2rci-39/25 — Cu privire la atragerea la răspundere subsidiară

La 10 iulie 2023, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Tat Recons”, în procedura falimentului simplificat, Dumitru Cucu a depus o cerere împotriva lui Adrian Balan cu privire la atragerea la răspundere subsidiară.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost admisă cererea lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată „Tat Recons”, în procedura falimentului simplificat.

A fost atras la răspundere subsidiară pârâtul Adrian Balan, în calitate de membru al organelor de conducere ale debitorului insolvabil - Societatea cu Răspundere Limitată „Tat Recons”.

A fost încasată de la Adrian Balan, în contul Societății cu Răspundere Limitată „Tat Recons”, în cadrul procedurii falimentului simplificat, suma de 776.796,18 lei.

A fost încasată de la Adrian Balan, în folosul statului, taxa de stat în mărime de 23.303,89 lei.

La 6 decembrie 2024, Adrian Balan a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru nu s-a dat curs cererii de apel și s-a comunicat despre necesitatea prezentării a cererii de apel motivate, a dovezii achitării taxei de stat și a taxei de timbru, acordându-i în acest sens un termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii.

Prin încheierea din 19 martie 2025, Curtea de Apel Centru a dispus restituirea cererii de apel depuse de Adrian Balan, împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La 30 aprilie 2025, Adrian Balan a depus recurs împotriva încheierii din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu remiterea spre examinare a cauzei instanței de apel. 1

La 8 mai 2025, avocatul Alexandru Bot, în interesele lui Adrian Balan, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de apel, cu restituirea cauzei pentru judecare în instanța de apel.

În susținerea recursului, a indicat că restituirea apelului de către instanța de apel este nejustificată, întrucât încheierea din 22 ianuarie 2025 i-a fost comunicată efectiv recurentului la 3 martie 2025. La 13 martie 2025, în termenul legal de 10 zile, apelul motivat, cererea de scutire de la plata taxei de stat și dovada achitării taxei de timbru au fost transmise electronic instanței.

Prin încheierea din 19 martie 2025, Curtea de Apel Centru a dispus restituirea apelului, reținând în mod eronat că termenul curgea de la 28 februarie 2025, deși comunicarea din acea dată nu conținea încheierea propriu-zisă. Având în vedere că transmiterea completă a avut loc la 3 martie 2025, termenul de 10 zile a fost respectat. Deficiențele de comunicare imputabile autorităților nu pot prejudicia părțile diligente. În speță, Adrian Balan a acționat cu bună-credință, astfel că restituirea apelului reprezintă o măsură disproporționată, contrară dreptului la un proces echitabil.

Art. 4261 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: (1) Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii, dacă: c) cererea de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător. (2) Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.

Art. 171 din Codul de procedură civilă: Cererile de chemare în judecată, cererile de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a ordonanțelor judecătorești, precum și oricare alte cereri sau acte procedurale pot fi depuse în instanța de judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, care este unic pentru întreg sistemul judecătoresc. În acest caz, cererea și actele anexate la ea sub formă de documente electronice trebuie să fie semnate cu semnătura electronică avansată calificată. La documentele depuse prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se anexează obligatoriu dovada semnăturii electronice, conform legislației.

Art. 43 din Legea privind identificarea electronică și serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022: Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau 3 2 sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document. Verificarea autenticității documentului electronic se efectuează prin verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic.

Art. 40 alin. (1) și (7) din Legea privind identificarea electronică și serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022: Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. Modul de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor judiciare este reglementat de legislația procesuală.

Întru respectarea modalității de semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul guvernamental de semnătură electronică (MSign), care în sensul pct. 3 subpct. 1 și 2 din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 405 din 02 iunie 2014, este serviciu ce are ca funcții principale: 1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate.

Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă: Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă: Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: (1) Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: (1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Art. 369 alin. (1) lit. a) alin. (2) din Codul de procedură civilă: 3 (1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.

Cu referire la cererea de recurs depusă de Adrian Balan, Completul de judecată reține că, analizând cererea transmisă prin poșta electronică împotriva încheierii din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru, aceasta este semnată necorespunzător, nefiind aplicată semnătură electronică conform cerințelor prevăzute de Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție sublinează că legislația procesual-civilă stabilește anumite cerințe esențiale pentru exercitarea dreptului la acțiune, precum și pentru valorificarea dreptului de a ataca hotărârile judecătorești prin intermediul apelului sau recursului.

În acest sens, pentru ca cererea de recurs să fie admisibilă și supusă examinării, nu este suficientă doar respectarea termenului de exercitare a căii de atac, ci este necesară și îndeplinirea condițiilor legale privind forma și conținutul acesteia.

Conform dispozițiilor art. 437 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă data declarării recursului și semnătura recurentului.

În așa mod, una din cerințele strict-obligatorii de formă ale recursului este ca acesta să fie semnat nemijlocit de către recurent sau reprezentantul împuternicit al acestuia (olograf sau cu semnătură electronică avansată calificată), în caz contrar din motivul îndeplinirii defectuoase a actului de procedură survine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzute la art.4261 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă cum ar fi restituirea recursului ca nefiind semnat sau este semnat necorespunzător (încheierea nr. 2r-152/25, § 13-15).

Completul de judecată reține că, la 30 aprilie 2025, Adrian Balan a depus cereri de recurs împotriva încheierii din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru, fără aplicarea semnăturii olografe sau a semnăturii electronice avansate calificate. 4

Prin urmare, Completul de judecată constată că, cererea de recurs depusă împotriva încheierii din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru nu întrunește condițiile de formă ale recursului, prevăzute de dispozițiile art. 437 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă, care urma a fi semnată olograf sau autentificate prin aplicarea semnăturii electronice avansată calificată și, în consecință, este aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma de restituire a cererii de recurs. Un act juridic nesemnat nu poate produce efectele juridice scontate (încheierea nr. 2ac-139/25, § 13).

Cu referire la cererea de recurs depusă de avocatul Alexandru Bot, în interesele lui Adrian Balan, Completul de judecată reține că, efectuând controlul judiciar asupra încheierii pronunțate de instanța de apel, instanța de recurs constată că restituirea cererii de apel depuse de Adrian Balan a fost dispusă fără o analiză detaliată a situației de fapt și a actelor cauzei.

Completul de judecată constată că, la 28 februarie 2025, copia încheierii din 22 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru a fost expediată apelantului prin poșta electronică, la adresa balanadrian2010@gmail.com. Expedierea este confirmată prin extrasul de corespondență electronică atașat la dosar (f.d.115), însă din conținutul mesajului rezultă că actul judecătoresc menționat nu a fost atașat.

Potrivit actelor dosarului, la 2 martie 2025, Adrian Balan a solicitat instanței retransmiterea încheierii, menționând expres că nu a recepționat documentul atașat anterior. Ulterior, la 3 martie 2025, instanța a retransmis mesajul electronic, de această dată cu încheierea din 22 ianuarie 2025 atașată efectiv. La 13 martie 2025, în termenul legal de 10 zile, calculat de la comunicarea efectivă, apelantul a transmis instanței apelul motivat, cererea de scutire de la plata taxei de stat și dovada achitării taxei de timbru.

Restituirea cererii de apel, fără clarificarea completă a circumstanțelor privind comunicarea efectivă a încheierii, a condus la o îngrădire nejustificată a accesului apelantului la calea de atac. Potrivit principiului proporționalității, instanțele sunt obligate să mențină un just echilibru între respectarea exigențelor procedurale și asigurarea accesului efectiv la justiție, astfel încât formalismul excesiv să nu prevaleze asupra dreptului la un proces echitabil.

Completul de judecată reține că instanța de apel nu a analizat în mod corespunzător situația concretă a cauzei, optând direct pentru măsura drastică a restituirii cererii de apel, fără a examina în detaliu circumstanțele privind comunicarea efectivă a actului procedural.

Pentru a evita o încălcare a dreptului apelantului Adrian Balan la un proces echitabil și pentru a asigura protejarea efectivă a drepturilor sale procedurale, având în vedere circumstanțele menționate anterior, Completul de judecată al 5 Curții Supreme de Justiție consideră necesar să admită recursul, să caseze încheierea din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru și să restituie cauza aceleiași instanțe, în vederea rejudecării problemei soluționate prin încheierea casată.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. c), alin. (2), art. 427 lit. b), art. 428 din Codul de procedură civilă,