3ra-301/22 — contestarea actului administrativ

3ra-301/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-301/22

2-20060477-01-3ra-05042022

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: I. Dragulean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: D. Corolevschi, D. Stănilă, A. Garbuz)

Î N C H E I E R E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul raional Dondușeni,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Vadim Lesnic împotriva Consiliului raional Dondușeni cu privire la contestarea actului

administrativ individual,

împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul depus de Consiliul raional Dondușeni împotriva hotărârii din 20 ianuarie

2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 03 iunie 2020 Vadim Lesnic a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului raional Dondușeni cu privire la contestarea actului administrativ

individual.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, în rezultatul alegerilor locale

generale din 20 octombrie 2019, a fost ales în calitate de consilier în Consiliul raional

Dondușeni pe lista Partidului Politic „Partidul Democrat din Republica Moldova”. Prin

decizia nr. 2/1 din 16 mai 2020 i-a fost ridicat mandatul de consilier în Consiliul raional

Dondușeni, în legătură cu absența fără motive întemeiate de la trei ședințe consecutive

ale Consiliului.

Făcând referire la prevederile art. 31 și art. 118 alin. (1) - (3) din Codul

administrativ, reclamantul consideră decizia nr. 2/1 din 16 mai 2020 ilegală și

neîntemeiată, deoarece aceasta nu conține o motivare completă și clară, lipsind motivarea

în fapt a actului administrativ, cât și descrierea procedurii administrative, care a stat la

baza emiterii deciziei contestate. Astfel, în decizia Consiliului raional Dondușeni

nr. 2/1 din 16 mai 2020 nu este menționat, la care anume ședințe ale Consiliului raional el

a lipsit fără motive întemeiate, dacă a fost anunțat legal despre data desfășurării acestor

ședințe, din care raționamente absența sa a fost considerată ca neîntemeiată și care sunt

probele, care au servit drept temei pentru emiterea deciziei Consiliului raional Dondușeni

nr. 2/1 din 16 mai 2020.

1

Reclamantul a invocat că nu a lipsit fără motiv nici de la o ședință a Consiliului

raional Dondușeni, despre desfășurarea căreia a fost înștiințat în mod legal, iar la ședința

din 16 mai 2020 a lipsit din motiv, că era plecat peste hotarele Republicii Moldova și a

revenit în țară la data de 17 mai 2020, aflându-se de atunci în carantină până la data

31 mai 2020.

La fel, reclamantul a relevat că, Consiliul raional Dondușeni nu l-a înștiințat despre

inițierea procedurii administrative în privința sa, lipsindu-l intenționat de drepturile sale

procedurale, inclusiv de dreptul de a avea acces la dosarul administrativ, de a fi audiat și

de a prezenta probe.

Astfel, în opinia reclamantului, la emiterea deciziei nr. 2/1 din 16 mai 2020,

Consiliul raional Dondușeni a admis încălcări grave ale legislației în vigoare, care

afectează legalitatea acesteia și servește drept temei pentru anularea în totalitate a deciziei

nominalizate.

Reclamantul a solicitat suspendarea executării deciziei Consiliului raional

Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020 și anularea deciziei Consiliului raional Dondușeni

nr. 2/1 din 16 mai 2020, prin care i-a fost ridicat mandatul de consilier în cadrul

Consiliului raional Dondușeni, ales pe lista Partidului Politic „Partidul Democrat din

Moldova”.

Prin încheierea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost

respinsă cererea reclamantului Vadim Lesnic privind suspendarea actului administrativ -

a deciziei Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020.

Prin hotărârea din 20 ianuarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central a fost

admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Vadim Lesnic împotriva Consiliului

raional Dondușeni privind contestarea actului administrativ individual. S-a anulat decizia

Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020 cu privire la ridicarea mandatului

de consilier în Consiliul raional Dondușeni, prin care a fost ridicat mandatul consilierului

Vadim Lesnic ales pe lista Partidului Politic „Partidul Democrat din Moldova” (f.d.127;

139-149).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 20 ianuarie 2021 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central, la data de 17 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal,

Consiliul raional Dondușeni a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea lui Vadim Lesnic

să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.135-138).

Hotărârea motivată din 20 ianuarie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central a fost

notificată apelantului Consiliului raional Dondușeni la data de 25 martie 2021, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție nr. DS8000922087AS, anexat la materialele cauzei

(f.d.151).

Prin cererea din 13 mai 2021 Consiliul raional Dondușeni a solicitat punerea pe rol

a apelului (f.d.150). Iar, la data de 17 mai 2021 Consiliul raional Dondușeni a depus

cerere suplimentară de apel (f.d.159-161).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Consiliului raional Dondușeni împotriva hotărârii din 20 ianuarie 2021 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central.

Prin decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea de apel

declarată de Consiliul raional Dondușeni împotriva hotărârii din 20 ianuarie 2021 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central, la cererea de chemare în judecată în contencios

administrativ înaintată de Vadim Lesnic împotriva Consiliului raional Dondușeni privind

contestarea actului administrativ individual (f.d.188, 189-196).

2

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, decizia Consiliului

raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020, contestată de către intimatul Vadim Lesnic nu

doar că nu reflectă examinarea așa numitului Aviz al Comisiei Juridice Numiri și

Imunități al Consiliului raional Dondușeni, sub aspectul respectării condițiilor sau a

circumstanțelor pentru ridicarea mandatului consilierului, dar nici nu explică privarea de

dreptul la audiere a desinatorului actului administrativ individual conform art. 94 din

Codul administrativ, dreptul de a fi asistat de un reprezentat avocat în procedura

administrativă, dreptul de a prezenta probe și de a participa la examinarea condițiilor

privind emiterea deciziei contestate.

Or, din materialele cauzei, se constată cert că, intimatul Vadim Lesnic a fost invitat

prin e-mail, la ședința extraordinară a Consiliului raional Dondușeni din 16 mai 2020,

acesta însă, nu s-a prezentat la această ședință, dar telefonic a informat despre motivul

imposibilității de a se prezenta, acest fapt fiind apreciat ca fiind motivat și indicat expres

în procesul-verbal al ședinței Consiliului raional Dondușeni nr. 2 din 16 mai 2020.

Mai mult, intimatul Vadim Lesnic a fost înștiințat despre ședința Consiliului raional

Dondușeni din 16 mai 2020, unde urma a fi examinată ordinea de zi, anunțată anterior

prin dispoziția Președintelui raionului Dondușeni nr. 77-d din 11 mai 2020, însă nu a fost

informat depre soluționarea în cadrul acestei ședinței, a propunerii Comisiei Juridice

Numiri și Imunități, de ridicare a mandatului său de consilier. Or, aceasta a fost inclusă în

ordinea de zi a Consiliului raional Dondușeni, nemijlocit până la începerea ședinței, fapt

ce denotă că, intimatul Vadim Lesnic nu a știut despre o asemenea propunere.

În acest context, instanța de apel a relevat că, această circumstanță denotă o

derogare de la prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, care prevede că,

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie

să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Astfel, instanța de apel a menționat că, autoritatea publică ca participant al

procedurii administrative, conform art. 44 alin. (1) din Codul administrativ, nu este

îndreptățită să ducă în eroare destinatarul actului administrativ individual defavorabil, dar

trebuie să acționeze cu bună-credință, imparțial, eficient, transparent și comprehensibil.

Totodată, instanța de apel a constatat că, Consiliul raional Dondușeni a acționat și

contrar prevederilor art. 33 și art.96 alin. (1) din Codul administrativ, conform cărora,

comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Instanța de apel a invocat că acțiunile Consiliului raional Dondușeni denotă faptul

că, procedura administrativă a fost efectuată și structurată contrar art. 28 alin. (1) din

Codul administrativ, care prevede că, procedura administrativă se realizează într-un mod

simplu, adecvat, rapid, eficient și corespunzător scopului.

În afară de aceasta, instanța de apel a menționat că, Consiliul raional Dondușeni în

calitate de autoritate publică competentă, prin acțiunile sale în cadrul procedurii

administrative, a încălcat și prevederile art. 32 din Codul administrativ.

Astfel, instanța de apel a relevat că, procedura administrativă se structurează astfel

încât participanții să poată înțelege fiecare etapă a procedurii. Dacă este necesară

contribuția unui participant, acestuia i se comunică neîntârziat, într-un limbaj clar și ușor

de înțeles, acțiunile care trebuie întreprinse. În condițiile legii, autoritățile publice trebuie

să asigure participarea neîngrădită la procedura administrativă a persoanelor interesate.

La caz, aceste încălcări a normelor de procedură administrativă au generat

încălcarea unuia din cele mai elementare garanții procedurale, și anume, dreptul de a fi

3

ascultat asupra faptelor, care au fost invocate și care au stat la baza emiterii actului

administrativ individual defavorabil.

Instanța de apel a menționat că, potrivit art. 94 din Codul administrativ, înainte de

emiterea unui act administrativ individual defavorabil pentru un participant sau înainte de

respingerea unui act administrativ individual favorabil, participantul are dreptul să fie

audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce urmează a fi emis.

Audierea poate fi făcută verbal sau în scris.

În acest context, instanța de apel a relevat că, Consiliul raional Dondușeni urma să

acționeze și în conformitate cu prevederile art. 85 alin. (3) și art. 92 din Codul

administrativ, care stipulează că, autoritatea publică trebuie să stabilească din oficiu

aspectele de fapt ale cazului, care face obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și

afirmațiile participanților. Autoritatea publică decide conform convingerii sale libere,

dacă consideră o faptă drept existentă, luând în considerare întreaga procedură

administrativă, inclusiv toate probele. Autoritatea publică ia în considerare toate faptele,

care au importanță pentru caz, inclusiv cele favorabile participanților.

Astfel, instanța de apel a invocat că, Consiliul raional Dondușeni nu a stabilit din

oficiu toate aspectele de fapt ale cazului, dar s-a limitat doar la cele afirmate, la

propunerea Comisiei Juridice Numiri și Imunități, din care considerent se confirmă

caracterul nemotivat al actului administrativ individual defavorabil contestat.

Or, conform art. 118 alin. (1) și (2) lit. c) din Codul administrativ, motivarea trebuie

să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii. Motivarea completă a unui act

administrativ individual cuprinde în cazul actelor administrative defavorabile – o

descriere succintă a procedurii administrative, care a stat la baza emiterii actului:

investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului

etc.

Astfel, Consiliul raional Dondușeni avea obligația pozitivă să motiveze necesitatea

ridicării mandatului consilierului Vadim Lesnic, fapt care nu se regăsește în decizia

Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020, dar și nici în referința prezentată

de Consiliul raional Dondușeni.

Instanța de apel a conchis că, decizia Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din

16 mai 2020 este un act administrativ individual, emis cu erori procedurale.

Or, din conținutul deciziei Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020,

referinței și argumentelor Consiliul raional Dondușeni, ultimul a emis nemotivat și cu

erori actul administrativ individual defavorabil.

Instanța de apel a menționat că, emiterea unei decizii de ridicare a mandatului

consilierului, conform art. 5 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la statutul alesului local,

trebuie să fie rezultatul unei ample analize, cu punerea în balanță a oricărui argument și

cu participarea obligatorie a persoanelor implicate.

Or, în conformitate cu art.45 din Legea privind administrarea publică locală,

Consiliul raional se întrunește în ședințe ordinare o dată la 3 luni. Consiliul raional se

poate întruni în ședință extraordinară, cu ordinea de zi propusă, ori de câte ori este

necesar, la cererea președintelui raionului sau a cel puțin o treime din numărul

consilierilor aleși. Convocarea consiliului raional se face, prin dispoziția președintelui

raionului, cu cel puțin 10 zile înaintea ședințelor ordinare și cu cel puțin 3 zile înaintea

celor extraordinare. În temeiul dispoziției, fiecărui consilier i se expediază o înștiințare,

în care se indică ordinea de zi, data, ora și locul desfășurării ședinței. Înștiințarea este

semnată de secretarul consiliului raional. În cazul în care președintele raionului refuză

convocarea ședinței extraordinare a consiliului raional, cerută de cel puțin o treime din

4

numărul consilierilor aleși, aceștia sunt în drept să convoace ședința consiliului raional de

sine stătător, în condițiile prezentei legi; și/sau să atace refuzul în instanța de contencios

administrativ. Consiliul raional alege prin vot deschis, cu votul majorității consilierilor

prezenți, pentru durata unei ședințe, un președinte, care o prezidează. Președintele

ședinței este asistat de secretarul consiliului raional.

Astfel, instanța de apel a relevat că, norma legală enunțată stabilește expres

condițiile cu caracter imperativ, de ordin procedural, necesare pentru convocarea

ședințelor ordinare și extraordinare a Consiliului raional.

Or, norma legală enunțată stabilește expres condițiile cu caracter imperativ, de ordin

procedural, necesare pentru convocarea ședințelor ordinare și extraordinare a Consiliului

raional.

Instanța de apel a invocat că, condițiile expuse mai sus poartă un caracter

imperative, iar respectarea acestora trebuie să fie cumulative. Însă, la caz, s-a constatat

neîntrunirea condițiilor nominalizate. Or, intimatul Vadim Lesnic, în calitate de consilier,

a fost înștiințat despre ședința ordinară a consiliului din 10 decembrie 2019, prin

intermediul e-mail la data de 06 decembrie 2019, cu trei zile înainte de ședință, și despre

ședința extraordinară din 31 decembrie 2019, a fost înștiințat la data de 30 decembrie

2019, cu trei zile înaintea ședinței ordinare și cu o zi a celei extraordinare.

De asemenea, instanța de apel a constatat că, la ședința extraordinară din

29 noiembrie 2019, consilierul Vadim Lesnic nu a fost citat.

Astfel, instanța de apel a conchis că, intimatul Vadim Lesnic, în calitate de consilier

al Consiliului raional Dondușeni, nu a absentat nemotivat de la ședințe, precum invocă

apelantul Consiliul raional Dondușeni. Or, intimatul Vadim Lesnic a fost citat

necorespunzător normelor legale invocate supra.

Instanța de apel a relevat că, obligația de probațiune a respectării procedurii de

convocare a ședinței Consiliului raional este opozabilă anume Consiliului raional

Dondușeni, dânsul fiind segmentul activității acestuia or, potrivit prevederilor art. 93 alin.

(1) Cod administrativ, fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază

pretenția.

În această ordine de idei, instanța de apel a invocat că, în speța dedusă judecății,

încălcările Consiliului raional Dondușeni denotă caracterul incert al actului administrativ

individual defavorabil. Or, art. 119 alin. (1) din Codul administrativ, indică că, conținutul

unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert. Caracterul cert, trebuie să

denote raționamentul actului administrativ individual emis, încât dispozitivul să fie

rezultatul unei raționament juridic consecutiv, proporțional și previzibil.

În conformitate cu prevederile art. 21 din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte

acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului, pentru care

acestea au fost reglementate. Autoritățile publice și instanțele de judecată competente nu

pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în cazurile

și în condițiile expres stabilite de lege.

Instanța de apel a menționat că, din momentul inițierii procedurii administrative,

Consiliul raional Dondușeni avea obligația să înștiințeze pe intimatul Vadim Lesnic

despre acest fapt. Or, conform art. 44 alin. (1) și art.71 alin. (2) din Codul administrativ,

dacă inițiază o procedură administrativă din oficiu, autoritatea publică informează în scris

participanții despre aceasta în decursul unui termen rezonabil. Dacă inițiază o procedură

administrativă la cerere și la procedură participă și alte persoane, autoritatea publică îi

informează în scris, în decursul unui termen rezonabil, despre procedura inițiată.

5

Astfel, instanța de apel a relevat că, în speța dedusă judecății sunt întrunite

temeiurile de ilegalitate a deciziei Consiliului raional Dondușeni nr. 2/1 din 16 mai 2020

cu privire la ridicarea mandatului, prin care consilierului Consiliului raional Dondușeni,

Vadim Lesnic i-a fost ridicat mandatul, fapt ce denotă că cererea reclamantului Vadim

Lesnic urmează a fi admisă și anulată decizia menționată supra.

La data de 14 ianuarie 2022 Consiliul raional Dondușeni a depus recurs împreună cu

motivarea recursului împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

(f.d.198-201).

În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a relevat că, atât instanța de fond cât și instanța de apel nu au intrat în

esență și au ignorat faptul că intimatul Vadim Lesnic a lipsit nemotivat de la toate

ședințele Consiliului și nu a prezentat documente, care ar fi justificat absența sa.

De asemenea, recurentul a menționat că, Consiliul raional Dondușeni s-a convocat

în 7 ședințe de la constituire. La data când Consiliul raional Dondușeni se convoca în

ședințe atât ordinare, cât și extraordinare, intimatul a fost preventiv înștiințat telefonic sau

prin mijloace electronice referitor la data și ora desfășurării ședinței, cu remiterea ordinei

de zi, prin intermediul poștei electronice.

Recurentul a invocat că, atât instanța de fond cât și instanța de apel, pentru a

examina obiectiv și sub toate aspectele prezentul litigiu, urma să atragă în proces

Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, care este organul de supraveghere și control

asupra legalității actelor administrative, pentru a constata opinia acesteia asupra legalitâții

deciziei contestate.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea

lui Vadim Lesnic.

La data de 07 aprilie 2022 în adresa intimatului Vadim Lesnic a fost expediată

copia recursului depus de Consiliul raional Dondușeni, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d. 208).

Deși intimatul Vadim Lesnic a recepționat recursul depus de Consiliul raional

Dondușeni, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8006604011AS, acesta nu

și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la recursul nominalizat

(f.d.209).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 21 decembrie 2021

(f.d. 188; 189-196).

La data de 14 ianuarie 2022 Consiliul raional Dondușeni a depus recurs împreună cu

motivarea recursului împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

(f.d.198-201).

6

Decizia motivată din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost notificată

recurentului Consiliului raional Dondușeni, prin intermediul poștei electronice, la data de

27 decembrie 2021, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la

materialele cauzei (f.d.197).

Astfel, recursul depus de către Consiliul raional Dondușeni împotriva deciziei din

21 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul raional Dondușeni, în

raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

7

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Consiliul raional Dondușeni.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Consiliul raional Dondușeni se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Nicolae Craiu

Nina Vascan

8