2ra-1575/23 — incasarea datoriei pentru consumul energiei termice si a cheltuielilor de judecat

La 05 noiembrie 2021, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” în interesele ACC nr. 55/634 a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Gavrilaș Victor, privind încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și cheltuielilor de judecată.

La 28 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Gavrilaș Oleg a depus cerere de succesiune în drepturi, concretizată la 15 martie 2024.

În suportul cererii a invocat că tatăl său, Gavrilaș Victor, care este parte în prezenta cauză, a decedat la 21 decembrie 2023. Având în vedere că consecințele deciziei instanței de apel sunt direct legate de drepturile sale succesorale, precum și de a reprezenta interesele familiei sale sunt legate de apartament în viitor (ap. **** din bd. ****, mun. Chișinău) consideră oportun ca să fie înlocuit recurentul Gavrilaș Victor cu succesorul său în drepturi.

Potrivit certificatului de deces nr. ****, se atestă Gavrilaș Victor a decedat la ****.

Potrivit certificatului de calitate de moștenitor nr. ****din ****, Gavrilaș Oleg are statut de moștenitor al averii lui Gavrilaș Victor.

Din sensul normei de drept sus citate rezultă că succesiunea în drepturi în cazul decesului persoanei fizice se admite în orice fază a procesului.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a înlocui recurentul Gavrilaș Victor (defunctul) cu succesorul în drepturi al acestuia, Gavrilaș Oleg.

Din aceste motive, în conformitate cu art.70, art.269-270 din Codul de procedură civilă, 2 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite cererea depusă de Gavrilaș Oleg cu privire la succesiunea în drepturi. Înlocuiește recurentul Gavrilaș Victor, decedat la 21 decembrie 2023, cu succesorul său în drepturi, Gavrilaș Oleg. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 3 Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Gavrilaș Oleg, succesorul în drepturi a lui Gavrilaș Victor, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni ,,Termoelectrica” în interesele ACC nr. 55/634 împotriva lui Gavrilaș Victor privind încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, (Dosarul nr. 2ra-1575/23 NR PIGD 2-21164558-01-2ra-27112023) Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei. Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. Gr. Manoli Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, Iu. Cotruță, I. Țurcan 20 august 2025 Textul corespunde originalului 4 Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Gavrilaș Oleg, succesorul în drepturi a lui Gavrilaș Victor, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Diana Stănilă, Oxana Parfeni, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT 1. La 05 noiembrie 2021, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” în interesele ACC nr. 55/634 a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Gavrilaș Victor, privind încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și cheltuielilor de judecată. 2. În motivarea acțiunii a indicat că, potrivit contractului de livrare-utilizare a energiei termice și apă caldă nr. 24 din 01 februarie 2021, încheiat între Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” și ACC nr. 55/634, ultima și-a asumat obligația de a achita lunar plata pentru utilizarea energiei termice furnizate. 3. Din cauza neonorării obligațiilor de plată, la 19 octombrie 2021, creanța la consumul de energie termică constituia suma de 133.749,80 de lei, devenind astfel debitorul Societății pe Acțiuni ,,Termoelectrica”, ca urmare a neachitării de către proprietarii apartamentelor gestionate de către ACC nr. 55/634 a consumului de energie termică prestat ca serviciu de gospodărire comunală pentru blocurile locative. 4. Potrivit facturii pentru energia termică, pârâtul, Gavrilaș Victor, a acumulat, până în luna septembrie 2021, datorie totală la plata energiei termice în mărime 8.079,80 de lei, însă reclamanta solicită încasarea doar a sumei de 1.388,16 de lei, acumulată în perioada octombrie 2019 - septembrie 2021. Or, în baza hotărârii nr. 2-11382/2019 din 11 octombrie 2019, s-a dispus încasarea din contul pârâtului Gavrilaș Victor în beneficiul ACC nr. 55/634 a datoriei pentru consumul de energie termică suma de 6.691,64 de lei, formată până în luna aprilie 2019. 5. Conform listei calculului și achitării pentru energia termică, pârâtul Gavrilaș Victor nu a achitat datoria încasată prin hotărârea instanței de judecată și nici datoria în mărime de 1.388,16 de lei, care a fost calculată pe diferența în perioada octombrie 2019 - septembrie 2021, pentru apartamentul ****, bd. ****, mun. Chișinău. 6. Reclamantul a solicitat încasarea datoriei pentru consumul energiei termice în mărime de 1.388,16 de lei, acumulată în perioada octombrie 2019- septembrie 2021, pentru apartamentul ****, bd. ****, mun. Chișinău și a cheltuielilor de judecată.

Conform procesului-verbal privind inspectarea obiectului deconectat de la sistemul termic din 29 septembrie 2003, se atestă că apartamentul nr. **** din mun. Chișinău, bd. **** a fost deconectat de la încălzire centralizată (f.d. 47).

Prin urmare, instanța de apel a considerat că instanța de fond greșit a respins pretenția privind încasarea de la Gavrilaș Victor în beneficiul ACC nr. 55/634 datoria pentru energia termică în sumă de 1388,16 de lei acumulată în perioada octombrie 2019 - septembrie 2021, pentru ap. 105 din bd. Moscova 7/3, mun. Chișinău. Or, datoria pentru serviciile energiei termice s-a calculat în baza pct. 8 din anexa nr. 7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectări la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, în cazul deconectării integrale a apartamentului, de la sistemul centralizat de încălzire, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de 10 % din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului, luînd în considerație pierderile normative de energie termică în încăperile tehnice.

Instanța de apel a remarcat că, prin hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 03 martie 2022 pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 92 din 29 mai 2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării și din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, s-a declarat neconstituționale punctele 8, 81, 82, 83, 84 și 86 din Anexa nr. 7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002. Înalta Curte a statuat că, efectele prezentei hotărâri se aplică începând cu data de 1 mai 2022, cu excepția sesizării depuse de dl ****și de dna ****, apelanți în dosarul nr. ****, 7 pendinte la Curtea de Apel Chișinău, în care hotărârea se aplică de la data adoptării.

Potrivit pct. 81 din hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 03 martie 2022 pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 92 din 29 mai 2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării și din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, Curtea a constatat că aplicarea imediată a prezentei hotărâri ar permite o repartizare dezechilibrată a plăților, inclusiv pentru spațiile comune, în cazurile de deconectare integrală sau parțială de la sistemul centralizat de încălzire. Din acest motiv, pentru a evita producerea consecințelor menționate, Curtea a considerat necesar să amâne efectele prezentei hotărâri.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 03 martie 2022 nu are efect retroactiv, și nu se aplică plăților, în cazurile de deconectare integrală sau parțială de la sistemul centralizat de încălzire, acumulate până la 01 mai 2022, iar prin acțiunea depusă se solicită încasarea datoriei acumulată în perioada octombrie 2019 – septembrie 2021.

Instanța de apel a reținut că, în corespundere cu pct. 2 al Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectări la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, loc/încăpere de uz comun (LUC) – etajul tehnic, casa scării, coridoarele comune pentru cămine, subsolul și alte încăperi auxiliare care se află în folosința comună a tuturor locatarilor din blocul locativ.

Conform procesului-verbal privind controlul instalațiilor tehnice de încălzire din 20 iunie 2023, întocmit de inspectorul din cadrul Societății pe Acțiuni ,,Termoelectrica”, fiind efectuat controlul la obiectul din ****, secția 3, s-a constatat că blocul locativ din ****, secția 3, scara 5 și 6, ap. ****, are cinci etaje. Blocul este conectat la sistemul de încălzire centralizat de încălzire. Este dotat cu subsol prin care trec rețelele termice ale blocului (f.d. 130).

Prin urmare, instanța de apel a menționat că, la caz s-a constatat cu certitudine că blocul este echipat cu subsol prin care trec rețelele termice ale blocului, astfel, în corespundere cu Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, obligația achitării serviciilor pentru energia termică îi aparține pârâtului Gavrilaș Victor. Din considerentele menționate, instanța de apel a dispus încasarea de la Gavrilaș Victor în beneficiul ACC nr. 55/634 datoria pentru energia termică în sumă de 1388,16 de lei acumulată în perioada octombrie 2019 - septembrie 2021, pentru ap. **** din bd. ****, mun. Chișinău.

Cu referire la alegațiile intimatului invocate în referință, privind inexistența obligației de achitare a plăților, deoarece apartamentul este dotat cu o altă sursă de încălzire, autonomă și odată cu deconectarea integrală a sistemului centralizat de încălzire a fost lipsit de conductele și țevile acestui sistem, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate, fiindcă pârâtul/intimat își exprimă de fapt dezacordul cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 191 din 8 19 februarie 2002, or, din probele anexate s-a stabilit că blocul este dotat cu subsol prin care trec rețelele termice ale blocului.

Instanța de apel nu a reținut afirmațiile reprezentantului intimatului Gavrilaș Victor, avocatul Palancica Victor, expuse în ședința de judecată, că existența unui subsol la care nu are acces intimatul Gavrilaș Victor nu-i poate fi imputată acestuia ca temei de încasarea a datoriei solicitate, or, accesul intimatului în subsolul menționat nu este un fapt decisiv în respingerea acțiunii.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a dispus încasarea de la Gavrilaș Victor în beneficiul Societății pe Acțiuni ,,Termoelectrica” cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în mărime de 270 de lei, conform ordinului de plată nr. 2363 din 22 octombrie 2021.

A menționat că argumentele Curții de Apel Chișinău au un caracter declarativ, părtinitor și unilateral, cu propria interpretare a legislației naționale și a drepturilor constituționale ale pârâtului.

Recurentul a indicat că cererea de plată pentru sala tehnică nu a fost prezentată în declarația de creanță, aceasta constituind un obiect separat de creanță separat. Respectiv, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” a înaintat această pretenție doar în instanța de apel. Prin urmare, instanța de apel nu era în drept să depășească cerințele invocate în cererea de chemare în judecată și să schimbe obiectul cererii, prin ce a depășit limitele judecării acțiunii.

A susținut că din probele prezentate de Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” și anume procesului-verbal 2023 nu rezultă cu certitudine obligația de plată a serviciilor pentru întreținere temperaturii constante în încăpere, care ar certifica faptul trecerii țevilor de încălzire cu energie termică, existența pierderilor normative de energie termică în încăperile tehnice mențin în stare funcțională sistemele inginerești, necesitatea încălzirii locurilor de uz comun și imposibilitatea deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii. 9

Prin urmare, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” nu a prezentat suficiente probe veridice, certe și concludente din care ar rezulta cu certitudine datoria în sumă de 1388,16 de lei acumulată în perioada octombrie 2019 - septembrie 2021, pentru ap. **** din ****, mun. Chișinău, or, simpla indicare în factura de plată a unor pretinse datorii, în lipsa probelor care să certifice faptul trecerii țevilor de încălzire cu energie termică, calculele exacte care duc la existența pierderilor normative de energie termică în încăperile tehnice care mențin în stare funcțională sistemele inginerești, necesitatea încălzirii locurilor de uz comun și imposibilitatea deconectării lor de încălzire tranzitorii, nu poate fi admisă.

La 26 aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia recursului declarat de Victor Gavrilaș, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului.

Prin referința din 25 iunie 2024, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” în interesele ACC nr. 55/634 a solicitat ca recursul să fie declarat inadmisibil (f.d. 226-230).

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; 10 b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă 11 la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de instanța de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Gavrilaș Oleg, succesorul în drepturi a lui Gavrilaș Victor, nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât 12 prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Gavrilaș Oleg, succesorul în drepturi a lui Gavrilaș Victor, ca fiind inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Gavrilaș Oleg, succesorul în drepturi a lui Gavrilaș Victor, împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 13