2r-174/23 — încasarea datoriei pentru consumul energiei termice
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei pentru consumul energiei termice
- Temei legal
- Restituirea recursului împotriva încheierii, Restituirea apelului. neîndeplinirea în termen a indicatiilor instantei de apel
2r-174/23 — încasarea datoriei pentru consumul energiei termice (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2r-174/2023 2-18180527-01-2r-19042023 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Sîrbu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai) Î N C H E I E R E 05 iulie 2023 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Viorica Puica judecători Oxana Parfeni Aliona Donos examinând recursul declarat de Socolveac Valentina, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica” în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 8 împotriva lui Socolveac Victor și Socolveac Valentina cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și compensarea cheltuielilor de judecată, la cererea reconvențională depusă de Socolveac Victor și Socolveac Valentina împotriva Societății pe Acțiuni ”Termoelectrica” cu privire la constatarea lipsei dreptului de a solicita achitarea plății pentru energia termică și recunoașterea ilegală a facturii de plată pentru energia termică, împotriva încheierilor din 08 septembrie 2022 și din 05 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a c o n s t a t a t: La data de 16 august 2018, SA ”Termoelectrica” a depus cerere de chemare în judecată în interesele CCL nr. 8 împotriva lui Socolveac Victor și Socolveac Valentina cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și compensarea cheltuielilor de judecată.
Socolveac Victor și Socolveac Valentina au depus cerere reconvențională împotriva SA ”Termoelectrica” cu privire la constatarea lipsei dreptului de a solicita achitarea plății pentru energia termică și recunoașterea ilegală a facturii de plată pentru energia termică. Prin hotărârea din 17 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SA ”Termoelectrica”. S-a încasat în mod solidar de la Socolveac Victor și Socolveac Valentina în beneficiul CCL nr. 8 , suma de 16 480,01 lei, cu titlu de datorie pentru consumul energiei termice 1 acumulată pentru perioada 17 august 2015 – 30 aprilie 2018, și în beneficiul SA ”Termoelectrica”, suma de 494,40 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
S-a respins cererea reconvențională depusă de Socolveac Victor și Socolveac Valentina. Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 14 iunie 2022, Socolveac Valentina a declarat apel. Prin încheierea din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Socolveac Valentina și s-a acordat termen de 15 zile calendaristice din momentul recepționării încheierii pentru prezentarea cererii de apel în limba oficială a procesului, limba română.
Prin încheierea din 05 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul declarat de Socolveac Valentina din motivul neînlăturării în termenul acordat a neajunsurilor indicate în încheierea din 08 septembrie 2022. La 29 martie 2023, Socolveac Valentina a declarat recurs împotriva încheierilor din 08 septembrie 2022 și 05 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierilor contestate cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a restitui cererea de recurs din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu corespunde prevederilor art.437 alin.(1). În conformitate cu art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se depune recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea, adresa intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului; f) esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și semnătura recurentului.
Completul de judecată constată că Socolveac Valentina a depus cererea de recurs în limba rusă și nu în limba română, limba oficială în care se desfășoară procesul. În conformitate cu art. 118 alin. (1), (2) din Constituția Republicii Moldova, procedura judiciară se desfășoară în limba română. Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță prin interpret. Deopotrivă, instanța de recurs remarcă și prevederile art. 24 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora judecarea cauzelor civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română. Persoanele interesate în soluționarea cauzei care nu posedă sau nu vorbesc limba română sunt în drept să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret.
Actele de dispoziție ale 2 instanței judecătorești se emit și se înmânează participanților la proces, în limba română. În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține și constatările Curții Europene, în cauza Ivanova vs Finlanda, hotărârea din 29 mai 2002. În hotărâre sa, Înalta Curte a reiterat că regulile privind limba în care trebuie redactate contestațiile participanților sunt concepute pentru a asigura administrarea corespunzătoare a justiției și respectarea principiului certitudinii juridice. De asemenea, cu titlu de principiu, s-a statuat că reclamanta fusese liberă să introducă o acțiune în justiție, cu condiția formulării în una din limbile oficiale din Finlanda.
Așadar, prin prisma normelor enunțate și jurisprudenței Curții Europene, principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces de a se conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată, cererii de apel și cererii de recurs, inter alia, de a fi redactate în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat, limba română. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut, în jurisprudența sa că, dreptul de acces la instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări, acestea sunt implicit admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune reglementarea sa de către stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în concordanță cu nevoile și resursele comunității și ale indivizilor” (a se vedea Stanev vs Bulgaria [Marea Cameră], 17 ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San Marino, 2 mai 2019, §156).
Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu în limba română, iar participanții care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba maternă, prin interpret, în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanței judecătorești. În aceste condiții, Completul de judecată concluzionează că atunci când cererea de recurs este redactată într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura judiciară, este aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs. Or, în conformitate cu articolul 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
Pe cale de consecință, instanța de recurs notează că ignorarea de către subiectul procesual civil a prescripțiilor legale și a condițiilor de legalitate a cererii de recurs ar lipsi procedura civilă de eficiență și ar submina efectele actului de justiție. Din considerentele expuse mai sus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, cererea de recurs depusă de Socolveac Valentina împotriva încheierilor din 08 septembrie 2022 și 05 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, urmează a fi restituită.
În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: 3 Se restituie recursul declarat de Socolveac Valentina împotriva încheierilor din 08 septembrie 2022 și 05 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica” în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 8 împotriva lui Socolveac Victor și Socolveac Valentina cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și compensarea cheltuielilor de judecată, și cererea reconvențională depusă de Socolveac Victor și Socolveac Valentina împotriva Societății pe Acțiuni ”Termoelectrica” cu privire la constatarea lipsei dreptului de a solicita achitarea plății pentru energia termică și recunoașterea ilegală a facturii de plată pentru energia termică.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Viorica Puica judecători Oxana Parfeni Aliona Donos 4 Dosarul nr. 2r-174/2023 2-18180527-01-2r-19042023 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Sîrbu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai) D E C I Z I E 05 iulie 2023 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Viorica Puica judecători Oxana Parfeni Aliona Donos examinând recursul declarat de Socolveac Victor, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica”, în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 8, împotriva lui Socolveac Victor și Socolveac Valentina cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și compensarea cheltuielilor de judecată, la cererea reconvențională depusă de Socolveac Victor și Socolveac Valentina împotriva Societății pe Acțiuni ”Termoelectrica” cu privire la constatarea lipsei dreptului de a solicita achitarea plății pentru energia termică și recunoașterea ilegală a facturii de plată pentru energia termică, împotriva încheierii din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și împotriva încheierii din 05 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a c o n s t a t a t: La data de 16 august 2018, SA ”Termoelectrica” a depus cerere de chemare în judecată, în interesele CCL nr. 8, împotriva lui Socolveac Victor și Socolveac Valentina cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și compensarea cheltuielilor de judecată.
Socolveac Victor și Socolveac Valentina au depus cerere reconvențională împotriva SA ”Termoelectrica” cu privire la constatarea lipsei dreptului de a solicita achitarea plății pentru energia termică și recunoașterea ilegală a facturii de plată pentru energia termică. Prin hotărârea din 17 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SA ”Termoelectrica”. S-a încasat în mod solidar de la Socolveac Victor și Socolveac Valentina în beneficiul CCL nr. 8, suma de 16 480,01 lei, cu titlu de datorie pentru consumul energiei termice 5 acumulată pentru perioada 17 august 2015 – 30 aprilie 2018 și în beneficiul SA ”Termoelectrica”, suma de 494,40 lei, cheltuieli judiciare.
S-a respins cererea reconvențională depusă de Socolveac Victor și Socolveac Valentina. Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 14 iunie 2022, Socolveac Victor a declarat apel. Prin încheierea din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Socolveac Victor și s-a acordat termen de 15 zile calendaristice din momentul recepționării încheierii pentru prezentarea cererii de apel în limba română. Prin încheierea din 05 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul declarat de Socolveac Victor din motivul neînlăturării în termenul acordat a neajunsurilor indicate în încheierea din 08 septembrie 2022. La 29 martie 2023, Socolveac Victor a declarat recurs împotriva încheierilor din 08 septembrie 2022 și 05 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierilor contestate, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului a invocat că încheierea instanței de apel prin care nu s-a dat curs cererii de apel nu i-a fost comunicată, în mod legal. Totodată, a menționat că judecătorii Marina Anton și Vitalie Cotorobai au participat ilegal la emiterea încheierii contestate, dat fiind faptul că au participat la pronunțarea încheierii din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 05 ianuarie 2023, iar la 22 martie 2023 Socolveac Victor a recepționat încheierea, fapt confirmat prin avizul de recepție (f. d. 53 Vol. II).
Astfel, recursul declarat la 29 martie 2023, este în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel, din motivele ce succed. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la 14 iunie 2022, Socolveac Victor a declarat apel împotriva hotărârii din 17 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În conformitate cu art.24 din Codul de procedură civilă, judecarea cauzei civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română, inclusiv actele de dispoziție ale instanței se emit și se înmânează participanților la proces în limba română. Din conținutul articolului enunțat, interpretat în cumul cu prevederile art.167 alin.(1) lit.a), 364, 365 din Codul de procedură civilă, reiese cert că reclamanții și 6 apelanții urmează să depună cererile de chemare în judecată, cererile de apel, în limba de stat – limba română.
Potrivit art.365 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cererea de apel se indică instanța căreia îi este adresat apelul; numele sau denumirea, domiciliul sau sediul apelantului, calitatea lui procedurală; hotărârea atacată, instanța care a emis- o, completul de judecată, data emiterii; motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul; probele invocate în susținerea apelului; solicitarea apelantului. În conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și art.365, instanța de apel dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Prin încheierea din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Socolveac Victor și s-a acordat termen de 15 zile calendaristice din momentul recepționării încheierii pentru prezentarea cererii de apel în limba română. La data de 07 octombrie 2022, încheierea în cauză a fost expediată lui Socolveac Victor la adresa indicată în cererea de apel, și anume, mun. Chișinău, str. Minsk 28 apart. 8 (f. d. 42, Vol. II), însă plicul a fost remis instanței de apel, cu mențiunea poștașului „nereclamat” (f. d. 43, Vol. II). La data de 28 octombrie 2022, încheierea instanței de apel a fost expediată, repetat, lui Socolveac Victor, la adresa indicată de acesta, care de asemenea a fost remisă instanței de apel cu mențiunea poștașului „nereclamat” (f. d. 47, Vol. II).
În termenul indicat de instanța de apel, Socolveac Victor nu a prezentat cererea de apel în limba oficială a procesului. În conformitate cu art. 369 al. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1). Astfel, prin încheierea din 05 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul declarat de Socolveac Victor din motivul neînlăturării în termenul acordat a neajunsurilor indicate în încheierea din 08 septembrie 2022. Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Completul de judecată conchide că instanța de apel corect a restituit cererea de apel depusă de Socolveac Victor, or apelantul nu s-a conformat indicațiilor instanței de apel din 08 septembrie 2022 și nu a prezentat cererea de apel în limba română, limba oficială de desfășurare a procesului.
În cauza Ivanova vs Finlanda, hotărârea Curții Europene din 29 mai 2002, Înalta Curte a statuat cu titlu de principiu că, orice persoană este liberă să introducă acțiuni în instanța de judecată cu condiția că vor fi formulate în limba de procedură în care urmează să se desfășoare procesul. De asemenea, Completul de judecată reiterează că nu poate fi reținut argumentul recurentului cu referire la faptul că nu i s-a comunicat, în mod legal, încheierea instanței de apel din 08 septembrie 2022. Completul de judecată reține că Socolveac Victor, în cererea reconvențională și în alte cereri adresate instanței judecătorești, a indicat aceiași adresă de domiciliu: mun. Chișinău, str. Minsk 28, apart.
8. Instanța de apel a trimis actele procedurale, repetat, la adresa indicată de apelant. Socolveac Victor a avut obligația de a se prezenta la oficiul poștal și de a ridica corespondența. 7 Mai mult, la aceiași adresă a fost expediată și încheierea instanței de apel din 05 ianuarie 2023, prin care a fost restituit apelul depus de Socolveac Victor, fiind recepționată de recurent. Prin urmare, prin restituirea cererii de apel conform prevederilor art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a procedat în strictă conformitate cu legea procesuală. Sub acest aspect justificat, prin prisma art.10 din Codul de procedură civilă, apelantul este ținut să suporte consecințele nefavorabile, rezultate din necunoașterea ori interpretarea viciată a prevederilor legii.
Astfel, neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel în termenul stabilit, are ca efect pierderea unui drept procedural ce nu a fost exercitat în termenul legal imperativ. În conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze despre dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de lege.
În această ordine de idei, Completul de judecată notează că Socolveac Victor, contestând cu apel hotărârea primei instanțe, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță (Cauza Van Harn vs Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). În alt context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că nu poate fi reținut argumentul recurentului cu referire la faptul că judecătorii Marina Anton și Vitalie Cotorobai au participat ilegal la emiterea încheierii contestate, deoarece au participat anterior la pronunțarea încheierii din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
Completul de judecată reține că prin încheierea din 19 noiembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău a examinat recursul declarat de Socolveac Valentina împotriva încheierilor protocolare a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 23 mai 2019 și 04 iulie 2019, prin care nu s-a dat curs cererii reconvenționale și s-a restituit cererea reconvențională depusă de Socolveac Valentina. Actul judecătoresc nu-l vizează pe Socolveac Victor. Totodată, potrivit art.49 alin.(4) din Codul de procedură civilă, inadmisibilitatea participării repetate a judecătorilor în instanța de recurs, nu are incidență asupra cazurilor de restituire a cererilor de chemare în judecată, inclusiv cererilor reconvenționale, în temeiul art.170 și 171 din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, judecătorii Marina Anton și Vitalie Cotorobai expunându-se anterior în privința unei chestiuni de procedură, ce nu se referă la un contencios care să reclame un tratament jurisdicțional, au fost în drept să participe și la examinarea verificării întrunirii condițiilor pentru primirea în procedură a cererii de apel. În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele invocate în cererea de recurs, deoarece acestea poartă un caracter declarativ, nu constituie temei de admitere a recursului și nu indică la ilegalitatea încheierii contestate.
8 Completul de judecată relevă că recurentul nu a dat dovadă de diligență în realizarea drepturilor sale, și astfel soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel în rezultatul nelichidării neajunsurilor, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Malahov vs. Moldova), „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi supus limitărilor, or art. 6 § 1 acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele acestui scop.
Limitările inclusiv financiare, dreptului de acces al persoanei la o ”instanță judecătorească” nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul declarat Socolveac Victor și de a menține încheierile din 05 ianuarie 2023 și 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Socolveac Victor.
Se mențin încheierile din 05 ianuarie 2023 și 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica” în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 8 împotriva lui Socolveac Victor și Socolveac Valentina cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și compensarea cheltuielilor de judecată, la cererea reconvențională depusă de Socolveac Victor și Socolveac Valentina împotriva Societății pe Acțiuni ”Termoelectrica” cu privire la constatarea lipsei dreptului de a solicita achitarea plății pentru energia termică și recunoașterea ilegală a facturii de plată pentru energia termică.
Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Viorica Puica judecători Oxana Parfeni Aliona Donos 9
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.