3ra-454/22 — contestarea actului administrativ

3ra-454/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-454/2022

2-20111616-01-3ra-20042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M.Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, A.Pahopol, V.Mihaila)

Î N C H E I E R E

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Direcția Generală Educație,

Tineret și Sport a Consiliului mun.Chișinău și de Solomițchi Veronica,

reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vrînceanu Ion împotriva Direcției Generale Educație, Tineret și

Sport a Consiliului mun.Chișinău, persoană terță Solomițchi Veronica cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 08 septembrie 2020, reclamantul Vrînceanu Ion a depus acțiune în

contencios administrativ împotriva Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a

mun. Chișinău, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 1651-p din 17 august

2020 emis de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău cu

restabilirea lui Vrînceanu Ion în funcția anterior deținută de șef al Direcției

Educație, Tineret și Sport sec. Buiucani, mun. Chișinău, încasarea de la Direcția

Generală Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău în beneficiul lui Vrînceanu

Ion salariul pentru absența forțată de la muncă începând cu data eliberării 17

august 2020 și până la restabilirea în serviciu, încasarea prejudiciului moral cauzat

ca urmare a concedierii ilegale din funcție în mărime de 20 000 lei, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, a indicat că, în anul 1997 a fost angajat în funcția de șef

al Direcției Educație, Tineret și Sport sectorul Buiucani.

A menționat că, la data de 17 august 2020, i-a fost adus la cunoștință ordinul

instituției pârâte nr. 1651-p din 17 august 2020, prin care a fost destituit din

funcție.

A afirmat că, potrivit actului administrativ enunțat, a fost destituit din funcție

în temeiul art. 61 lit. c) și art. 64 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public.

Din conținutul actului administrativ contestat rezultă că instituția pârâtă a

efectuat în cadrul Direcției Educație, Tineret și Sport sect. Buiucani o verificare a

procesului de achiziții publice pentru anul 2020, în temeiul ordonanței privind

1

începerea urmăririi penale din 23.07.2020, cauzei penale nr. XXXXX; demersului

nr. 248 din 18.08.2020 al Direcției municipale Chișinău a Serviciului de Informații

și Securitate; procesului-verbal al ședinței referitor la activitatea instituțiilor

preșcolare din sect. Buiucani din 12.08.2020; notei informative cu privire la

atestarea încălcărilor grave de procedură și legislației referitor la efectuarea

procedurilor de achiziții publice; denunțurilor directorilor instituțiilor de educație

timpurie din subordinea DETS s. Buiucani; informației Centrului de Sănătate

Publică privind nepregătirea instituțiilor de educație timpurie conform Raportului

de autoevaluare privind pregătirea pentru redeschiderea instituțiilor de educație

timpurie din cadrul DETS s. Buiucani.

A notat reclamantul că, nu dispune și nu i-au fost aduse la cunoștință actele

menționate, iar din conținutul actului administrativ contestat, nu îi este clar care

anume încălcări le-ar putea comite în calitate de șef al Direcției Educație, Tineret și

Sport sect. Buiucani și care a fost starea de incompatibilitate în care s-ar fi aflat și

pentru care a fost destituit din funcție. Nu i-a fost adusă la cunoștință de către

instituția pârâtă nici o informație despre vreo presupusă stare de incompatibilitate

și nici nu i-a fost solicitată vreo explicație referitor la careva presupuse încălcări.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 25, 61, 64

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public.

A indicat că, contrar art. 64 alin. (1) lit. c) Legea nr. 158/2008, instituția

pârâtă a dispus destituirea din funcție a reclamantului, deși nu s-a stabilit nici un

motiv legal de incompatibilitate a subsemnatului cu funcția deținută.

Contrar art. 64 alin. (1) lit. c) Legea nr. 158/2008 instituția pârâtă nu i-a adus

la cunoștința reclamantului careva motiv legal de incompatibilitate, nu i-a acordat

acestuia termen pentru a înceta această incompatibilitate în caz când ar fi existat cu

adevărat.

A considerat reclamantul că ordinul instituției pârâte nr. 1651-p din

17.08.2020 urmează a fi anulat, ca fiind ilegal în fond, cu restabilirea reclamantului

Vrînceanu Ion în funcția anterior deținută.

Conform art. 90 Codul muncii, în caz de restabilire în funcție consideră că

instituția pârâtă urmează să achite reclamantului salariul mediu pentru întreaga

perioadă de absență forțată de la muncă, adică începând cu data de 17.08.2020 și

până la restabilirea în funcție.

Totodată, conform art. 90 Codul muncii, în caz de restabilire în funcție,

instituția pârâtă poate fi obligată la plata prejudiciului moral ca urmare a

concedierii ilegale din funcție, pe care îl estimează la suma de 20 000 lei.

A relatat că, procedura prealabilă în litigii de contencios administrativ privind

anularea actului administrativ de eliberare nelegitimă din funcție nu este

obligatorie, deoarece legea (art. 89 Codul muncii) prevede că, în caz de litigiu,

restabilirea în funcție poate avea loc doar în temeiul hotărârii judecătorești.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 21 septembrie 2021,

s-a acordat titularului acțiunii un termen rezonabil în vederea lichidării

neajunsurilor indicate în respectivul act judecătoresc (Vol. I, f.d. 9-10).

La data de 02 octombrie 2020, Vrînceanu Ion a depus cerere de chemare în

judecată concretizată, ajustând cerințele sale prevederilor art. 60 alin. (3), art. 140

și art. 206 din Codul administrativ, solicitând anularea ordinului nr. 1651- p din 17

august 2020 emis de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău

2

cu restabilirea lui Vrînceanu Ion în funcția anterior deținută de șef al Direcției

Educație, Tineret și Sport sec. Buiucani, mun. Chișinău, încasarea de la Direcția

Generală Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău în beneficiul lui Vrînceanu

Ion salariul pentru absența forțată de la muncă începând cu data eliberării 17

august 2020 și până la restabilirea în serviciu, precum și compensarea cheltuielilor

de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 30 decembrie 2020,

s-a atras în prezentul proces judiciar în calitate de persoană terță – Solomițchi

Veronica, care la momentul derulării procesului ocupa funcția de șef al Direcției

Educație, Tineret și Sport sec. Buiucani, mun. Chișinău (Vol. I, f.d. 140).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021, s-a

admis parțial acțiunea.

S-a anulat ordinul Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a mun.

Chișinău nr. 1651-p din 17 august 2020 ,,Cu privire la destituire”.

S-a obligat Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău să

achite în beneficiul lui Vrînceanu Ion, salariul pentru absența forțată de la muncă

pentru perioada 17 august 2020 – 20 aprilie 2021, cu reținerea sumelor obligatorii

ce urmează a fi vărsate în bugetul public național și bugetul asigurărilor sociale.

S-a obligat Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău să

achite în beneficiul lui Vrînceanu Ion, suma de 5 000 lei (cinci mii lei) cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică, excedentul sumei neîncasate cu acest titlu s-a

respins ca neîntemeiat.

S-a respins pretenția de restabilirea lui Vrînceanu Ion în funcția de șef al

Direcției Educație, Tineret și Sport sec. Buiucani, mun. Chișinău (vol. II, f.d.44).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 mai 2021, s-a

respins ca neîntemeiată cererea Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a

mun. Chișinău privind explicarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 20 aprilie 2021 (vol. II, f.d.120-123).

La data de 29 aprilie 2021, Vrînceanu Ion a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 prin care a solicitat

casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii pretenției de restabilire în

funcție, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de

chemare în judecată (f.d.110, vol.II). La data de 10 iunie 2021, a fost depusă

cererea de apel motivată (vol. II, f.d.150- 152).

La data de 12 mai 2021, Direcția Generală, Educație Tineret și Sport a

Consiliului mun. Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor

admise, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral acțiunea

reclamantului (f.d.127-128, vol.II). La data de 31 mai 2021, a fost înregistrată

cererea de apel motivată (vol.II, f.d.134-137).

Prin urmare, instanța de apel a menționat că apelurile depuse de Vrînceanu Ion

și Direcția Generală, Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău au fost

depuse în termenul prevăzut de lege.

Prin decizia din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.

Chișinău. S-a admis apelul declarat de către Vrînceanu Ion și s-a casat hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021, în partea respingerii

pretenției de restabilire a lui Vrînceanu Ion în funcția de șef al Direcției Generale

3

Educație, Tineret și Sport a sect. Buiucani, mun. Chișinău, și, în această parte s-a

emis o nouă hotărâre, prin care pretenția dată, s-a admis. S-a restabilit Vrînceanu

Ion în funcția de șef al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a sect.

Buiucani, mun. Chișinău, cu încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de

la serviciu. În rest, hotărârea s-a menținut. Decizia în partea restabilirii în funcție se

va executa imediat.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că din sensul prevederilor

art. 64 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, rezultă că persoana/organul care

are competența legală de numire în funcție va dispune destituirea din funcția

publică printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public în

termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei destituirii din funcția

publică, în următoarele cazuri: c) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate,

iar funcționarul public nu acționează pentru încetarea acesteia în termenul stabilit

de prezenta lege.

Iar, conform art. 16 din Legea cu privire la declararea averii și intereselor

personale, rezultă că subiectul declarării se află într-o stare de incompatibilitate în

cazul în care pe lângă funcția publică sau de demnitate publică deține/exercită

simultan o altă funcție, calitate sau activitate, fapt care este interzis prin Constituția

Republicii Moldova și/sau prin alte acte legislative.

La caz însă, autoritatea publică nu a prezentat nici un act întocmit de

Autoritatea Națională de Integritate, care ar confirma faptul că Vrînceanu Ion s-ar

afla în stare de incompatibilitate.

Instanța de apel a notat că, ordinul cu privire la destituirea din funcție are un

caracter ambiguu și conține concluzii contradictorii, iar aceste neconcordanțe

afectează legalitatea actului administrativ și nu pot fi înlăturate decât prin anularea

ordinului contestat.

În susținerea ilegalității actului administrativ, instanța de apel a indicat

prevederile art. 44 din Codul administrativ, potrivit cărora, participanți la

procedura administrativă sunt: autoritatea publică, orice persoană fizică și juridică

care a solicitat inițierea procedurii sau în privința căreia procedura a fost inițiată,

precum și orice altă persoană atrasă de autoritatea publică în procedura

administrativă. Dacă procedura administrativă implică necesitatea soluționării unei

chestiuni cu privire la drepturile și obligațiile comune ale mai multor participanți

sau drepturile și obligațiile participanților decurg din aceleași temeiuri de fapt sau

de drept, participarea lor la procedura administrativă este obligatorie. Autoritatea

publică este obligată să atragă în procedura administrativă, din oficiu sau la cerere,

persoanele ale căror drepturi pot fi afectate prin procedura administrativă. Dacă are

cunoștință despre astfel de persoane, autoritatea publică le informează despre

inițierea sau desfășurarea procedurii administrative.

Din sensul art. 71 alin. (1) Cod administrativ, dacă inițiază o procedură

administrativă din oficiu, autoritatea publică informează în scris participanții

despre aceasta în decursul unui termen rezonabil.

Potrivit art. 78 alin. (1) Cod administrativ, procedura administrativă se

finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative sau prin emiterea unui act

administrativ individual, respectiv încheierea unui contract administrativ.

Prin prisma normelor citate mai sus, instanța de apel a relatat că după cum

corect a reținut și instanța de fond, având în vedere faptul că Vrînceanu Ion este

4

destinatarul actului administrativ emis, autoritatea publică pârâtă urma să

informeze funcționarul despre inițierea procedurii administrative, însă, la

materialele cauzei lipsesc înscrisuri în acest sens, circumstanță care atestă

încălcarea principiilor transparenței acțiunilor autorității publice.

Instanța de apel a afirmat că eliberarea lui Vrînceanu Ion din funcție a avut loc

cu încălcarea prevederilor legale, acesta urmând a fi restabilit în funcția deținută

anterior, or, conform prevederilor art. 90 Codul muncii, în cazul restabilirii la locul

de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul

este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

Potrivit art. 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, repararea de către angajator a

prejudiciului cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri

pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică

decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.

Conform art. 165 alin. (1), (3) din Codul muncii, salariul mediu include toate

drepturile salariale din care, conform legislației în vigoare, se calculează

contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, cu excepția plăților cu caracter

unic. Modul de calculare a salariului mediu al salariatului este unic și se stabilește

de Guvern.

Conform art. 329 alin. (1) din Codul muncii, angajatorul este obligat să repare

integral prejudiciul material și cel moral сauzat salariatului în legătură cu

îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării

salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a

munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.

În conformitate cu art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, angajatorul este

obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate

cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în

particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă

muncă.

La data de 11 februarie 2022, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a

Consiliului mun.Chișinău a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel din 26

ianuarie 2022, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii

(f.d.111-112).

Ulterior, la 07 aprilie 2022 Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a

Consiliului mun.Chișinău a depus recurs motivat.

În susținerea recursului a invocat că instanța de apel nu a cercetat și elucidat

pe deplin toate circumstanțele cauzei și a aplicat greșit normele de drept material.

A avut loc o interpretare greșită a legislației materiale și procedurale.

A menționat că ordinul constestat a fost emis drept rezultat a constatării

multiplelor încălcări depistate, angajatorul a și emis ordinul nr. 1651-p din

17.08.2020 prin care l-a destituit pe Vrînceanu Ion din funcția de șef al Direcției

educației tineret și sport a sect.Buiucani din data de 17.08.2020, conform

prevederilor art.61 lit.c), art.64 alin. (l) lit.c) din Legea nr.158-XVI din 04.04.2008

cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

La 25 februarie 2022 Solomițchi Veronica și reprezentul acesteia avocatul

Avornic Gheorghe au depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel

din 26 ianuarie 2022, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea integrală a

5

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a

acțiunii (f.d.128-129).

La 24 martie 2022 Solomițchi Veronica, reprezentată de avocatul Avornic

Gheorghe a depus recurs motivat.

În motivarea recursului s-a invocat prevederile Legii nr.158/2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public, or funcția de șef al DGETS

sectorul Buiucani este ocupată prin concurs public din anul 2017, concurs

desfășurat legal cu respectarea Regulamentului pentru ocuparea funcției publice

prin concurs și la acea etapă Vrînceanu Ion nu a intervenit cu careva solicitări de

supsendare sau anulare a rezultatelor la concursul funcției publice de șef al al

DGETS sectorul Buiucani.

În concluzie a menționat Solomițchi Veronica, reprezentată de avocatul

Avornic Gheorghe că funcția la care pretinde Vrînceanu Ion este ocupată prin

concurs și în acest sens este imposibil careva restabiliri anume în funcția de șef al

al DGETS sectorul Buiucani.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 ianuarie 2022, la

11 februarie 2022, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului

mun.Chișinău a depus recurs nemotivat și la 25 februarie 2022 Solomițchi

Veronica și reprezentul acesteia avocatul Avornic Gheorghe au depus recurs

nemotivat.

La 17 martie 2022 instanța de apel a expediat decizia motivată prin

intermediul adresei electronice Veronicăi Solomițchi și reprezentul acesteia

avocatul Avornic Gheorghe (f.d.138), prin urmare recursul depus la 24 martie 2022

de către Solomițchi Veronica, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe este în

termen.

Conform recipisei reprezentantul Direcția Generală Educație, Tineret și Sport

a Consiliului mun.Chișinău a primit copia deciziei motivate a instanței de apel la

23 februarie 2022 (f.d.120).

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea

stării de urgență, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii

Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

La data de 02 martie 2022 de către Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova a fost adoptată dispoziția nr. 5. Prin pct. 5.2 subpct. 5.2.1 din

dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 5 din 02

martie 2022, s-a suspendat de drept examinarea de către instanțele de judecată a

acțiunilor în contencios administrativ, procedurile de executare a hotărârilor

judecătorești și a tranzacțiilor judiciare de împăcare, în conformitate cu prevederile

capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ al Republicii Moldova nr.

116/2018. Sunt exceptate de la suspendare cauzele privind luarea în custodie

publică a străinilor și de prelungire a duratei acesteia și alte categorii de cauze

6

stabilite expres prin dispoziții emise de Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recursul depus de Direcția Generală Educație,

Tineret și Sport a Consiliului mun.Chișinău la 07 aprilie 2022 este în termenul

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 19 mai 2022 Vrînceanu Ion a depus referințe și a solicitat respingerea

recursurilor depuse de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului

mun.Chișinău și de Solomițchi Veronica, reprezentată de avocatul Avornic

Gheorghe ca fiind neântemeiate.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Direcția Generală

Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.Chișinău și de Solomițchi Veronica,

reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe, în raport cu materialele cauzei,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

7

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibile recursurile depuse de Direcția Generală Educație, Tineret și

Sport a Consiliului mun.Chișinău și de Solomițchi Veronica, reprezentată de

avocatul Avornic Gheorghe.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a

Consiliului mun.Chișinău și de Solomițchi Veronica, reprezentată de avocatul

Avornic Gheorghe se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

8