3ra-454/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-454/2022 2-20111616-01-3ra-20042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M.Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, A.Pahopol, V.Mihaila) Î N C H E I E R E 27 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.Chișinău și de Solomițchi Veronica, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vrînceanu Ion împotriva Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.Chișinău, persoană terță Solomițchi Veronica cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La data de 08 septembrie 2020, reclamantul Vrînceanu Ion a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a mun.

Chișinău, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 1651-p din 17 august 2020 emis de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău cu restabilirea lui Vrînceanu Ion în funcția anterior deținută de șef al Direcției Educație, Tineret și Sport sec. Buiucani, mun. Chișinău, încasarea de la Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău în beneficiul lui Vrînceanu Ion salariul pentru absența forțată de la muncă începând cu data eliberării 17 august 2020 și până la restabilirea în serviciu, încasarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a concedierii ilegale din funcție în mărime de 20 000 lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, a indicat că, în anul 1997 a fost angajat în funcția de șef al Direcției Educație, Tineret și Sport sectorul Buiucani.

A menționat că, la data de 17 august 2020, i-a fost adus la cunoștință ordinul instituției pârâte nr. 1651-p din 17 august 2020, prin care a fost destituit din funcție. A afirmat că, potrivit actului administrativ enunțat, a fost destituit din funcție în temeiul art. 61 lit. c) și art. 64 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Din conținutul actului administrativ contestat rezultă că instituția pârâtă a efectuat în cadrul Direcției Educație, Tineret și Sport sect. Buiucani o verificare a procesului de achiziții publice pentru anul 2020, în temeiul ordonanței privind 1 începerea urmăririi penale din 23.07.2020, cauzei penale nr. XXXXX; demersului nr. 248 din 18.08.2020 al Direcției municipale Chișinău a Serviciului de Informații și Securitate; procesului-verbal al ședinței referitor la activitatea instituțiilor preșcolare din sect.

Buiucani din 12.08.2020; notei informative cu privire la atestarea încălcărilor grave de procedură și legislației referitor la efectuarea procedurilor de achiziții publice; denunțurilor directorilor instituțiilor de educație timpurie din subordinea DETS s. Buiucani; informației Centrului de Sănătate Publică privind nepregătirea instituțiilor de educație timpurie conform Raportului de autoevaluare privind pregătirea pentru redeschiderea instituțiilor de educație timpurie din cadrul DETS s. Buiucani. A notat reclamantul că, nu dispune și nu i-au fost aduse la cunoștință actele menționate, iar din conținutul actului administrativ contestat, nu îi este clar care anume încălcări le-ar putea comite în calitate de șef al Direcției Educație, Tineret și Sport sect.

Buiucani și care a fost starea de incompatibilitate în care s-ar fi aflat și pentru care a fost destituit din funcție. Nu i-a fost adusă la cunoștință de către instituția pârâtă nici o informație despre vreo presupusă stare de incompatibilitate și nici nu i-a fost solicitată vreo explicație referitor la careva presupuse încălcări. În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 25, 61, 64 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. A indicat că, contrar art. 64 alin. (1) lit. c) Legea nr. 158/2008, instituția pârâtă a dispus destituirea din funcție a reclamantului, deși nu s-a stabilit nici un motiv legal de incompatibilitate a subsemnatului cu funcția deținută.

Contrar art. 64 alin. (1) lit. c) Legea nr. 158/2008 instituția pârâtă nu i-a adus la cunoștința reclamantului careva motiv legal de incompatibilitate, nu i-a acordat acestuia termen pentru a înceta această incompatibilitate în caz când ar fi existat cu adevărat. A considerat reclamantul că ordinul instituției pârâte nr. 1651-p din 17.08.2020 urmează a fi anulat, ca fiind ilegal în fond, cu restabilirea reclamantului Vrînceanu Ion în funcția anterior deținută. Conform art. 90 Codul muncii, în caz de restabilire în funcție consideră că instituția pârâtă urmează să achite reclamantului salariul mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, adică începând cu data de 17.08.2020 și până la restabilirea în funcție.

Totodată, conform art. 90 Codul muncii, în caz de restabilire în funcție, instituția pârâtă poate fi obligată la plata prejudiciului moral ca urmare a concedierii ilegale din funcție, pe care îl estimează la suma de 20 000 lei. A relatat că, procedura prealabilă în litigii de contencios administrativ privind anularea actului administrativ de eliberare nelegitimă din funcție nu este obligatorie, deoarece legea (art. 89 Codul muncii) prevede că, în caz de litigiu, restabilirea în funcție poate avea loc doar în temeiul hotărârii judecătorești. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 21 septembrie 2021, s-a acordat titularului acțiunii un termen rezonabil în vederea lichidării neajunsurilor indicate în respectivul act judecătoresc (Vol. I, f.d.

9-10). La data de 02 octombrie 2020, Vrînceanu Ion a depus cerere de chemare în judecată concretizată, ajustând cerințele sale prevederilor art. 60 alin. (3), art. 140 și art. 206 din Codul administrativ, solicitând anularea ordinului nr. 1651- p din 17 august 2020 emis de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău 2 cu restabilirea lui Vrînceanu Ion în funcția anterior deținută de șef al Direcției Educație, Tineret și Sport sec. Buiucani, mun. Chișinău, încasarea de la Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău în beneficiul lui Vrînceanu Ion salariul pentru absența forțată de la muncă începând cu data eliberării 17 august 2020 și până la restabilirea în serviciu, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 30 decembrie 2020, s-a atras în prezentul proces judiciar în calitate de persoană terță – Solomițchi Veronica, care la momentul derulării procesului ocupa funcția de șef al Direcției Educație, Tineret și Sport sec. Buiucani, mun. Chișinău (Vol. I, f.d. 140). Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021, s-a admis parțial acțiunea. S-a anulat ordinul Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău nr. 1651-p din 17 august 2020 ,,Cu privire la destituire”. S-a obligat Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău să achite în beneficiul lui Vrînceanu Ion, salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 17 august 2020 – 20 aprilie 2021, cu reținerea sumelor obligatorii ce urmează a fi vărsate în bugetul public național și bugetul asigurărilor sociale.

S-a obligat Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău să achite în beneficiul lui Vrînceanu Ion, suma de 5 000 lei (cinci mii lei) cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, excedentul sumei neîncasate cu acest titlu s-a respins ca neîntemeiat. S-a respins pretenția de restabilirea lui Vrînceanu Ion în funcția de șef al Direcției Educație, Tineret și Sport sec. Buiucani, mun. Chișinău (vol. II, f.d.44). Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 mai 2021, s-a respins ca neîntemeiată cererea Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău privind explicarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 (vol. II, f.d.120-123).

La data de 29 aprilie 2021, Vrînceanu Ion a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021 prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii pretenției de restabilire în funcție, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată (f.d.110, vol.II). La data de 10 iunie 2021, a fost depusă cererea de apel motivată (vol. II, f.d.150- 152). La data de 12 mai 2021, Direcția Generală, Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor admise, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral acțiunea reclamantului (f.d.127-128, vol.II).

La data de 31 mai 2021, a fost înregistrată cererea de apel motivată (vol.II, f.d.134-137). Prin urmare, instanța de apel a menționat că apelurile depuse de Vrînceanu Ion și Direcția Generală, Educație Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău au fost depuse în termenul prevăzut de lege. Prin decizia din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău. S-a admis apelul declarat de către Vrînceanu Ion și s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 aprilie 2021, în partea respingerii pretenției de restabilire a lui Vrînceanu Ion în funcția de șef al Direcției Generale 3 Educație, Tineret și Sport a sect.

Buiucani, mun. Chișinău, și, în această parte s-a emis o nouă hotărâre, prin care pretenția dată, s-a admis. S-a restabilit Vrînceanu Ion în funcția de șef al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a sect. Buiucani, mun. Chișinău, cu încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu. În rest, hotărârea s-a menținut. Decizia în partea restabilirii în funcție se va executa imediat.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că din sensul prevederilor art. 64 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, rezultă că persoana/organul care are competența legală de numire în funcție va dispune destituirea din funcția publică printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei destituirii din funcția publică, în următoarele cazuri: c) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcționarul public nu acționează pentru încetarea acesteia în termenul stabilit de prezenta lege.

Iar, conform art. 16 din Legea cu privire la declararea averii și intereselor personale, rezultă că subiectul declarării se află într-o stare de incompatibilitate în cazul în care pe lângă funcția publică sau de demnitate publică deține/exercită simultan o altă funcție, calitate sau activitate, fapt care este interzis prin Constituția Republicii Moldova și/sau prin alte acte legislative. La caz însă, autoritatea publică nu a prezentat nici un act întocmit de Autoritatea Națională de Integritate, care ar confirma faptul că Vrînceanu Ion s-ar afla în stare de incompatibilitate. Instanța de apel a notat că, ordinul cu privire la destituirea din funcție are un caracter ambiguu și conține concluzii contradictorii, iar aceste neconcordanțe afectează legalitatea actului administrativ și nu pot fi înlăturate decât prin anularea ordinului contestat.

În susținerea ilegalității actului administrativ, instanța de apel a indicat prevederile art. 44 din Codul administrativ, potrivit cărora, participanți la procedura administrativă sunt: autoritatea publică, orice persoană fizică și juridică care a solicitat inițierea procedurii sau în privința căreia procedura a fost inițiată, precum și orice altă persoană atrasă de autoritatea publică în procedura administrativă. Dacă procedura administrativă implică necesitatea soluționării unei chestiuni cu privire la drepturile și obligațiile comune ale mai multor participanți sau drepturile și obligațiile participanților decurg din aceleași temeiuri de fapt sau de drept, participarea lor la procedura administrativă este obligatorie.

Autoritatea publică este obligată să atragă în procedura administrativă, din oficiu sau la cerere, persoanele ale căror drepturi pot fi afectate prin procedura administrativă. Dacă are cunoștință despre astfel de persoane, autoritatea publică le informează despre inițierea sau desfășurarea procedurii administrative. Din sensul art. 71 alin. (1) Cod administrativ, dacă inițiază o procedură administrativă din oficiu, autoritatea publică informează în scris participanții despre aceasta în decursul unui termen rezonabil. Potrivit art. 78 alin. (1) Cod administrativ, procedura administrativă se finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative sau prin emiterea unui act administrativ individual, respectiv încheierea unui contract administrativ.

Prin prisma normelor citate mai sus, instanța de apel a relatat că după cum corect a reținut și instanța de fond, având în vedere faptul că Vrînceanu Ion este 4 destinatarul actului administrativ emis, autoritatea publică pârâtă urma să informeze funcționarul despre inițierea procedurii administrative, însă, la materialele cauzei lipsesc înscrisuri în acest sens, circumstanță care atestă încălcarea principiilor transparenței acțiunilor autorității publice. Instanța de apel a afirmat că eliberarea lui Vrînceanu Ion din funcție a avut loc cu încălcarea prevederilor legale, acesta urmând a fi restabilit în funcția deținută anterior, or, conform prevederilor art. 90 Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

Potrivit art. 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă. Conform art. 165 alin. (1), (3) din Codul muncii, salariul mediu include toate drepturile salariale din care, conform legislației în vigoare, se calculează contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, cu excepția plăților cu caracter unic. Modul de calculare a salariului mediu al salariatului este unic și se stabilește de Guvern.

Conform art. 329 alin. (1) din Codul muncii, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral сauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. În conformitate cu art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă.

La data de 11 februarie 2022, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.Chișinău a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel din 26 ianuarie 2022, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii (f.d.111-112). Ulterior, la 07 aprilie 2022 Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.Chișinău a depus recurs motivat. În susținerea recursului a invocat că instanța de apel nu a cercetat și elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei și a aplicat greșit normele de drept material. A avut loc o interpretare greșită a legislației materiale și procedurale.

A menționat că ordinul constestat a fost emis drept rezultat a constatării multiplelor încălcări depistate, angajatorul a și emis ordinul nr. 1651-p din 17.08.2020 prin care l-a destituit pe Vrînceanu Ion din funcția de șef al Direcției educației tineret și sport a sect.Buiucani din data de 17.08.2020, conform prevederilor art.61 lit.c), art.64 alin. (l) lit.c) din Legea nr.158-XVI din 04.04.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. La 25 februarie 2022 Solomițchi Veronica și reprezentul acesteia avocatul Avornic Gheorghe au depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel din 26 ianuarie 2022, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea integrală a 5 deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii (f.d.128-129).

La 24 martie 2022 Solomițchi Veronica, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe a depus recurs motivat. În motivarea recursului s-a invocat prevederile Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, or funcția de șef al DGETS sectorul Buiucani este ocupată prin concurs public din anul 2017, concurs desfășurat legal cu respectarea Regulamentului pentru ocuparea funcției publice prin concurs și la acea etapă Vrînceanu Ion nu a intervenit cu careva solicitări de supsendare sau anulare a rezultatelor la concursul funcției publice de șef al al DGETS sectorul Buiucani. În concluzie a menționat Solomițchi Veronica, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe că funcția la care pretinde Vrînceanu Ion este ocupată prin concurs și în acest sens este imposibil careva restabiliri anume în funcția de șef al al DGETS sectorul Buiucani.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 ianuarie 2022, la 11 februarie 2022, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.Chișinău a depus recurs nemotivat și la 25 februarie 2022 Solomițchi Veronica și reprezentul acesteia avocatul Avornic Gheorghe au depus recurs nemotivat.

La 17 martie 2022 instanța de apel a expediat decizia motivată prin intermediul adresei electronice Veronicăi Solomițchi și reprezentul acesteia avocatul Avornic Gheorghe (f.d.138), prin urmare recursul depus la 24 martie 2022 de către Solomițchi Veronica, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe este în termen. Conform recipisei reprezentantul Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.Chișinău a primit copia deciziei motivate a instanței de apel la 23 februarie 2022 (f.d.120). Prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea stării de urgență, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

La data de 02 martie 2022 de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a fost adoptată dispoziția nr. 5. Prin pct. 5.2 subpct. 5.2.1 din dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 5 din 02 martie 2022, s-a suspendat de drept examinarea de către instanțele de judecată a acțiunilor în contencios administrativ, procedurile de executare a hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor judiciare de împăcare, în conformitate cu prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018. Sunt exceptate de la suspendare cauzele privind luarea în custodie publică a străinilor și de prelungire a duratei acesteia și alte categorii de cauze 6 stabilite expres prin dispoziții emise de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recursul depus de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.Chișinău la 07 aprilie 2022 este în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 19 mai 2022 Vrînceanu Ion a depus referințe și a solicitat respingerea recursurilor depuse de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.Chișinău și de Solomițchi Veronica, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe ca fiind neântemeiate.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.Chișinău și de Solomițchi Veronica, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 7 De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.Chișinău și de Solomițchi Veronica, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile depuse de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.Chișinău și de Solomițchi Veronica, reprezentată de avocatul Avornic Gheorghe se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru 8