2ra-1171/23 — Repararea prejudiciului material si moral, precum si compensarea cheltuielilor de judecată

La 02 martie 2021, Veronica Croitoru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Moscalu și Marianei Moscalu cu privire la repararea prejudiciului material și moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 5-7, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Veronica Croitoru a indicat că potrivit extrasului din registrul bunurilor imobile din 02 aprilie 2019, se atestă că este proprietara bunului imobil amplasat în XXXXX, fiind înregistrat dreptul acesteia la 01 aprilie 2019.

Prin certificatul eliberat de Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastrat teritorial Hîncești din 03 februarie 2021, se atestă dreptul de proprietate asupra imobilului a lui Vasile Moscalu și Mariana Moscalu, amplasat în XXXXX care este amplasat la etajul II, deasupra apartamentului cet.Veronica Croitoru. Astfel, ca urmare a neatenției și neglijenței din partea familiei Moscalu, or a evitării întreprinderii unor acțiuni de prevenire sau preîntâmpinare a unor scurgeri de apeduct și canalizare din partea acestora, ultimii neglijând cerințele date, s-a constatat că într-o perioadă nedeterminată de timp a lunii august 2020, imobilul său care este amplasat la primul etaj în XXXXX a fost inundat. Faptul dat se atestă atât prin materialele prezentate cât și de vecinii care la momentul depistării scurgerii de canalizare au anunțat-o telefonic despre incident.

A indicat că cele invocate supra, se atestă și prin procesul verbal de constatare a faptelor din 10 noiembrie 2020 consemnate de către membrii comisiei formate de către Primăria Hîncești, care în urma cercetărilor, au stabilit fisuri a pereților, umflături pe mobilă și urme lăsate pe perete de la apă din momentul inundării. 1

În consecință, ca urmare a inundării apartamentului său a fost deteriorat tavanul și firele electrice de pe tavan, pereții de la antreu, baie, ușa de la baie, mobilierul din bucătărie, lavoarul și robinetul.

A precizat că pe marginea cazului, de către un specialist autorizat a fost elaborat deviz local nr. 01-01-2020 de reparații a încăperii a apartamentului din XXXXX ce îi aparține. Potrivit calcului realizat de specialist, acesta a efectuat combinația dată având la bază minimul admis conform prețurilor stabilite de legislația în vigoare, evitând să ia în calcul inclusiv lucrările și cheltuielile pe care urmează să le suporte familia Croitoru. În cazul contractării unui agent economic autorizat în această ramură costul lucrărilor luate în ansamblu va fi cu mult mai mare decât prețurile indicate în devizul local nr.01-01-2020, însă dânsa solicită încasarea doar a sumei constatate prin prezentul deviz cu toate că în opinia sa suma stabilită de 30 923,54 de lei, este una neînsemnată și va contribui cel puțin la reparația parțială cosmetică a domiciliului inundat. Astfel, este evident că responsabil de suportarea prejudiciului material expus supra se fac nemijlocit proprietarii imobilului situat în XXXXX, Vasile Moscalu și Mariana Moscalu.

A indicat că pînă la cazul dat, în luna februarie 2020, în urma unei legături telefonice, i-a comunicat doamnei Mariana Moscalu despre faptul că, este un zgomot mare de la mașina de spălat, cu vibrații puternice, respectiv urmează să ia careva măsuri pentru a evita un caz de inundare. La ce doamna Mariana i-a răspuns, să stea fără grijă, că în caz dacă o va inunda se va achita cu prejudiciu deoarece anterior a mai fost inundată, s-a judecat și i-a fost achitat prejudiciul, i-a mai comunicat că există o țeavă cu careva defecte (ruginită, putredă) care ar trebui de schimbat însă nu are încredere în soțul ei. Astfel de convorbiri s-au mai repetat unde i-a comunicat despre necesitatea lichidării defectelor de la mașina de spălat unde erau vibrații puternice, ceea ce putea cauza inundare. După o perioadă de timp în luna iulie 2020, ea a plecat peste hotarele țării. Astfel, la momentul inundării apartamentului se afla peste hotarele țării.

A relevat că la 14 august 2020 a fost anunțată prin intermediul rețelelor de comunicare, de către vecina de la etajul 5, Raisa Cheptene, precum că s- ar putea să fie inundată din motiv că, pereții de la coridor sunt umezi cu semne vizibile de scurgeri de canalizare. Tot în aceeași zi a telefonat proprietara Mariana Moscalu, căreia i-a comunicat cele întâmplate, i-a fost profund indignată de cumnatul ei Victor Taras care a efectuat reparația 2 apartamentului în 2010, și posibil ultimul a admis careva erori și ca rezultat a fost inundată de două ori, prima dată în 2010 luna august și a doua oară în 2020 luna august. Inițial Mariana Moscalu i-a comunicat că se va clarifica și dacă se va constata vinovăția lor, vor purta răspundere financiară la restabilirea pagubei.

A precizat că la 15 august 2020 la ea în apartament a venit cet. Maria Golban, persoana responsabilă de apartament în acel timp, Alexei Apostol, vecinul ei și Vasile Moscalu, în urma verificării apartamentului toți cei prezenți s-au convins de faptul că ea este inundată, doar Vasile Moscalu a negat faptul inundării din motiv că la el în apartament este uscat și respectiv apa nu vine de la el. Această concluzie el o avea în urma discuției cu doi prieteni care au verificat apartamentul lor și le-a zis că, inundarea nu este din partea lui și de fapt ea singură s-a inundat pe ea. După această discuție atât Mariana Moscalu, cât și Vasile Moscalu, au refuzat recuperarea prejudiciului.

Prin urmare, în scopul soluționării cazului pe cale extrajudiciară, la 18 decembrie 2020, a expediat în adresa pârâților Vasile Moscalu și Mariana Moscalu, cerere prealabilă prin care a solicitat achitarea benevolă a prejudiciului material cauzat în sumă de 30 923,54 de lei, însă având în vedere că, pînă la ziua de azi nu a primit un răspuns la cererea prealabilă, se adresează instanței de judecată cu prezenta cerere prin care solicită recuperarea prejudiciului material și moral cauzat de pârâți.

A mai indicat, că având la bază revenirea în regim de urgență în țară pe cale terestră și aeriană, inclusiv efectuarea anumitor lucrări cum sunt contractarea unui expert în efectuarea devizului, etc., călătoriile tur-retur care nu au fost preconizate, a suportat în perioada iulie - octombrie 2020 cheltuieli care nu erau preconizate atât pentru transportul efectuat cât și pentru reparația imobilului ei. În acest sens, responsabil de restituirea cheltuielilor materiale se face familia Moscalu care sunt proprietarii apartamentului aflat în partea imediat superioară a reclamantei din care a avut loc scurgerea de apă. În aceeași ordine de idei, este întemeiată și cerința privind încasarea din contul pârâților a prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei. Invocând prevederile articolelor 19 alin. (3), 21 din Codul civil. Cum rezultă din norma expusă legiuitorul a prevăzut în mod expres încasarea prejudiciului moral din contul persoanei (proprietarul) care este responsabil sau vinovat de 3 cauzarea prejudiciului material ca urmarea inundării imobilului familiei Croitoru situat în XXXXX.

Totodată a evidențiat că cuantumul solicitat de 20 000 de lei, este o sumă echitabilă deoarece suportând astfel și suferințe de ordin moral manifestat prin stres, neliniște, disconfort, precum și locuirea în prezent în condiții nefavorabile. Astfel, la mărimea prejudiciului moral de 20 000 de lei, urmează să fie luat în calcul gravitatea suferințelor psihice suportate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. Inclusiv instanța urmează la evaluarea prejudiciului moral să ia în calcul că în prezent nu mai dispune de un alt loc de trai și este nevoită să locuiască în imobilul său care a fost inundat și este împânzind în toate zonele afectate adică pe unde au avut loc scurgeri de canalizare cum sunt pereți, pardoseala, tavanul, mobilierul de mucegai, pe care este nevoită să întreprindă permanent acțiuni de înlăturare a acestora cu anumite produse chimice care sunt nocive și foarte dăunătoare, ceia ce duce în mod direct la dăunarea sănătății din simplul fapt că pînă în prezent pereții imobilului sunt uzi. Luând în calcul că această compensare poate aduce satisfacție echitabilă consideră necesar de a stabili, cu titlu de prejudiciu moral, suma de 20000 lei, care urmează a fi încasat din contul pârâților Vasile Moscalu și Mariana Moscalu.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 19 alin. (3), 21, 1998, 2036, 2037 din Codul civil.

La 03 decembrie 2021, reclamanta Veronica Croitoru a înaintat cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând încasarea în mod solidar, din contul pârâților Vasile Moscalu și Mariana Moscalu, a prejudiciului material suportat în urma inundării în mărime totală de 30 179,34 de lei, prejudiciului moral în sumă de 20 000 de lei și a cheltuielilor de judecată cu titlu de taxa de stat în sumă de 905,38 de lei, cheltuielile de asistență juridică 4 000 de lei și cheltuielile pentru efectuarea expertizei în sumă de 3 205 de lei.

La 23 septembrie 2022, Veronica Croitoru, reprezentată de avocatul Ion Bătrâncea a declarat apel nemotivat (f. d. 143, vol. I) împotriva hotărârii din 25 august 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, iar la 05 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice și la 21 decembrie 2022, a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admisă integal cererea de chemare în judecată (f. d. 154-156, 157-159, vol. I).

Din suportul probatoriu prezentat la materialele cauzei, instanța de apel a reținut că Veronica Croitoru este proprietara apartamentului din XXXXX, fapt confirmat prin cartea de imobil și certificatul eliberat de ASP Serviciul cadastral Hîncești din 02 aprilie 2019 (f. d. 9-12, vol. I).

Potrivit certificatului eliberat de ASP „Serviciul Cadastral” din 03 februarie 2021 se confirmă faptul că Mariana Moscalu și Vasile Moscalu sunt proprietarii apartamentului XXXXX, în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 4430 din 04 octombrie 2011(f. d 14, vol. I).

Potrivit procesului-verbal de constatare din 10 noiembrie 2020 în componența membrelor comisiei, Eugenia Plăcintă, Viorel Paladi, Petru Bleah și Nicolae Patraș cu participarea proprietarei Veronica Croitoru, care s-au deplasat la fața locului în XXXXX, în urma cercetărilor pereților s-au observat fisuri, umflături pe mobilă și urme lăsate pe perete de la apa din momentul inundării. Pentru efectuarea lucrărilor de reparație este necesar o constatare a pagubelor de către un specialist (f. d. 16, vol. I). 23.Instanța de apel a reținut că instanța de fond just a apreciat critic argumentul pârâtului-apelant Vasile Moscalu, precum că inundația a avut loc anume de la țeava de apeduct din apartamentul nr. XXXXX. Or, în urma inundării, potrivit concluziei din Raportul de expertiză judiciară nr.133 din 25 octombrie 2021, întocmit de expertul judiciar Oleg Mocanu (f. d. 59-72, vol. I) au fost deteriorate tavanul din PVC, blocul de la ușă, o porțiune de perete, sunt pete cafenii, lavoarul din sticlă este pătat; în antreu, a fost deteriorate finisarea tavanului și tapetul de pe pereți, blocul de la ușă este umflat și deteriorate, la intrare în apartament, din partea dreaptă a ușii s-a depistat o pată de la scurgere de apă. Astfel, s-a constatat că defectele depistate la bunul imobil apartamentul din XXXXX, nu pot fi înlăturate local, este necesar de executat lucrări de reparație curentă. Iar costul lucrărilor de reparație curentă ce necesită a fi demarate la bunul imobil apartamentul din XXXXX, potrivit devizului de cheltuieli constituie suma de 30179,34 lei (f. d.73-74, vol. I).

Raportând la caz prevederile art.1998 alin. (1), 2016 alin. (1), 2025 din Codul civil, instanța de apel a constatat că instanța de fond just a dispus 6 încasarea în mod solidar, de la Vasile Moscalu și Mariana Moscalu în beneficiul lui Veronica Croitoru, suma de 30 179,34 de lei cu titlu de prejudiciu material suportat în urma inundării imobilului din XXXXX.

Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată reprezentanta recurentului, avocata Carolina Macovețchi, în mod electronic, la 22 iunie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 201), iar cererea de recurs a fost depusă la 18 august 2023 (f. d. 119-122, 123, vol. I).

La 06 octombrie 2023, în adresa părților au fost expediate copia recursului declarat de Vasile Moscalu, reprezentat de avocata Carolina Macovețchi, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea 7 de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 19, vol. II), fiind recepționat potrivit avizelor de recepție.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Veronica Croitoru nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. 8 (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justițieși se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de Vasile Moscalu, reprezentat de avocata Carolina Macovețchi, împotriva deciziei din 05 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 40 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Vasile Moscalu, reprezentat de avocata Carolina Macovețchi, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra 9 problemelor de drept materialși procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Vasile Moscalu, reprezentat de avocata Carolina Macovețchi, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Vasile Moscalu, reprezentat de avocata Carolina Macovețchi, ca fiind inadmisibil. 10

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Vasile Moscalu, reprezentat de avocata Carolina Macovețchi, împotriva deciziei din 05 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 11