2ra-66/24 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii, repararea prejudiciului material, moral cauzat, încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii, repararea prejudiciului material, moral cauzat, încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Stabilirea incorectă a cuantumului prejudiciului moral cauzat în legătură cu neexecutarea timp de 10 luni a hotărârii judecătoresti definitive
2ra-66/24 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii, repararea prejudiciului material, moral cauzat, încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de către Ministerul Justiției,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Ion Vrînceanu împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu
Direcția generală educație tineret și sport a mun. Chișinău privind
constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 și a deciziei Curții
de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022, repararea prejudiciului material și
moral cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-66/24
PIGD 2-22154020-01-2ra-06022024)
Stabilirea incorectă a cuantumului prejudiciului moral cauzat în legătură
cu neexecutarea timp de 10 luni a hotărârii judecătorești definitive.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. M. Frunze
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, A. Braga, I. Secrieru
13 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică recursul depus de către Ministerul
Justiției,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
Olesea Suduc, grefier
Cu participarea:
Reclamantului Ion Vrînceanu.
Reprezentantului Ministerului Justiției, Constantin Cachița.
Reprezentantului Direcției generale educație tineret și sport a mun.
Chișinău, avocatul Vladimir Răcilă.
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 20 octombrie 2022, Ion Vrînceanu a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu,
Direcția generală educație tineret și sport a mun. Chișinău, prin care a
solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20
aprilie 2021 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022 cu
nr.3a-785/21, încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul
Ministerului Justiției, în beneficiul lui Ion Vrînceanu, suma de 800 000,00
lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 113 914,28 lei cu titlu de prejudiciu
material cauzat prin neexecutarea intenționată a hotărârii judecătorești,
precum și cheltuielile de judecată în legătură cu examinarea prezentei
acțiuni.
În motivarea cererii de chemare în judecată Ion Vrînceanu a relatat
circumstanțele de fapt, care au avut loc până la emiterea hotărârii
judecătorești din 20 aprilie 2021.
Astfel, în perioada anului 1997 a fost numit în funcție de șef al Direcției
educației tineret și sport a sectorului Buiucani.
În data de 3 decembrie 2014 a fost destituit ilegal din funcție prin
ordinul nr. 1160-p. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 18 februarie
2015 s-a anulat ordinul nr. 1160-p din 3 decembrie 2014, iar Ion Vrînceanu
a fost repus în funcția de șef al Direcției educație, tineret și sport, sectorul
Buiucani începând cu 19 februarie 2015.
În data de 12 iulie 2017, Ion Vrînceanu din nou a fost destituit ilegal
din funcție prin ordinul nr. 1045-p. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Central din 23 aprilie 2019, ordinul nr. 1045-p din 12 iulie 2017 a fost
1
anulat, iar Ion Vrînceanu a fost restabilit în funcția de șef al Direcției
educație, tineret și sport sectorul Buiucani mun. Chișinău.
În data de 18 mai 2019, Ion Vrînceanu din nou a fost destituit ilegal din
funcție prin ordinul 1599-p din data de 17 mai 2019. Prin hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 25 iulie 2019, ordinul 1599-p din
data de 17 mai 2019 a fost anulat, iar Ion Vrînceanu a fost restabilit în funcția
de șef al Direcției educație, tineret și sport sectorul Buiucani, mun. Chișinău.
În data de 17 august 2020, Ion Vrînceanu din nou a fost destituit ilegal
din funcție prin ordinul 1651-p.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021
s-a admis parțial acțiunea, s-a anulat ordinul Direcției generale educație,
tineret și sport a mun. Chișinău nr. 1651-p din 17 august 2020, s-a obligat
Direcția generală educație, tineret și sport a mun. Chișinău să achite în
beneficiul lui Ion Vrînceanu, salariul pentru absența forțată de la muncă
pentru perioada 17 august 2020 - 20 aprilie 2021, cu reținerea sumelor
obligatorii care urmează a fi vărsate în bugetul public național și bugetul
asigurărilor sociale, suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică, excedentul sumei neîncasate cu acest titlu s-a respins ca
neîntemeiat, s-a respins pretenția de restabilire a lui Ion Vrînceanu în funcția
de șef al Direcției educație, tineret și sport sec. Buiucani, mun. Chișinău.
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 26 ianuarie 2022 a admis
apelul declarat de Ion Vrînceanu, a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021, în partea respingerii pretenției privind
restabilirea lui Ion Vrînceanu în funcția de șef al Direcției generale educație,
tineret și sport a sect. Buiucani, mun. Chișinău și, în această parte, a emis o
nouă hotărâre, prin care pretenția dată a fost admisă. A fost restabilit Ion
Vrînceanu în funcția de șef al Direcției generale educație, tineret și sport a
sect. Buiucani, mun. Chișinău, cu încasarea salariului pentru perioada
absenței forțate de la serviciu. În rest, a menținut hotărârea.
Cu referire la punerea în executare a hotărârii judecătorești irevocabile
și a acțiunilor întreprinse reclamantul a menționat că, la 27 ianuarie 2022,
Ion Vrînceanu a adresat Curții de Apel Chișinău cerere privind inițierea
procedurii de executare a hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din
20 aprilie 2021 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022.
În data de 28 ianuarie 2022, Ion Vrînceanu a adresat o cerere și
Direcției generale educație tineret și sport a mun. Chișinău, prin care a
solicitat emiterea ordinului privind restabilirea în funcție, cu încasarea
salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu din 17 august 2020
până la 26 ianuarie 2022 inclusiv cu încasarea tuturor plăților salariale.
Ulterior, chiar și telefonic a solicitat directorului Direcției generale educație
tineret și sport a mun. Chișinău, punerea în executare a deciziei Curții de
Apel Chișinău.
Totodată, reclamantul a indicat că Curtea de Apel Chișinău la 04
februarie 2022 a emis o notă debitorului executării, prin care a fost informat
2
debitorul executării privind depunerea cererii de inițiere a procedurii de
executare și a oferit termenul de 10 zile pentru depunerea opiniei referitor la
cererea privind inițierea procedurii de executare.
Ion Vrînceanu a indicat că deoarece din momentul adresării cererilor
vizate nu au fost executate dispozițiile hotărârilor judecătorești, din nou a
adresat cerere Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat, impunerea
acțiunilor, în ordinea stabilită de prevederile articolelor 253, 254, 255 din
Codul administrativ în privința Direcției generale educație tineret și sport.
Debitorul executării l-a informat pe Ion Vrînceanu că la 1 februarie
2022 a fost emis ordinul nr. 698-p, prin care s-a dispus anularea ordinului nr.
1651-p din 17 august 2020 cu privire la destituire, restabilirea lui Ion
Vrînceanu în funcție de șef al Direcției generale educație tineret și sport a
sect. Buiucani, mun. Chișinău începând cu 1 februarie 2022, cu încasarea
salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu. Contabilitatea va
achita lui Ion Vrînceanu un salariu mediu și suma de 5 000 lei cheltuieli de
asistență juridică. În aceiași zi, a fost emis și ordinul nr. 700-p, prin care au
fost suspendate raporturile de serviciu ale lui Ion Vrînceanu, șef al Direcției
generale educație tineret și sport sectorul Buiucani, începând cu 1 februarie
2022.
În aceste circumstanțe Ion Vrînceanu a susținut că de fapt nu a fost
executată efectiv decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022,
creditorul executării nu putea și nu poate să-și realizeze dreptul la muncă
restabilit prin actul judecătoresc, or, a fost înlăturat de la activitatea de
serviciu.
Astfel, Ion Vrînceanu la 24 februarie 2022, la 26 mai 2022, la 23
iunie 2022, la 30 iunie 2022, la 19 iulie 2022, la 29 iulie 2022 a depus cereri
către Curtea de Apel Chișinău, prin care a solicitat impunerea acțiunilor, în
ordinea stabilită de prevederile articolelor 253, 254, 255 din Codul
administrativ în privința autorității pârâte Direcția generală educație tineret
și sport, în sensul netergiversării și executării efective a hotărârilor
judecătorești.
Cu referire la cererile adresate de către Ion Vrînceanu, Curtea de
Apel Chișinău, prin răspunsurile din 1 martie 2022, 17 mai 2022, 28 iunie
2022 și 12 iulie 2022 a expediat debitorului executării cererile respective și
a oferit Direcției generale educație tineret și sport un termen de 10 zile pentru
executarea hotărârii judecătorești, iar prin răspunsul din 5 mai 2022 Curtea
de Apel Chișinău a informat creditorul executării că a mai oferit 10 zile
debitorului executării. Concomitent a fost informat Ion Vrînceanu că
debitorul executării a depus referință.
Nefiind de acord cu poziția instanței, cât și cu alegațiile reflectate în
referința vizată, la 12 mai 2022 reclamantul a adresat instanței o nouă cerere,
prin care a solicitat din nou executarea hotărârilor judecătorești, indicând că
poziția reprezentantului Direcției generale educație tineret și sport a
Consiliului mun. Chișinău este una greșită, injustă. Prin argumentele aduse
3
de ultimii se încearcă să justifice abuzul, neglijența admisă, în sensul
neîntreprinderii măsurilor legale ce se impun, pentru a fi executată decizia
vizată, or, la 1 februarie 2022, ziua emiterii ordinului nr. 698-p privind
restabilirea în funcție, s-a emis și ordinul nr. 700-p privind suspendarea
raporturilor de serviciu ale lui Ion Vrînceanu, șef al Direcției generale
educație tineret și sport sectorul Buiucani. Fapt ce denotă că de fapt nu a fost
executată efectiv decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022,
deoarece Ion Vrînceanu nu poate să-și realizeze dreptul la muncă restabilit
prin actul judecătoresc. Iar în partea ce ține de dispoziția Curții de Apel
Chișinău privind încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la
serviciu, pusă în sarcina debitorului executării Direcției generale educație
tineret și sport a Consiliului mun. Chișinău, tot nu a fost executată (la acel
moment timp de - 3 luni 15 zile).
Reclamantul a afirmat că prin cererea din 26 mai 2022 adresată Curții
de Apel Chișinău a adus argumente, care combat alegațiile debitorului
executării expuse în notificare și anume demersul Direcției generale educație
tineret și sport sectorul Buiucani nr.014-17/89 din 22 februarie 2022 și
demersul nr.01-18/1475 din 13 mai 2022.
Reclamantul a atras atenția că acele demersuri ale Direcției generale
educație tineret și sport al municipiului Chișinău vin în contradicție cu
ordinului nr. 698-p din 1 februarie 2022, în care este clar specificat că
contabilitatea Direcției generale educație tineret și sport va achita lui Ion
Vrînceanu un salariu mediu și suma de 5 000 lei cheltuieli de asistență
juridică fapt reținut și în referința debitorului executării înregistrată la 28
aprilie 2022. Concomitent instanței de judecată i s-a adus la cunoștință că
Ion Vrînceanu nu a fost informat nici în scris, nici telefonic, privitor la
comunicarea rechizitelor bancare.
În opinia reclamantului instanța de judecată în mod injust a solicitat
de la creditorul executării probe și opinie, în loc să întreprindă măsuri legale
pentru a fi executate actele judecătorești, prin urmare în mod abuziv acordă
debitorului executării 10 zile.
Ion Vrînceanu a susținut, că începând cu data de 26 ianuarie 2022
(când hotărârea a devenit executorie), până la momentul depunerii acțiunii
(practic 10 luni), datorită abuzului sau neglijenței admise de debitorul
executării, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie
2021 și decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022 nu au fost
executate efectiv.
Reclamantul a afirmat că se tergiversează în continuare executarea
hotărârii instanței judecătorești, or, prin ordinul din 01 februarie 2022 nr.
698-p s-a dispus restabilirea lui Ion Vrînceanu în funcție de șef al Direcției
generale educație tineret și sport sectorul Buiucani mun. Chișinău, începând
cu 1 februarie 2022, tot atunci, în aceiași zi a fost emis și ordinul nr. 700-p,
prin care a fost ordonată suspendarea raporturilor de serviciu ale lui Ion
4
Vrînceanu, șef al Direcției generale educație tineret și sport sectorul
Buiucani, începând cu 1 februarie 2022.
În opinia reclamantului acest fapt, atestă că nu a fost executată efectiv
decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022, Ion Vrînceanu nu putea
și nu poate să-și realizeze dreptul la muncă restabilit prin actul judecătoresc
din motiv că ultimul este înlăturat de la activitatea de serviciu.
Reclamantul a menționat că dispoziția instanței privind achitarea în
beneficiul lui Ion Vrînceanu, suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică, care este executorie din data de 26 ianuarie 2022, a fost
executată de Direcția generală educație tineret și sport a mun. Chișinău, abia
la 20 iunie 2022. Dispozițiile instanței de judecată privind achitarea în
beneficiul lui Ion Vrînceanu a salariului pentru absența forțată de la muncă
pentru perioada 17 august 2020 - 20 aprilie 2021, cu reținerea sumelor
obligatorii ce urmează a fi vărsate în bugetul public național și bugetul
asigurărilor sociale, nu au fost executate, începând cu data de 26 ianuarie
2022 până la data depunerii acțiunii.
Ion Vrînceanu a evidențiat că la aprecierea termenului rezonabil de
executare a hotărârii judecătorești urmează a fi luate în considerare anumite
criterii, și anume: complexitatea obiectului executării; comportamentul
părților care include aprecierea comportamentului creditorului, debitorului
și a autorității investite cu competențe de executare (executorul
judecătoresc); și miza (interesul) pentru reclamant ce relevă importanța sau
scopul pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la executarea
hotărârii judecătorești în termen nerezonabil.
Ce ține de comportamentul creditorului, reține că creditorul a
întreprins acțiuni necesare în vederea executării hotărârilor judecătorești,
astfel, încât acesta a adresat instanței de judecată mai multe cereri prin care
a solicitat întreprinderea măsurilor legale în sensul urgentării executării
hotărârilor și neadmiterii tergiversării executării acestora. Creditorul
executării s-a adresat și debitorului executării cu cereri de executare a
hotărârilor, urgentarea executării ultimelor, a prezentat ultimului toate actele,
informațiile necesare pentru executarea documentului executoriu.
Miza pentru reclamant se consideră de o importanță deosebită,
reieșind din faptul că prin hotărârea, neexecutarea căreia se invocă, s-a
dispus restabilirea în funcție, fapt așteptat de mult timp de creditor, care din
momentul destituirii ilegale din funcție, până la moment nu a putut să
activeze; cât și încasarea salariului pentru perioada absentei forțate de la
muncă, or, pe perioada vizată ultimul a fost înlăturat de la activitatea de
serviciu, fiind privat de obținerea salariului, de surse de existență.
Concomitent, datorită circumstanțelor vizate supra, cât și din cauza
neexecutării în termen a documentului executoriu respectiv, Ion Vrînceanu
a fost și este în imposibilitate să primească sporul la performanță, plata
pentru concediile anuale, premiile ce ține de deciziile primăriei privitor la
acordarea conform legii funcționarului public premii anuale după cum și
5
promovarea în funcții mai înalte, or, pe parcursul activității ultimul nu a avut
încălcări, dar fiind premiat pentru buna activitate profesională.
La fel a fost privat abuziv de acel venit stabil (salariu) prin destituire
din funcție, din data de 17 august 2020, până la momentul de față ultimul
este privat de surse pentru existență, ca consecință starea de sănătate s-a
înrăutățit. Ion Vrînceanu are nevoie de asistență medicală, tratament
medicamentos permanent, costisitor, iar pe această perioadă de timp ultimul
a fost în imposibilitate materială de a primi un tratament stabil și calificat,
mai mult Ion Vrînceanu nu a avut și nu are statut de salariat și nu a beneficiat,
nu beneficiază de asigurarea medicală.
Reclamantul a menționat, că hotărârea judecătorească a cărei
neexecutare se invocă, a devenit executorie la 26 ianuarie 2022, data la care
a fost pronunțată și a rămas neexecutată până în prezent. Astfel, perioada de
neexecutare constituie 9 luni.
Reieșind din criteriile prevăzute de lege pentru determinarea unei
reparații echitabile a prejudiciului invocat, în funcție de circumstanțele
cauzei în cadrul căreia a survenit neexecutarea, de complexitatea cauzei, de
comportamentul părților, de conduita instanței ce a pus în executare
hotărârile, de durata încălcării, de importanța obiectului executării pentru
reclamant, dar și de recomandările Curții Supreme de Justiție, Ion Vrînceanu
solicită încasarea sumei de 800 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat
prin neexecutarea hotărârii judecătorești.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din
14 decembrie 2022 s-a atras în calitate de intervenient accesoriu Direcția
generală educație, tineret și sport a Consiliului mun. Chișinău. (f.d.170-171,
vol.I)
Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărârea din 09 februarie
2023 a admis parțial acțiunea. A constatat încălcarea dreptului la executarea
în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20
aprilie 2021 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022, a
încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în
beneficiul lui Ion Vrînceanu, prejudiciu moral în mărime de 100 000 lei
cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 și a deciziei Curții de Apel
Chișinău din 26 ianuarie 2022, precum și suma de 7 000 lei cu titlu de
cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.
(f.d. 216, 235-249, vol.I)
Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
din 16 februarie 2023 s-a admis cererea reclamantului privind emiterea unei
hotărâri suplimentare și s-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul
6
Ministerului Justiției, în beneficiul lui Ion Vrînceanu, suma de 8 000 lei, cu
titlu de cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizei. (f.d.224-227, vol.I)
Hotărârile instanței de fond au fost contestate cu apel, în termen la
14 februarie 2023 și la 03 martie 2023 de către Ministerul Justiției. (f.d. 231,
233, vol.I)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 01 noiembrie 2023
a respins apelul declarat de către Ministerul Justiției, a menținut hotărârea
din data de 09 februarie 2023 și hotărârea suplimentară din 16 februarie 2023
ale Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d.32,33-44, vol. II)
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
În data de 17 ianuarie 2024 a depus recurs Ministerul Justiției prin
care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârilor instanței de fond cu emiterea unei decizii privind respingerea
acțiuni ca fiind neîntemeiată. (f.d. 111-114, vol.II)
În motivarea recursului Ministerul Justiției a menționat că prin
admiterea recursului se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție precum și faptul că hotărârea sau decizia este arbitrară
ori se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
În acest sens a indicat, că concluziile instanței de apel derivă din
aprecierea eronată a normelor de drept material care reglementează
examinarea acțiunilor privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat
prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, cât și aprecierea laconică a suportului anexat, implicit raportul
motivat aferent procedurii de executare vizat.
Ministerul Justiției a relatat că instanța de judecată a apreciat arbitrar
raportul motivat prezentat și nu a luat în considerare aspectul ce ține de
circumstanțele specifice procedurii date de executare.
Referitor la prejudiciul moral acordat, Ministerul Justiției a susținut
că acesta reprezintă o sumă exagerată, or, în materia de neexecutare sau
executare tardivă calculele prejudiciului moral se fac potrivit anilor și lunilor
de neexecutare cu luare în considerare a mizei pentru reclamant.
La caz, luând în considerare pretenția lui Ion Vrînceanu privind
repararea prejudiciului moral urmare a constatării încălcării dreptului la
executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorilor, raportată la
rezonabilitatea duratei procedurii, suma acordată de către instanțele de
judecată ierarhic inferioare este inechitabilă.
POZIȚIA PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ
7
În cadrul ședinței de judecată, reprezentantul recurentului
Ministerului Justiției, Constantin Cachița a susținut motivele de fapt și de
drept prezentate în recurs, a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii instanței de fond cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a
acțiunii, menționând că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din
20 aprilie 2021 și decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022, a
fost executată în timp de 9 luni și până la data depunerii prezentei acțiuni.
Referitor la executarea hotărârii, în partea restabilii în funcție a lui Ion
Vrînceanu, a susținut că aceasta a fost executată la data de 01 februarie 2022
odată cu emiterea ordinului privind restabilirea în funcție, iar faptul că tot
atunci a fost suspendat din funcție nu denotă încălcarea dreptului la muncă,
or, acesta a fost suspendat temporar, deci nu constituit temei de aplicare a
Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. Totodată a menționat că nu cunoaște dacă a
fost finalizată procedura de executare, dar presupune că aceasta s-a finalizat
odată ce nu parvin notificări de la Curtea de Apel Chișinău.
Reprezentantul Direcției generale educație tineret și sport a mun.
Chișinău, avocatul Vladimir Răcilă a menționat că Direcția este o
subdiviziune a Consiliului mun. Chișinău și nu are buget propriu și toate
plățile se fac din cadrul Consiliului. Totodată a indicat că Curtea de Apel
Chișinău a refuzat în intentarea procedurii de executare chiar dacă au fost
depuse cereri privind intentarea acesteia, din motivul executării hotărârii
judecătoreștii.
În partea ce ține de ordinul de suspendare a raporturilor de serviciu a
menționat că acesta face obiectul altui litigiu, care prin hotărârea instanței de
fond și decizia instanței de apel a fost anulat, totodată s-a dispus încasarea
salariului pentru această perioadă, decizia instanței de apel urmează a fi
contestată de către Direcție în ordine de recurs.
Reprezentantul Direcției generale educație tineret și sport a mun.
Chișinău, avocatul Vladimir Răcilă a susținut că ordinul privind restabilirea
în serviciu a lui Ion Vrînceanu a fost efectiv executat, or, în noiembrie au
fost încetate raporturile de serviciu cu acesta, deoarece a atins vârsta de
pensionare.
Reclamantul Ion Vrînceanu în ședința de judecată a susținut că
efectiv nu a fost restabilit în funcție, deoarece la data de 01 februarie 2022 i
s-a adus la cunoștință ordinul de restabilire în funcție și ordinul de
suspendare din funcție și din acea dată a fost suspendat din funcție, nu s-a
prezentat la serviciu, nu a lucrat nici o zi în timp de 5 ani, nu i s-a acordat
salariu pentru această perioadă. Ancheta de serviciu nu s-a finalizat.
La 27 ianuarie 2022 s-a adresat la Curtea de Apel Chișinău cu cerere
privind intentarea procedurii de executare, însă nu s-a emis nicio soluție pe
acest caz, judecătorul raportor a expediat circulare în adresa Direcției și a
acordat termen de 10 zile pentru achitarea salariului.
Totodată, reclamantul a indicat că, nu au fost achitate componentele
salariale prevăzute de Legea 158/2008, dar i s-a achitat salariul mediu.
8
Reclamantul a mai susținut că deși în noiembrie au fost încetate
raporturile de serviciu în legătură cu pensionarea și în ordin erau indicate
plățile salariale, acesta nu i-au fost achitate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 16 alin. (2) din Codul de procedură civilă statuează că:
„Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor,
delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de
judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.”
Art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere,
părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a
fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții
admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile
reclamantului.”
Art. 123, alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă
soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sînt obligatorii
pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi
contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.”
Art. 130 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe
cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din
dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu
au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare
probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar
toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficientă pentru
soluționarea cauzei.”
Art.431 din Codul de procedură civilă reglementează următoarele:
„Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3
judecători. Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție. Judecătorii care au examinat admisibilitatea
recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 422 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă reglementează
următoarele:
9
„Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art.432. Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor
motivelor esențiale invocate în recurs.”
Art. 445 alin. (1), lit. b) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze
integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o
nouă hotărâre.”
Art. 2037 alin. (1) și (2) din Codul civil prevede că:
„Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de
judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei
vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție
a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă
persoanei vătămate.
Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând
în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților
de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.”
Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire la
repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești prevede că:
„Scopul prezentei legi este crearea în Republica Moldova a unui remediu intern
eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.”
Art. 2 alin. (1), alin. (6) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire
la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești stabilește că:
„Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată
privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această
încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.
Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de
circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile
invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de
conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante,
de durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.”
Art. 4 alin.(1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire la
repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești prevede următoarele:
10
„Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil
a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a
lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a
dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea
costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.”
Art. 5 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire la
repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești stabilește că:
„În urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,
instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat
în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor
de judecată.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Cu referire la termenul de declarare a recursului, completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă, că decizia Curții de Apel
Chișinău a fost pronunțată public în data de 01 noiembrie 2023. Conform
extrasului din poșta electronică a Curții de Apel Chișinău, copia deciziei
motivate a fost expediată în adresa participanților la proces, în data de 28
decembrie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la
dosar. (f.d.46, vol.II)
Ministerul Justiției a depus recurs în data de 17 ianuarie 2024.
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
Totodată, instanța de recurs evidențiază, că decizia instanței de apel a
fost contestată de către Ministerul Justiției în partea constatări încălcării
dreptului de executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a
cuantumului prejudiciului moral dispus spre încasare de către instanțele de
judecată ierarhic inferioare.
Astfel, în temeiul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă se va
verifica legalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond în
limitele invocate în recurs și nu va examina legalitatea respingerii pretenție
lui Ion Vrînceanu privind repararea prejudiciului material sub forma
venitului ratat, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.
STAREA DE FAPT REȚINUTĂ DE CĂTRE INSTANȚĂ
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie
2021 s-a admis parțial acțiunea depusă de Ion Vrînceanu, s-a anulat ordinul
Direcției generale educație, tineret și sport a mun. Chișinău nr. 1651-p din
17 august 2020, s-a obligat Direcția generală educație, tineret și sport a mun.
11
Chișinău să achite în beneficiul lui Ion Vrînceanu, salariul pentru absența
forțată de la muncă pentru perioada 17 august 2020 - 20 aprilie 2021, cu
reținerea sumelor obligatorii ce urmează a fi vărsate în bugetul public
național și bugetul asigurărilor sociale, suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli
de asistență juridică, excedentul sumei neîncasate cu acest titlu s-a respins ca
neîntemeiat. S-a respins pretenția de restabilire a lui Ion Vrînceanu în funcția
de șef al Direcției educație, tineret și sport sec. Buiucani, mun. Chișinău.
(f.d.16, vol.I)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 26 ianuarie 2022 a respins
apelul declarat de Direcția generală educație tineret și sport a mun. Chișinău
al Consiliului mun. Chișinău, a admis apelul declarat de Ion Vrînceanu și a
casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021, în
partea respingerii pretenției de restabilire a lui Ion Vrînceanu în funcția de
șef al Direcției generale educație, tineret și sport a sectorul Buiucani, mun.
Chișinău, și, în această parte a emis o nouă hotărâre, prin care Ion Vrînceanu
a fost restabilit în funcția de șef al Direcției generale educație, tineret și sport
a sectorul Buiucani, mun. Chișinău, cu încasarea salariului pentru perioada
absenței forțate de la serviciu, în rest, a menținut hotărârea. (f.d.20-28, vol.I)
În data de 27 ianuarie 2022, Ion Vrînceanu a adresat Curții de Apel
Chișinău cererea prin care a solicitat inițierea executării hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 și a deciziei Curții
de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022. (f.d.44-45, vol.I)
La 28 ianuarie 2022, Ion Vrînceanu a adresat o cerere către Direcția
generală educație tineret și sport mun. Chișinău, prin care a solicitat emiterea
ordinului de restabilire în funcție, cu încasarea salariului pentru perioada
absenței forțate de la serviciu din 17 august 2020 până la 26 ianuarie 2022
inclusiv și încasarea tuturor plăților salariale. (f.d. 58-59, vol.I)
Prin ordinul Direcției generale educație tineret și sport nr. 698-p din 1
februarie 2022 s-a anulat ordinul nr.1651-p din 17 august 2020, s-a restabilit
Ion Vrînceanu în funcție de șef al Direcției generale educație tineret și sport
sectorul Buiucani mun. Chișinău, începând cu 1 februarie 2022, cu încasarea
salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu. Totodată, s-a dispus
achitarea lui Ion Vrînceanu un salariu mediu și suma de 5 000 lei cheltuieli
de asistență juridică. (f.d.69, vol.I)
Totodată, prin ordinul nr.700-p din 1 februarie 2022 Direcția generală
educație tineret și sport a suspendat raporturilor de serviciu ale lui Ion
Vrînceanu, șef al Direcției generale educație tineret și sport sectorul
Buiucani, începând cu 1 februarie 2022, pe perioada desfășurării anchetei de
serviciu. (f.d.70, vol.I)
Din materialele dosarului rezultă, că prin scrisoarea nr. 01-17/89 din
22 februarie 2022 Direcția generală educație tineret și sport sectorul
Buiucani mun. Chișinău, a solicitat Direcției generale finanțe alocarea
mijloacelor financiare suplimentare pentru executarea ordinul nr. 698-p din
1 februarie 2022 și anume încasarea salariului pentru perioada absenței
12
forțate de la serviciu în sumă de 286 277,85 lei, achitarea unui salariu mediu
în mărime de 12 835,83 lei și a sumei de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică. (f.d. 65, vol.I)
Prin ordinul de plată nr. 1387 din 20 iunie 2022, se confirmă achitarea
de către Direcția generală educație tineret și sport lui Ion Vrînceanu a sumei
de 5 000 lei conform ordinului nr. 698-p din 1 februarie 2022. (f.d.67,128,
vol.I)
Ulterior, prin dispoziția Primarului general al municipiului Chișinău
din data de 11 octombrie 2022, s-a acceptat distribuirea alocațiilor prevăzute
în bugetul municipal Chișinău pentru anul 2022, pentru cheltuielile ce țin de
executarea documentelor judecătorești către DETS sectorul Buiucani a
sumei de 307 836 lei. (f.d.127, vol.I)
Prin ordinele de plată nr. 1733 și 1735 din 20 octombrie 2022, Direcția
educație tineret și sport sectorul Buiucani a achitat lui Ion Vrînceanu suma
de 187 993,12 lei și respectiv suma de 5 000 lei. (f.d.129, 130, vol.I)
Direcția educație tineret și sport sectorul Buiucani prin scrisoarea nr.
01-16/745 din 17 noiembrie 2022 a confirmat că în baza deciziei Curții de
Apel Chișinău din data de 26 ianuarie 2022 și a ordinului nr. 698-p din 1
februarie 2022 s-a efectuat transferul la contul lui Ion Vrînceanu, conform
ordinelor de plată nr. 1733 și 1735 din 20 octombrie 2022 în sumă de 192
993,12 lei. ( f.d. 126, vol.I)
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Ministerul Justiției
întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea în latura cuantumului
prejudiciului moral a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond
și cu emiterea în partea casată a unei noi decizii privind admiterea parțială a
cererii de chemare în judecată depusă de către Ion Vrînceanu.
La caz, Ion Vrînceanu legătură cu tergiversarea executării hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 și a deciziei din 26
ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a sesizat instanța de judecată cu
prezenta acțiune, solicitând constatarea încălcării dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătoreștii, încasarea prejudiciu moral în
mărime de 800 000 lei, a prejudiciu material cauzat prin neexecutarea
intenționată a hotărârii judecătorești în mărime de 113 914,28 lei și
cheltuielile de judecată în legătură cu examinarea prezentei acțiuni.
Prin hotărârea din 09 februarie 2023 și prin hotărârea suplimentară
din 16 februarie 2023 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, menținute
prin decizia din data de 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
admis parțial acțiunea depusă de către Ion Vrînceanu, s-a constatat încălcarea
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreștii, s-a
încasat suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin
13
neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii, suma de 7 000 lei cu titlu de
cheltuieli de asistență juridică precum și suma de 8 000 lei cu titlu de
cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizei. (f.d. 216, 224-227,235-249,
vol.I)
Instanțele de judecată au concluzionat că nu a fost executată integral
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 și decizia
Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022, or, la materialele dosarului
lipsesc probe în acest sens.
Totodată, instanțele de judecată au stabilit, că hotărârea în partea
încasării salariului pentru absența forțată de la muncă, a cheltuielilor de
asistență juridică și încasarea unui salariu mediu pe economie a fost
executată în ziua depunerii cererii de chemare în judecată de către Ion
Vrînceanu, însă, nu a fost executată în partea restabilirii lui Ion Vrînceanu,
în funcția de șef al Direcției generale educație, tineret și sport a sect.
Buiucani, mun. Chișinău, or, în aceiași zi cu emiterea ordinului privind
restabilirea lui Ion Vrînceanu în funcție, a fost emis și ordinul privind
suspendarea acestuia din funcția deținută pe perioada desfășurării anchetei
de serviciu.
Astfel, instanțele de judecată au conchis că decizia Curții de Apel
Chișinău din 26 ianuarie 2022 în partea restabilirii în funcție a lui Ion
Vrînceanu, nu a fost executată, fiind mimată restabilirea ultimului în funcție,
cu suspendarea din funcție în aceeași zi.
În aceste circumstanțe și reieșind din criteriile prevăzute de lege pentru
determinarea unei reparații echitabile a prejudiciului invocat precum și de
pretențiile invocate, de complexitatea cauzei, de comportamentul părților, de
conduita autorităților publice, de durata încălcării și de importanța procesului
pentru Ion Vrînceanu, instanțele de judecată au considerat că suma de 100
000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, este suficientă pentru acoperirea
prejudiciului cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătoreștii și este una proporțională cu sumele acordate de instanțele
naționale, cât și de Curtea Europeană pe cazuri similare, iar cuantumul
prejudiciului moral pretins de către Ion Vrînceanu în mărime de 800 000 lei
este vădit disproporționat și excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz și
principiul general al echității.
Ministerul Justiției, prin recursul înaintat, a criticat soluțiile
instanțelor de judecată, menționând că au apreciat arbitrar raportul motivat
prezentat și nu au luat în considerare circumstanțele specifice procedurii de
executare precum și măsurile întreprinse de către autoritățile statului, iar
suma acordată de către instanțele de judecată cu titlu de prejudiciu moral este
exagerată și neechitabilă.
Deși a declarat recurs în latura hotărârii suplimentare din 16 februarie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, argumentele recursului s-a axat
pe legalitatea încasării de către instanțele de judecată a prejudiciului moral
14
într-un cuantum exagerat în raport cu practica CEDO cum ar fi cauza Muhin
c. Moldova.
Instanța de recurs, verificând cadrul legal pertinent raportat la
circumstanțele cauzei, concluzionează că instanțele de judecată, deși, corect
au admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Ion
Vrînceanu și au constatat încălcarea dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătoreștii, arbitrar au apreciat probele prezentate
referitor la neexecutarea hotărârii judecătorești, precum și au apreciat
cuantumul prejudiciului moral dispus spre încasare.
Astfel, pentru a elucida aspectele abordate în speță, instanța de recurs
evidențiată că executarea hotărârii judecătorești reprezintă etapa finală a
actului de justiție și are un rol esențial în garantarea drepturilor recunoscute
printr-o decizie a instanței. Dreptul la executarea în termen rezonabil este o
componentă fundamentală a dreptului la un proces echitabil, consacrat de
art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de jurisprudența
CtEDO.
Dreptul la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreștii de
către autoritățile publice implică obligația statului de a se asigura că
hotărârile judecătorești definitive sunt puse în aplicare într-un interval de
timp adecvat, fără întârzieri nejustificate. O hotărâre rămasă fără executare
își pierde valoarea, iar dreptul recunoscut devine iluzoriu și teoretic.
Instanța de recurs menționează că respectarea termenului rezonabil
pentru executarea hotărârilor judecătorești este esențială pentru menținerea
statului de drept și pentru garantarea efectivității justiției. Statul are obligația
pozitivă de a crea un sistem funcțional care să permită punerea rapidă și
eficientă în aplicare a deciziilor instanțelor.
Din materialele dosarului rezultă cert că prin hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021, menținută în această parte prin
decizia din 26 ianuarie 2022 Curții de Apel Chișinău, s-a obligat Direcția
generală educație, tineret și sport a mun. Chișinău să achite în beneficiul lui
Ion Vrînceanu, salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada
17 august 2020 - 20 aprilie 2021, cu reținerea sumelor obligatorii ce urmează
a fi vărsate în bugetul public național și bugetul asigurărilor sociale, suma de
5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 26 ianuarie 2022 a dispus
restabilirea lui Ion Vrînceanu în funcția de șef al Direcției generale educație,
tineret și sport a sectorul Buiucani, mun. Chișinău, cu încasarea salariului
pentru perioada absenței forțate de la serviciu. (f.d.20-28, vol.I)
Prin ordinul Direcției generale educație tineret și sport nr. 698-p din
1 februarie 2022 s-a restabilit Ion Vrînceanu în funcția de șef al Direcției
generale educație tineret și sport sectorul Buiucani mun. Chișinău, începând
cu 1 februarie 2022, cu încasarea salariului pentru perioada absenței forțate
de la serviciu. Totodată, s-a dispus achitarea lui Ion Vrînceanu a unui salariu
mediu și suma de 5 000 lei cheltuieli de asistență juridică. (f.d.69, vol.I)
15
Totodată, prin ordinul nr.700-p din 1 februarie 2022 Direcția generală
educație tineret și sport a suspendat raporturilor de serviciu ale lui Ion
Vrînceanu, șef al Direcției generale educație tineret și sport sectorul
Buiucani, începând cu 1 februarie 2022, pe perioada desfășurării anchetei de
serviciu. (f.d.70, vol.I)
Prin ordinele de plată nr. 1733 și 1735 din 20 octombrie 2022, Direcția
educație tineret și sport sectorul Buiucani a achitat lui Ion Vrînceanu suma
de 187 993,12 lei și respectiv suma de 5 000 lei. (f.d.129, 130, vol.I)
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că în
analiza caracterului rezonabil al duratei de executare a unei hotărâri
judecătorești definitive urmează a fi aplice o serie de criterii jurisprudențiale
consolidate, în funcție de circumstanțele specifice ale fiecărei cauze precum:
- complexitatea cauzei, evaluată în funcție de natura litigiului, gradul de
dificultate a măsurilor de executare și eventualele obstacole de ordin juridic
sau factual care pot justifica o anumită întârziere, la acest aspect CEDO în
cauza Frydlender c. Franța, [GC], 27 iunie 2000, § 43, a recunoscut că o
complexitate ridicată poate justifica o durată mai mare a procedurii;
- comportamentul părților, care presupune analiza conduitei
reclamantului, a autorităților publice de executare, totodată se va aprecia
dacă reclamantul a întreprins demersuri diligente pentru obținerea executării
și dacă autoritățile au acționat cu promptitudine, diligență și eficiență, în
cauza Prodan c. Moldova, 18 mai 2004, §§ 52–54, Curtea a constatat că
autoritățile naționale nu au luat măsuri adecvate pentru executarea unei
hotărâri timp de peste patru ani, ceea ce a constituit o încălcare a art. 6 § 1;
- importanța cauzei pentru reclamant/sau miza litigiului, care vizează
valoarea economică, socială sau personală a dreptului recunoscut prin
hotărârea judecătorească, precum și consecințele neexecutării asupra vieții
reclamantului. În cauza Hornsby c. Grecia, 19 martie 1997, § 45, Curtea a
subliniat că lipsa executării unei hotărâri judecătorești definitive, care privea
deschiderea unei unități educaționale, a golit de conținut dreptul de acces la
justiție.
Astfel, aceste criterii sunt utilizate de Curtea Europeană în aplicarea
art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, care garantează nu doar dreptul la un proces echitabil, ci și
dreptul la executarea efectivă și într-un termen rezonabil a hotărârilor
judecătorești definitive.
Instanța de recurs reține că Ion Vrînceanu a întreprins acțiunile
necesare în vederea executării hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
din 20 aprilie 2021 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022,
or, a solicitat Curții de Apel Chișinău inițierea procedurii de executare,
ulterior a depus un șir de cereri adresate atât Direcției generale educație
tineret și sport al Consiliului Municipal Chișinău, cât și Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat executarea hotărârii judecătoreștii cât și
impunerea acțiunilor, în ordinea stabilită de prevederile articolelor 253, 254,
16
255 din Codul administrativ în privința Direcției generală educație tineret și
sport.
La rândul, său, Direcția generală educație tineret și sport, a menționat
drept motiv de neexecutare a hotărârii, lipsa mijloacelor financiare în
vederea achitării sumelor dispuse prin hotărârea instanței de judecată,
considerând acest motiv o justificare întemeiată de întârziere.
La acest aspect completul de judecată ține să evidențieze că pentru a
fi considerată justificată, întârzierea trebuie să rezulte din circumstanțe
concrete, să nu fie excesivă în durată și să nu reflecte pasivitatea sau
neglijența autorității publice. Totodată, o întârziere în executarea hotărârii
judecătoreștii ar putea fi justificată nu trebuie să fie astfel încât să atingă
esența dreptului asigurat de art. 6§1 al Convenției pentru apărarea drepturilor
omului și libertăților fundamentale.
Instanța de recurs evidențiază că deși Direcția generală educație tineret
și sport sectorul Buiucani mun. Chișinău, la 22 februarie 2022 a solicitat
Direcției generale finanțe alocarea mijloacelor financiare suplimentare
pentru executarea ordinului nr. 698-p din 1 februarie 2022, care au fost
alocate abia în data de 11 octombrie 2022, acest fapt nu constitui o justificare
întemeiată a întârzierii executării hotărârii judecătoreștii, în condițiile în care
prin această întârziere aduce atingere drepturilor salariale ale lui Ion
Vrînceanu, garantate indirect de art.6§1 CEDO.
În aceste circumstanțe instanța de recurs menționează, că hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 privind impunerea
Direcției educație, tineret și sport a sect. Buiucani, mun. Chișinău la
încasarea drepturilor salariale a fost executată de către autoritatea publică cu
întârziere nejustificată, or, hotărârea în partea încasării unui salariu mediu,
prin prisma art. 256, alin. (1), lit. b) din Codul de procedură civilă urmează
a fi executată imediat, prevedere care nu a fost executată de către Direcția
generală educație tineret și sport, decât abia la 20 octombrie 2022.
Respectiv, se atestă cu certitudine că Ion Vrînceanu a avut o reacție
activă și a depus diligență necesară și rezonabilă pentru a obține executarea
efectivă a hotărârii judecătoreștii, deci, neexecutarea hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 nu poate fi imputată lui Ion
Vrînceanu.
Cu referire la pretinsa încălcare a termenului de executare a deciziei
Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022 invocată de către Ion Vrînceanu
în partea restabilirii acestuia în funcția de șef al Direcției generale educație,
tineret și sport a sectorul Buiucani, mun. Chișinău, cu încasarea salariului
pentru perioada absenței forțate de la serviciu, instanța constată că aceasta
nu este întemeiată.
La acest aspect, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
relatează că în ședința de judecată Ion Vrînceanu a menționat că Curtea de
Apel Chișinău la cererea lui Ion Vrînceanu a inițiat procedura de executare
17
a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 și a
deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Instanța de recurs evidențiază că odată cu punerea în aplicare a
Codului administrativ – 01 aprilie 2019, executarea hotărârilor judecătorești
în care autorităților publice au calitatea de debitor este pusă în sarcina
Curților de apel, care au împuterniciri de a intenta și controla legalitatea
acțiunilor întreprinse se către autoritățile publice în scopul executării
hotărârilor judecătorești irevocabile.
Prin urmare, aceasta este procedura legală de impunere a Direcției
generale educație, tineret și sport a sectorul Buiucani, mun. Chișinău la
executarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021
și a deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Totodată, accesând Portalul național al instanțelor de judecată s-a
stabilit că prin încheierea Curții de Apel Chișinău din data de 21 decembrie
2022 s-a încetat procedura de executare inițiată la cererea depusă de către
Ion Vrînceanu în temeiul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din
20 aprilie 2021 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022. În
motivarea acestei soluții instanța de judecată a reținut că scopul procedurii
de executare a fost atins, odată cu emiterea la 01 februarie 2022 a ordinului
nr. 698-p cu privire la restabilirea lui Ion Vrînceanu în funcția de șef al
Direcției educație, tineret și sport a sect. Buiucani, mun. Chișinău, precum și
a ordinelor de plată nr. 1387 din 20 iunie 2022, nr. 1733 din 20 octombrie
2022 cu nr.1733, astfel, fiind executată hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 și decizia Curții de Apel Chișinău din 26
ianuarie 2022.
Prin urmare, instanța de recurs constată, că decizia Curții de Apel
Chișinău din 26 ianuarie 2022 în partea restabilirii lui Ion Vrînceanu în
funcția de șef al Direcției educație, tineret și sport a sect. Buiucani, mun.
Chișinău, a fost executată în data de 01 februarie 2022, deci, nu poate accepta
concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că în această
parte nu a fost executată, or, încheierea Curții de Apel Chișinău din data de
21 decembrie 2022, prin care s-a încetat procedura de executare inițiată
inclusiv în partea restabilirii în funcție nu a fost contestată cu recurs de către
Ion Vrînceanu.
Prin urmare, în temeiul art. 16, alin. (2), art. 123, alin. (2) din Codul
de procedură civilă, împrejurările constatate prin încheierea Curții de Apel
Chișinău nr. 3ex-8/22 din 21 decembrie 2022 și anume că Ion Vrînceanu în
baza ordinului nr. 698-p din 01 februarie 2022 a fost restabilit în funcția de
șef al Direcției educație, tineret și sport a sect. Buiucani, mun. Chișinău, a
obținut autoritatea de lucru judecat. Iar unul din elementele fundamentale al
preemțiunii dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care
înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.
Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res
judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârii judecătorești.
18
Astfel, Ion Vrînceanu a acceptat că hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 și decizia Curții de Apel Chișinău din 26
ianuarie 2022 au fost executate integral.
Argumentul lui Ion Vrînceanu precum că decizia Curții de Apel
Chișinău din 26 ianuarie 2022, prin care s-a dispus restabilirea acestuia în
funcția de șef al Direcției educație, tineret și sport a sect. Buiucani, mun.
Chișinău, nu a fost executată efectiv, deoarece în aceiași dată cu restabilirea
în funcție a fost emis ordinul nr. 700-p privind suspendarea raporturilor de
serviciu ale lui Ion Vrînceanu, șef al Direcției generale educație tineret și
sport sectorul Buiucani, începând cu 1 februarie 2022, nu este reținut de către
instanța de recurs, deoarece contravine împrejurărilor constatate prin
încheierea Curții de Apel Chișinău nr. 3ex-8/22 din 21 decembrie 2022. La
rândul său acest ordin a fost contestat în ordinea stabilită de Codul
administrativ, deci, instanța de judecată competentă urmează să se expună
asupra suspendării acestuia din funcție.
Prin urmare, luând în considerare complexitatea executării hotărârii
judecătorești irevocabile, comportamentul lui Ion Vrînceanu, care a fost
activ, pasivitatea autorității publice pârâte, cât și interesul lui Ion Vrînceanu
pentru respectarea drepturilor salariale, instanța de recurs conchide că
Direcția educație, tineret și sport a sect. Buiucani, mun. Chișinău a încălcat
termenul rezonabil de executare a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani din 20 aprilie 2021 în partea încasării salariului pentru absența
forțată de la muncă pentru perioada 17 august 2020 - 20 aprilie 2021, cu
reținerea sumelor obligatorii ce urmează a fi vărsate în bugetul public
național și bugetul asigurărilor sociale și a cheltuielilor de asistență juridică.
Deoarece, s-a constatat încălcarea executării în termen rezonabil a
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 în partea
încasării drepturilor salariale și a cheltuielilor de asistență juridică, în temeiul
art. 2037, alin. (1) și (2) din Codul civil și art. 2, alin. (1), alin. (6) din Legea
nr. 87 din 21 aprilie 2011, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
va stabili cuantumul prejudiciului moral suferit de către Ion Vrînceanu ca
urmare a întârzierii executării hotărârii judecătoreștii.
Astfel, unul din criteriile generale de apreciere a prejudiciului moral
este criteriul echității, care prezintă o justă despăgubire, iar cuantumul
despăgubirii trebuie stabilit astfel încât acesta să aibă efect compensator și
nu trebuie să constituie nici sumă excesivă și nici venit nejustificat. Scopul
sumei stabilite cu titlu de satisfacție echitabilă este exclusiv de a-i acorda
reclamantului o reparație pentru prejudiciul pe care acesta l-a suferit, ce
constituie o consecință a încălcării constatate.
În jurisprudența sa CEDO urmărește stabilirea unei compensații
juste pentru suferințele nepatrimoniale cauzate de încălcarea drepturilor
fundamentale, iar la stabilirea cuantumului prejudiciului nu folosește
formule matematice, ci o evaluare casuistică, bazată pe o serie de criterii
constante și anume gravitatea și natura încălcării, durata încălcării, impactul
19
asupra vieții personale sau profesionale a reclamantului, comportamentul
autorităților, conduita reclamantului, reparațiile oferite la nivel național,
precum și jurisprudența anterioară a Curții.
Deci, la aprecierea cuantumului compensației prejudiciului moral
suportat de către Ion Vrînceanu, instanța de recurs ține cont de
comportamentul părților, importanța procesului pentru reclamant, de durata
neexecutării hotărârii judecătoreștii, precum și caracterul și gravitatea
suferințelor psihice sau fizice suportate.
La aceste aspecte completul de judecată reține că cauzarea
prejudiciului moral suferit de către Ion Vrînceanu se confirmă inclusiv prin
extrasele medicale prezentate, precum și prin raportul de expertiză
extrajudiciară din 9 ianuarie 2023 efectuat de Biroul individual de expertize
judiciare „Bulgaru Ala”. (f.d.142-151, 176-193, vol.I)
Cu referire la comportamentul părților, importanța procesului
pentru reclamant, precum și de durata neexecutării hotărârii judecătoreștii
completul de judecată reține, că Ion Vrînceanu a avut un comportament activ
în procesul de executare a hotărârii judecătorești, iar Direcția educație,
tineret și sport a sect. Buiucani, mun. Chișinău, deși, a admis încălcarea
dreptului la executare în termen rezonabil timp de 10 luni, nu a făcut-o
intenționat, dar din lipsa mijloacelor financiare pentru achitarea drepturilor
salariale și cheltuielilor de judecată, iar urmare a obținerii acestora a achitat
lui Ion Vrînceanu salariul pentru absența forțată de la muncă și cheltuielile
de asistență juridică.
În baza celor relatate și în temeiul cadrului legal pertinent instanța
de recurs reține ca întemeiate criticele Ministerului Justiției privind
cuantumul prejudiciului moral dispus spre încasarea de către instanțele de
judecată ierarhic inferioare, or, acesta este mare în raport cu prejudiciu moral
real suportat în termen de 10 luni de neexecutare a hotărârii judecătorești.
Prin urmare, reieșind din criteriile prevăzute de lege pentru
determinarea unei reparații echitabile a prejudiciului moral invocat, în
funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a survenit neexecutarea,
precum și de pretențiile invocate, de complexitatea cauzei, de
comportamentul părților, de conduita autorităților publice, de durata
încălcării și de importanța procesului pentru Ion Vrînceanu, completul de
judecată concluzionează că suma de 20 000 lei este suficientă pentru
acoperirea prejudiciului moral cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil
a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 și a
deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022 și este una
proporțională cu sumele acordate de instanțele naționale, cât și de Curtea
Europeană pe cazuri similare, or, cuantumul prejudiciului moral pretins de
către Ion Vrînceanu în mărime de 800 000 lei este vădit disproporționat și
excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.
În această ordine de idei, deși concluziile instanțelor de judecată
ierarhic inferioare privind neexecutarea deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții
20
de Apel Chișinău în partea restabilirii la serviciu a lui Ion Vrînceanu sunt
greșite, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează
că soluția instanțelor de judecată privind admiterea parțială a cererii de
chemare în judecată, este corectă și anume în ceea ce privește constatarea
faptului încălcării termenului rezonabil de executare a hotărârii judecătorești
precum și în latura acordării despăgubirilor pentru asemenea încălcare. La
rândul său Curtea Supremă de Justiție va corecta soluția instanțelor ierarhic
inferioare legate de cuantumul despăgubirilor morale acordate pentru această
încălcare, instanțele ierarhic inferioare, acordând o sumă mult prea mare
pentru neexecutarea hotărârii judecătorești în decursul a 10 luni.
Cu referire la solicitarea Ministerului Justiției privind anularea
hotărârii suplimentare a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 16 februarie
2023, completul de judecată menționează că autoritatea recurentă, deși, a
contestat și hotărârea suplimentară, nu a oferit argumente privind ilegalitatea
sau netemeinicia încasării prin această hotărâre a sumei de 8 000 lei cu titlu
de cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizei.
De rând cu acestea reclamantul Ion Vrînceanu și-a justificat
solicitarea privind încasarea prejudiciului moral într-un cuantum mai mare
decât cel oferit de către instanțele naționale și Curtea Europeană a
Drepturilor Omului pe cauze similare, anume prin concluziile înserate în
acest raport de expertiză.
La fel se atestă că nici în ședința de judecată Ministerul Justiției nu
a motivat de ce cheltuielile suportate de către Ion Vrînceanu pentru această
expertiză nu ar fi justificate.
Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține legalitatea hotărârii suplimentare a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 16 februarie 2023.
Din considerentele menționate, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție conchide necesitatea de a admite recursul declarat de
către Ministerul Justiției cu casarea parțială a deciziei din 01 noiembrie 2023
a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 09 februarie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru în latura contestată.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 445, alin. (1), lit. b) din
Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de către Ministerul Justiției.
Casează decizia din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 09 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
adoptate în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de către Ion Vrînceanu împotriva Ministerului Justiției, intervenient
accesoriu Direcția generală educație tineret și sport a mun. Chișinău în partea
reparării prejudiciului moral cauzat și în această parte emite o nouă hotărâre
21
prin care:
Încasează de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în
beneficiul lui Ion Vrînceanu prejudiciul moral în mărime de 20 000
(douăzeci mii) lei cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii
din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a deciziei din
26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
În rest menține decizia din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, hotărârea din 09 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru și hotărârea suplimentară din 16 februarie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
22