2ra-1126/23 — Determinarea cotei părți ideale din proprietate comuna

La 12 februarie 2019, Miron Vladislav, reprezentat de avocatul Leșan Ana, a depus în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cerere de chemare în judecată împotriva Cabinetului Avocatului „Tîrziu Oleg”, Tîrziu Oleg, Tîrziu Larisa, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Marianciuc Evelina cu privire la determinarea cotei-părți ideale din proprietate comună.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, prin hotărârea din 22 decembrie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Miron Vladislav către Cabinetul Avocatului „Tîrziu Oleg” privind rezilierea contractului, încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată. S-a reziliat contractul de asistență juridică fără număr din 29 aprilie 2014, încheiat între CA „Tîrziu Oleg” și Miron Vladislav. S-a încasat din contul CA „Tîrziu Oleg” în beneficiul lui Miron Vladislav suma de 30 000 lei, taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 1 000 lei și cheltuielile de expediere a telegramei în sumă de 51,36 lei

Evidențiază că, prin încheierea executorului judecătoresc Evelina Marianciuc din 22 septembrie 2017, a fost primit spre executare documentul executoriu nr. 2-4258/16 privind încasarea datoriei în sumă de 31 056,36 lei din contul CA „Tîrziu Oleg”.

Susține că, în urma acțiunilor/procedurilor de executare, pârâtul/debitor CA „Tîrziu Oleg” nu și-a executat obligația de plată și nu a achitat suma adjudecată.

Notează că, în cadrul procedurii de executare a fost constatat faptul că, unicul bun care poate fi urmărit de către executorul judecătoresc întru executarea pretențiilor pecuniare ale reclamantului/creditor, este cota- parte din terenul și casa de locuit din XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX și XXXXX.

Precizează că, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, bunul imobil menționat aparține cu drept de proprietate comună pârâților Tîrziu Oleg și Tîrziu Larisa în baza contractului de vânzare-cumpărare din 04 noiembrie 2002 și dispoziției Primăriei or. Durlești nr. 219 din 04 iulie 2005. 1

Conchide că, unica posibilitate de a executa hotărârea nominalizată este urmărirea bunurilor comune și anume a cotelor-părți ce aparțin lui Tîrziu Oleg din bunul imobil ce constituie terenul și casa de locuit din XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX și XXXXX, iar pentru aceasta, cota-parte a debitorului Tîrziu Oleg urmează a fi divizată.

Având în vedere circumstanțele de fapt expuse, în temeiul art. 344, 346 alin. (1), art. 353 alin. (1), art. 371 din Codul civil, art. 95 alin. (1) din Codul de executare, art. 5, 22, 81, 166-167 din Codul de procedură civilă, s-a solicitat determinarea cotelor-părți ideale din bunul imobil ce constituie terenul și casa de locuit din XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX și XXXXX cu atribuirea coproprietarilor Tîrziu Oleg și Tîrziu Larisa a câte ½ cotă-parte ideală fiecăruia, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 05 martie 2019, Miron Vladislav, reprezentat de avocatul Leșan Ana, a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a concretizat cercul participanților la proces cu atragerea în calitate de intervenient accesoriu a Primăriei or. Durlești, invocând faptul că potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, terenul din XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX aparține cu drept de proprietate comună pârâților Tîrziu Oleg și Tîrziu Larisa în procent de 53,89 % în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 19.07.2005 și 46,11 % aparține administrației publice locale, totodată casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX aparține cu drept de proprietate comună pârâților Tîrziu Oleg și Tîrziu Larisa în baza contractului de vânzare-cumpărare din 04.11.2002.

Prin urmare, s-a solicitat determinarea cotelor-părți ideale din bunul imobil ce constituie terenul din XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, din cota-parte de 53,89 % și casa de locuit din XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX cu atribuirea coproprietarilor Tîrziu Oleg și Tîrziu Larisa a câte ½ cotă-parte ideală fiecăruia, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 26 noiembrie 2020, Miron Vladislav, reprezentat de avocatul Leșan Ana, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a solicitat casarea hotărârii menționate și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Miron Vladislav, reprezentat de avocatul Leșan Ana. S- a casat hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin care: S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Miron Vladislav către CA „Tîrziu Oleg”, Tîrziu Oleg și Tîrziu Larisa, intervenienți accesorii Primăria or. Durlești și 2 executorul judecătoresc Marianciuc Evelina cu privire la stabilirea și determinarea cotei-părți ideale din proprietate comună. S-au determinat cotele-părți ideale din terenul cu nr. cadastral XXXXX (cota-parte 53,89 %) și din casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situate în XXXXX, cu atribuirea lui Tîrziu Oleg și Larisei Tîrziu a câte ½ cotă-parte fiecăruia. S- au încasat de la CA „Tîrziu Oleg”, Tîrziu Oleg și Tîrziu Larisa, în mod solidar, în beneficiul lui Miron Vladislav cheltuielile de judecată în sumă de 175 lei, suportate pentru achitarea taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată și a cererii de apel.

La 20 iunie 2022, a fost înregistrat recursul declarat de către Tîrziu Oleg, prin care s-a solicitat casarea deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 02 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul declarat de Tîrziu Oleg, s-a casat decizia din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și s-a remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel depusă de avocatul Leșan Ana în interesele lui Miron Vladislav. S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă la 29 octombrie 2020, în cauza civilă nr. 2-2357/2019, emițând o nouă hotărâre după cum urmează: S-a admis cererea lui Miron Vladislav de chemare în judecată a CA „Tîrziu Oleg”, Tîrziu Oleg, Tîrziu Larisa, intervenienți accesorii Primăria or. Durlești, executorul judecătoresc Evelina Marianciuc privind stabilirea și determinarea cotei-părți ideale din proprietate comună. S-au determinat cotele-părți ideale din bunul imobil ce constituie terenul din XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, din cota-parte 53,89% și casa de locuit din XXXXX, nr, cadastral XXXXX și i s-a atribuit lui Tîrziu Oleg și Tîrziu Larisa a câte 1/2 cotă parte ideală fiecăruia. S-a încasat, în mod solidar, de la CA „Tîrziu Oleg”, Tîrziu Oleg, Tîrziu Larisa în beneficiul lui Miron Vladislav cheltuielile de judecată în sumă de 175 (una suta șaptezeci și cinci) lei, pentru taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată și cererii de apel.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în conformitate cu art. 30 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură, cabinetul avocatului activează și se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică. Astfel, înregistrarea CA „Tîrziu Oleg” în Registrul cabinetelor avocaților și birourilor asociate de avocați, cât și atribuirea codului fiscal de către Serviciul Fiscal de Stat, nu conferă un alt statut de persoană fizică cabinetului avocatului, separat de persoana pe numele căruia a fost eliberată licența de avocat, deținătoare a numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP). În acest sens, unica posibilitate de a executa hotărârea nominalizată este urmărirea bunurilor comune și anume a cotelor-părți ce aparțin lui Tîrziu Oleg din 3 bunul imobil ce constituie terenul și casa de locuit din XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX și XXXXX, iar pentru aceasta, cota-parte a debitorului Tîrziu Oleg urmează a fi divizată.

Instanța de apel a menționat că, din considerentul că bunul imobil - cota- parte de 53,89% a terenului nr. cadastral XXXXX și casa de locuit nr. cadastral XXXXX, situate mun. Chișinău, XXXXX, aparțin cu drept de proprietate comună în devălmășie lui Tîrziu Oleg și Tîrziu Larisa, din care motiv nu poate fi urmărită cotă-parte ideală a debitorului în vederea stingerii datoriei în mărime de 30 000 lei, iar executarea în continuare a documentului executoriu a devenit imposibilă fără stabilirea cotei-părți ideale din bunul proprietate comună a debitorului Tîrziu Oleg și Tîrziu Larisa, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a concluzionat că pretențiile lui Miron Vladislav sunt întemeiate.

Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile intimatului CA „Tîrziu Oleg” precum că, datoria față de Miron Vladislav a fost restituită, or potrivit răspunsului executorului judecătoresc Marianciuc Evelina nr. 059- 640r/19 din 15 martie 2023, documentul executoriu nr. 2-4258/16 din 22 decembrie 2016 se află în procedura de executare.

La 24 iulie 2023, Tîrziu Oleg a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a solicitat casarea deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău și respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a menționat că, la moment, datoria față de Miron Vladislav a fost achitată. Or, la 22 februarie 2021 lui Miron Vladislav i-a fost restituită suma de 39200 lei (datoria și dobânda de întârziere), iar copiile recipiselor întocmite personal de Miron Vladislav au fost anexate la dosar și transmise executorului judecătoresc mai bine de un an în urmă, însă creditorul nu se prezintă în fața executorului judecătoresc pentru a confirma legalitatea lor.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Miron Vladislav copia recursului depus de către Tîrziu Oleg, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

Însă, deși la 14 august 2023 Miron Vladislav a recepționat corespondența, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimatul nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, prevede că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de către Tîrziu Oleg, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, motiv pentru care va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 432 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 5 (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului – 24 iulie 2023.

Din analiza recursului declarat de către Tîrziu Oleg, rezultă că drept temei de admisibilitate au fost invocate prevederile art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum că instanța judecătorească a apreciat arbitrar probele, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, conform art. 40 alin. (1) din Codul de executare, din momentul intentării procedurii de executare, toate achitările între debitor și creditor se fac prin intermediul biroului executorului judecătoresc, cu excepția cazului în care aceștia încheie o tranzacție în condițiile art. 62 din prezentul cod.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că, deși Tîrziu Oleg a invocat faptul că, datoria față de Miron Vladislav a fost achitată direct creditorului, iar copiile recipiselor întocmite personal de Miron Vladislav au fost transmise executorului judecătoresc mai bine de un an în urmă, acesta nu a prezentat nicio probă că a informat executorul judecătoresc despre achitările efectuate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, executorul judecătoresc Marianciuc Evelina, prin răspunsul nr. 059-640r/19 din 15 martie 2023 expres a indicat faptul că, documentul executoriu nr. 2- 4258/16 din 22 decembrie 2016 se află în procedura de executare. 6

Subsecvent, deși Tîrziu Oleg pretinde că a stins integral datoria, acesta nu s-a adresat executorului judecătoresc cu solicitarea de încetare a procedurii de executare, or din actele cauzei nu rezultă altfel.

Corespunzător, în lipsa dovezii că procedura de executare a documentului executoriu respectiv a fost încetată, instanța de apel a emis o decizie legală și întemeiată. Or, acțiunea formulată de Miron Vladislav urmărește scopul executării efective a hotărârii judecătorești.

Subsecvent, prin prisma temeiurilor invocate în susținerea recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că normele de drept material sau procedural au fost încălcate sau aplicate eronat de către Curtea de Apel Chișinău la emiterea deciziei din 21 martie 2023.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit săvârșirea de către instanțele ierarhic inferioare a altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) al art. 432 din Codul de procedură civilă, că aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară și nici nu a identificat alte erori, care au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul formulat conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost supuse controlului de temeinicie și legalitate de către instanța de apel, care a dat acestora o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, argumentele invocate de către Tîrziu Oleg nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 7

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Tîrziu Oleg împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,