stat la baza emiterii actului administrativ individual defavorabil.

Instanța de apel a menționat că, potrivit art. 94 din Codul administrativ, înainte de emiterea unui act administrativ individual defavorabil pentru un participant sau înainte de respingerea unui act administrativ individual favorabil, participantul are dreptul să fie audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce urmează a fi emis. Audierea poate fi făcută verbal sau în scris. În acest context, instanța de apel a relevat că, Consiliul raional Dondușeni urma să acționeze și în conformitate cu prevederile art. 85 alin. (3) și art. 92 din Codul administrativ, care stipulează că, autoritatea publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului, care face obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților.

Autoritatea publică decide conform convingerii sale libere, dacă consideră o faptă drept existentă, luând în considerare întreaga procedură administrativă, inclusiv toate probele. Autoritatea publică ia în considerare toate faptele, care au importanță pentru caz, inclusiv cele favorabile participanților. Astfel, instanța de apel a invocat că, Consiliul raional Dondușeni nu a stabilit din oficiu toate aspectele de fapt ale cazului, dar s-a limitat doar la cele afirmate, la propunerea Comisiei Juridice Numiri și Imunități, din care considerent se confirmă caracterul nemotivat al actului administrativ individual defavorabil contestat. Or, conform art. 118 alin. (1) și (2) lit. c) din Codul administrativ, motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative, care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc. Astfel, Consiliul raional Dondușeni avea obligația pozitivă să motiveze necesitatea ridicării mandatului consilierului Vadim Lesnic, fapt care nu se regăsește în decizia Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020, dar și nici în referința prezentată de Consiliul raional Dondușeni. Instanța de apel a conchis că, decizia Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020 este un act administrativ individual, emis cu erori procedurale.

Or, din conținutul deciziei Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020, referinței și argumentelor Consiliul raional Dondușeni, ultimul a emis nemotivat și cu erori actul administrativ individual defavorabil. Instanța de apel a menționat că, emiterea unei decizii de ridicare a mandatului consilierului, conform art. 5 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la statutul alesului local, trebuie să fie rezultatul unei ample analize, cu punerea în balanță a oricărui argument și cu participarea obligatorie a persoanelor implicate. Or, în conformitate cu art.45 din Legea privind administrarea publică locală, Consiliul raional se întrunește în ședințe ordinare o dată la 3 luni. Consiliul raional se poate întruni în ședință extraordinară, cu ordinea de zi propusă, ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui raionului sau a cel puțin o treime din numărul consilierilor aleși.

Convocarea consiliului raional se face, prin dispoziția președintelui raionului, cu cel puțin 10 zile înaintea ședințelor ordinare și cu cel puțin 3 zile înaintea celor extraordinare. În temeiul dispoziției, fiecărui consilier i se expediază o înștiințare, în care se indică ordinea de zi, data, ora și locul desfășurării ședinței. Înștiințarea este semnată de secretarul consiliului raional. În cazul în care președintele raionului refuză convocarea ședinței extraordinare a consiliului raional, cerută de cel puțin o treime din 4 numărul consilierilor aleși, aceștia sunt în drept să convoace ședința consiliului raional de sine stătător, în condițiile prezentei legi; și/sau să atace refuzul în instanța de contencios administrativ.

Consiliul raional alege prin vot deschis, cu votul majorității consilierilor prezenți, pentru durata unei ședințe, un președinte, care o prezidează. Președintele ședinței este asistat de secretarul consiliului raional. Astfel, instanța de apel a relevat că, norma legală enunțată stabilește expres condițiile cu caracter imperativ, de ordin procedural, necesare pentru convocarea ședințelor ordinare și extraordinare a Consiliului raional. Or, norma legală enunțată stabilește expres condițiile cu caracter imperativ, de ordin procedural, necesare pentru convocarea ședințelor ordinare și extraordinare a Consiliului raional. Instanța de apel a invocat că, condițiile expuse mai sus poartă un caracter imperative, iar respectarea acestora trebuie să fie cumulative.

Însă, la caz, s-a constatat neîntrunirea condițiilor nominalizate. Or, intimatul Vadim Lesnic, în calitate de consilier, a fost înștiințat despre ședința ordinară a consiliului din 10 decembrie 2019, prin intermediul e-mail la data de 06 decembrie 2019, cu trei zile înainte de ședință, și despre ședința extraordinară din 31 decembrie 2019, a fost înștiințat la data de 30 decembrie 2019, cu trei zile înaintea ședinței ordinare și cu o zi a celei extraordinare. De asemenea, instanța de apel a constatat că, la ședința extraordinară din 29 noiembrie 2019, consilierul Vadim Lesnic nu a fost citat. Astfel, instanța de apel a conchis că, intimatul Vadim Lesnic, în calitate de consilier al Consiliului raional Dondușeni, nu a absentat nemotivat de la ședințe, precum invocă apelantul Consiliul raional Dondușeni.

Or, intimatul Vadim Lesnic a fost citat necorespunzător normelor legale invocate supra. Instanța de apel a relevat că, obligația de probațiune a respectării procedurii de convocare a ședinței Consiliului raional este opozabilă anume Consiliului raional Dondușeni, dânsul fiind segmentul activității acestuia or, potrivit prevederilor art. 93 alin. (1) Cod administrativ, fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. În această ordine de idei, instanța de apel a invocat că, în speța dedusă judecății, încălcările Consiliului raional Dondușeni denotă caracterul incert al actului administrativ individual defavorabil. Or, art. 119 alin. (1) din Codul administrativ, indică că, conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert.

Caracterul cert, trebuie să denote raționamentul actului administrativ individual emis, încât dispozitivul să fie rezultatul unei raționament juridic consecutiv, proporțional și previzibil. În conformitate cu prevederile art. 21 din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului, pentru care acestea au fost reglementate. Autoritățile publice și instanțele de judecată competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege. Instanța de apel a menționat că, din momentul inițierii procedurii administrative, Consiliul raional Dondușeni avea obligația să înștiințeze pe intimatul Vadim Lesnic despre acest fapt.

Or, conform art. 44 alin. (1) și art.71 alin. (2) din Codul administrativ, dacă inițiază o procedură administrativă din oficiu, autoritatea publică informează în scris participanții despre aceasta în decursul unui termen rezonabil. Dacă inițiază o procedură administrativă la cerere și la procedură participă și alte persoane, autoritatea publică îi informează în scris, în decursul unui termen rezonabil, despre procedura inițiată. 5 Astfel, instanța de apel a relevat că, în speța dedusă judecății sunt întrunite temeiurile de ilegalitate a deciziei Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020 cu privire la ridicarea mandatului, prin care consilierului Consiliului raional Dondușeni, Vadim Lesnic i-a fost ridicat mandatul, fapt ce denotă că cererea reclamantului Vadim Lesnic urmează a fi admisă și anulată decizia menționată supra.

La data de 14 ianuarie 2022 Consiliul raional Dondușeni a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, (f.d.198-201). În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat. Recurentul a relevat că, atât instanța de fond cât și instanța de apel nu au intrat în esență și au ignorat faptul că intimatul Vadim Lesnic a lipsit nemotivat de la toate ședințele Consiliului și nu a prezentat documente, care ar fi justificat absența sa.

De asemenea, recurentul a menționat că, Consiliul raional Dondușeni s-a convocat în 7 ședințe de la constituire. La data când Consiliul raional Dondușeni se convoca în ședințe atât ordinare, cât și extraordinare, intimatul a fost preventiv înștiințat telefonic sau prin mijloace electronice referitor la data și ora desfășurării ședinței, cu remiterea ordinei de zi, prin intermediul poștei electronice. Recurentul a invocat că, atât instanța de fond cât și instanța de apel, pentru a examina obiectiv și sub toate aspectele prezentul litigiu, urma să atragă în proces Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, care este organul de supraveghere și control asupra legalității actelor administrative, pentru a constata opinia acesteia asupra legalitâții deciziei contestate.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea lui Vadim Lesnic. La data de 07 aprilie 2022 în adresa intimatului Vadim Lesnic a fost expediată copia recursului depus de Consiliul raional Dondușeni, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 208). Deși intimatul Vadim Lesnic a recepționat recursul depus de Consiliul raional Dondușeni, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8006604011AS, acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la recursul nominalizat (f.d.209). În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 21 decembrie 2021 (f.d. 188; 189-196). La data de 14 ianuarie 2022 Consiliul raional Dondușeni a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, (f.d.198-201).

6 Decizia motivată din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost notificată recurentului Consiliului raional Dondușeni, prin intermediul poștei electronice, la data de 27 decembrie 2021, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.197). Astfel, recursul depus de către Consiliul raional Dondușeni împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul raional Dondușeni, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 7 În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul raional Dondușeni.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Consiliul raional Dondușeni se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 8