3d-3/24 — anularea actului administrativ

Oleg Oala a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor, Colegiului disciplinar al Procuraturii Generale cu privire la concedierea din organele procuraturii și restabilirea în funcția deținută.

Judecătoria Chișinău, sediul Central la 01 martie 2017 a pronunțat o hotărâre de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Hotărârea primei instanțe a fost menținută prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 (filele dosarului administrativ 44-50).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 mai 2018 s-a declarat inadmisibil recursul declarat de către Oleg Oala împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017.

Ulterior, Oleg Oala a solicitat revizuirea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, cererea de revizuire fiind respinsă ca inadmisibilă prin încheierea din 10 iulie 2023 (fila dosarului administrativ 51).

În data de 09 decembrie 2022, Oleg Oala s-a adresat Consiliului Superior al Procurorilor cu solicitarea de a desemna un procuror care să examineze sesizarea prin prisma art. 274 Cod procedură penală și să fie atras la răspundere penală ex-Procurorul General Eduard Harunjen.

În sesizare Oleg Oala a invocat că începând cu 06 februarie 2008 a activat în funcție de procuror. Iar după 26 februarie 2015, urmare a unei discuții în contradictoriu cu Eduard Harunjen, care la acel moment exercita funcția de 2 procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, a fost persecutat, filat, urmărit vizual, interceptat telefonic, fiindu-i, concomitent, verificată toată activitatea. Toate acestea, potrivit lui Oleg Oală au fost efectuate la indicația lui Igor Popa, prin intermediul procurorului șef al secției de securitate internă a procuraturii Generale, Victor Ababii, fiind monitorizate de către Eduard Harunjen.

La fel, în sesizare s-a menționat că la data de 12 iunie 2015 a avut loc ședința Colegiului disciplinar, prin care s-a decis concedierea lui Oleg Oala din sistemul procuraturii, soluție menținută la 10 septembrie 2015 prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor. În continuare, la 17 septembrie 2015 a fost emis ordinul nr. 1074-p privind eliberarea lui Oleg Oala din funcția de procuror (semnat de Procurorul General Corneliu Gurin), care a fost modificat prin Ordinul nr. 1141-p din 30 septembrie 2015. Ulterior, prin Ordinul nr. 1535-p din 16 noiembrie 2016 (semnat de Procurorul General interimar Eduard Harunjen) a fost abrogat Ordinul nr. 1141-p din 30 septembrie 2015 și a fost modificat Ordinul nr. 1074-p din 17 septembrie 2015, în partea ce ține de data de la care a fost eliberat din funcție.

Oleg Oala a informat că a contestat toate actele referitoare la eliberarea sa din funcție, iar în cadrul examinării judecătorești a fost prezentat și procesul- verbal al ședinței membrilor comitetului sindical al Procuraturii sect. Rîșcani mun. Chișinău din 15 septembrie 2015, document pe care îl consideră a fi falsificat. Cererea de chemare în judecată privind dezacordul cu eliberarea din funcția de procuror a domnului Oleg Oala a fost respinsă de instanța de fond și de apel, soluții menținute și de Curtea Supremă de Justiție.

În acest sens, petiționarul a subliniat că au fost admise falsificări în procesul emiterii actelor referitoare la eliberarea sa din funcție, el a fost supus persecutării un timp îndelungat și la directa indicație a factorilor de decizie din cadrul sistemului Procuraturii, iar soluția de a fi demis a rezultat din forțarea circumstanțelor privind efectuarea controalelor de serviciu dispuse. Ținând cont de faptul că Eduard Harunjen a deținut funcția de Procuror General la data comiterii acțiunilor descrise în sesizare, Oleg Oala a solicitat desemnarea unui procuror pentru examinarea sesizării în temeiul art. 274 din Codul de procedură penală.

Consiliul Superior al Procurorilor a examinat sesizarea lui Oleg Oala și a hotărât că e neîntemeiată motiv pentru care a respins-o prin hotărârea din 15 noiembrie 2023, care se regăsește la fila dosarului administrativ cu nr. 60.

În această hotărâre, Consiliul Superior al Procurorilor a menționat că a întreprins toate acțiunile pentru a-i asigura lui Oleg Oala posibilitatea de a-și prezenta personal poziția privind sesizarea depusă, însă acesta nu s-a prezentat 3 formulând cereri de amânare anexate la dosarul administrativ fila 30, 35, 41 și 53.

Astfel, Consiliul a reținut că eliberarea lui Oleg Oala din funcția de procuror a constituit o sancțiune disciplinară aplicată ca urmare a procedurii disciplinare derulate conform ordinii normative fapt constatat de către instanțele de judecată. La fel, s-a notat că Oleg Oala și-a exercitat drepturile stabilite de lege și în contestațiile depuse în fața instanțelor de judecată a prezentat aceleași argumente ca și în sesizare, și anume despre pretinsa persecutare la locul de muncă, despre multiplele controale de serviciu care au fost desfășurate în privința sa, despre pretinsa falsificare a procesului-verbal al ședinței comitetului sindical. Deci, atrage atenția că toate aceste aspecte au format obiectul de analiză inclusiv în hotărârile judecătorești, fiindu-i asigurat în mod complet și obiectiv dreptul de acces la instanță.

Consiliul Superior al Procurorilor a concluzionat că pretențiile formulate în sesizare se referă la legalitatea ordinului privind eliberarea din funcție și a ordinelor de modificare a acestuia, precum și pretinsa falsificare a procesului- verbal al ședinței comitetului sindical. Iar aceste pretenții au fost verificate potrivit ordinii juridice naționale raportate la circumstanțele factologice și normative. Respectiv, utilizarea drepturilor oferite de lege nu trebuie să fie excesivă și poate să perpetueze aflarea aceluiași caz pe rolul autorităților judiciare și instituțiilor publice.

La data de 09 ianuarie 2024, Oleg Oala a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat:  anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-185/23 din 15 noiembrie 2023, prin care s-a respins ca neîntemeiată adresarea lui Oleg Oală de a desemna un procuror care să examineze sesizarea prin prisma art. 274 Cod procedură penală, cu atragerea lui Eduard Harunjen la răspundere penală  obligarea Procuraturii Generale să desemneze un procuror care să examineze alegațiile sesizării prin prisma art. 274 Cod procedură penală, cu atragerea lui Eduard Harunjen la răspundere penală. A. Poziția reclamantului Oleg Oala (f.d. 2-7).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a menționat că hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor a fost emisă ca urmare a examinării superficiale a sesizării sale.

Oleg Oală și-a exprimat dezacordul cu soluțiile date de instanțele de judecată la examinarea actelor aferente procedurii de concediere din funcția de 4 procuror și a reiterat argumentele expuse în sesizarea adresată Consiliului Superior al Procurorilor.

Ținând cont de circumstanțele concedierii, Oleg Oala consideră că Eduard Harunjen deținând funcția de procuror în 2015 a oferit indicații să fie pregătită o sesizare pe numele reclamantului, prin ce a comis abuz de serviciu. Din acest motiv solicită să fie tras la răspundere penală Eduard Harunjen. B. Poziția pârâtului – Consiliul Superior al Procurorilor (f.d. 21-25)

Prin referința depusă la data de 13 martie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a menționat că obiecțiile reclamantului expuse în cererea de chemare în judecată sunt neîntemeiate.

În acest sens, pârâtul a subliniat că, argumentele lui Oleg Oala, aduse în sprijinul poziției sale sunt doar declarative și nu sunt probate prin materialele administrate în sesizare și în ședința Consiliului, ori, cele invocate cu privire la acțiunile ex-Procurorului General Eduard Harunjen, reprezintă prin sine o poziție de apărare aleasă de către Oleg Oala.

În această ordine de idei, pârâtul a notat că eliberarea din funcția de procuror a lui Oleg Oala a constituit o sancțiune disciplinară aplicată acestuia urmare a procedurii disciplinare derulate conform ordinii normative stabilite și, din perspectivă cronologică, se prezintă după cum urmează: - prin Hotărârea din 12.06.2015, Colegiul de disciplină și etică a aplicat procurorului în procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău, Oleg Oala, sancțiunea disciplinară - concedierea din organele procuraturii; - prin Hotărârea nr. 12-95/15 din 10.09.2015, Consiliul Superior al Procurorilor a respins ca nefondată contestația procurorului Oleg Oala și a validat Hotărârea Colegiului de disciplină și etică din 12.06.2015; - prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 01.03.2017 cererea de chemare în judecată depusă de Oala Oleg a fost respinsă ca fiind neîntemeiată; - prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14.12.2017 (dosar nr. 3ra-986/17) a fost respins apelul declarat de Oala Oleg și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 01.03.2017; - prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23.05.2018 (dosar nr.3ra- 602/18) a fost declarat inadmisibil recursul depus de către Oleg Oala.

La fel, pârâtul a comunicat că, Oleg Oala a folosit și calea revizuirii, însă prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10.07.2023, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire înaintată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor și Procuratura Generală cu privire la anularea actului administrativ 5 individual. Iar prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2023 s- a respins recursul declarat de Oleg Oala și s-a menținut încheierea din 10 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău. C. Poziția părților în ședință publică

În cadrul ședinței de judecată, Oleg Oala a susținut cererea de chemare în judecată reiterând motivele de fapt și de drept expuse în aceasta și a solicitat admiterea solicitărilor în sensul formulat. Totodată, și-a concretizat a doua pretenție solicitând să fie obligat Consiliul Superior al Procurorilor să fie desemnat un procuror care să examineze sesizarea sa.

Reprezentantul pârâtului Consiliul Superior al Procurorilor, Iulian Gainaru nu a recunoscut acțiunea și a susținut poziția expusă în referință.

Art. 20 Cod administrativ: „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

Art. 30 alin. (2) Cod administrativ: „Autoritățile publice nu pot întreprinde măsuri care să afecteze situațiile juridice definitive sau drepturile dobîndite, decît în situații în care, în condițiile stabilite de lege, acest lucru este absolut necesar pentru interesul public.”

Art. 85 alin. (3) Cod administrativ: „Autoritatea publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care face obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților. Pentru aceasta, autoritatea publică stabilește scopul investigațiilor necesare și felul acestora.”

Art. 93 alin. (1) Cod administrativ: „Fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția.” 6

Art. 191 alin. (5) lit. a) Cod administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează: în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

Art. 195 Cod administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 16 alin. (1) Cod procedură civilă: „Hotărîrile, încheierile, ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile, cererile, delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței judecătorești, sînt obligatorii pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale, organizațiile și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.”

Art. 123 alin. (2) Cod procedură civilă: „Faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sînt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.”

Art. 206 alin. (1) lit. b) Cod administrativ: „O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare).”

Art. 224 alin. (1) lit. f) Cod administrativ: „Examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărîri: respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).”

Art. 262 alin. (5) Cod procedură penală: „Examinarea sesizărilor despre infracțiunile comise de către Procurorul General se face de către un procuror desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor.”

Art. 270 alin. (7) Cod procedură penală: „Urmărirea penală împotriva Procurorului General se pornește de către procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor.

Art. 521 alin. (1) și (3) din Legea nr. 3 cu privire la Procuratură din 25 februarie 2016: 7 „Procurorul General poate fi tras la răspundere disciplinară în condițiile prezentei legi, cu particularitățile specificate în prezentul articol. Dispozițiile art.36, 37, 38 și 381 se aplică în mod corespunzător. Procedura disciplinară poate fi inițiată de cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, de Președintele Republicii ca urmare a petițiilor/sesizărilor sau, după caz, din oficiu ori, în cazul prevăzut la art.311 alin. (9), de către comisia de evaluare a performanțelor Procurorului General, dacă există bănuieli rezonabile privind săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute la art.38. Dispozițiile art.44 alin.(1) și (3) se aplică în mod corespunzător.”

Art. 70 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 3 cu privire la Procuratură din 25 februarie 2016: „Examinează adresările cetățenilor și ale procurorilor privind chestiunile date în competența sa.”

Art. 77 alin. (3), (4), (5), (6) și (7) din Legea nr. 3 cu privire la Procuratură din 25 februarie 2016: „Ședințele Consiliului Superior al Procurorilor sînt publice, cu excepția cazurilor în care, pentru respectarea regimului informațiilor specificate la art.75 alin.(1) lit. c), consiliul decide, printr-o hotărîre, că ședința sau o parte a acesteia urmează să fie închisă. Ședința Consiliului Superior al Procurorilor este deliberativă dacă la ea participă cel puțin 2/3 din membri. Agenda ședinței se plasează pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de data desfășurării ședinței. Hotărîrile se adoptă în ședință publică, cu votul deschis al majorității membrilor prezenți ai Consiliului Superior al Procurorilor. Hotărîrile Consiliului Superior al Procurorilor sînt motivate, sînt semnate de președintele ședinței și se publică, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii, pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor. Hotărîrile Consiliului Superior al Procurorilor sînt semnate olograf sau, după caz, prin aplicarea semnăturii electronice.”

Art. 79 alin. (1) din Legea nr. 3 cu privire la Procuratură din 25 februarie 2016: „Hotărîrile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție de orice persoană vătămată într-un drept al său într-un termen de 10 zile lucrătoare de la data la care hotărîrea vizată i-a fost comunicată.”

Instanța sesizată de contencios administrativ trebuie să verifice dacă prin actul administrativ, care face obiectul acțiunii s-a adus sau ar fi fost posibil să se aducă atingere unei situații juridice subiective. Din analiza cererii de chemare în 8 judecată depuse de către Oleg Oala se desprinde interesul acestuia de a sesiza instanța de contencios administrativ în vederea anulării hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-185/2023 din 15 noiembrie 2023, odată ce pretinsele ilegalități comise de Eduard Harunjen au fost îndreptate împotriva sa.

În aceste circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de Justiție admite ca fiind plauzibil argumentul lui Oleg Oala privind revendicarea unui drept subiectiv în sensul art. 17 din Codul administrativ prin prezenta acțiune, odată ce dânsul beneficiază de dreptul la un tribunal instituit în baza legii, pentru judecarea cauzei în care i se aduc anumite învinuiri.

Cât privește competența jurisdicțională, se reține că acțiunea în contencios administrativ, potrivit art. 191, alin. (5), lit. a) din Codul administrativ, este înaintată de reclamantul Oleg Oala în instanța competentă jurisdicțional, la Curtea Supremă de Justiție, ca instanță de fond.

Reieșind din dispozițiile art.208, alin.(1), 163, lit. c), art.209, alin.(1) din Codul administrativ în coroborare cu art. 79 alin. (1) din Legea nr. 3 cu privire la Procuratură din 25 februarie 2016, hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile, iar acțiunea în contencios administrativ împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Procurorilor se depune nemijlocit în Curtea Supremă de Justiție, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicarea actului administrativ individual, astfel, procedura prealabilă în astfel de categorii de litigii, nu se efectuează.

Potrivit materialelor cauzei, acțiunea în contencios administrativ este înaintată de reclamantul Oleg Oala în termenul legal de 10 zile de la comunicare, or, hotărârea contestată emisă de către Consiliul Superior al Procurorilor la 15 noiembrie 2023 a fost comunicată în data de 28 decembrie 2023 (f.d. 15) iar în instanța de contencios administrativ reclamantul s-a adresat în data de 09 ianuarie 2024 (f.d. 2-7).

Prin urmare, la caz, motive de inadmisibilitate a prezentei acțiuni, în conformitate cu prevederile art. 207 din Codul administrativ, nu sunt, respectiv acțiunea este admisibilă și urmează a fi examinată pe fond.

În acest sens, instanța subliniază că, scopul primordial al instituției contenciosului administrativ prestabilit de legiuitor presupune contracararea abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților publice, asigurarea ordinii de drept.

Așadar, în acest caz, cercetarea stării de fapt denotă că, reclamantul Oleg Oala nu este de acord cu Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1- 185/23 din 15 noiembrie 2023, prin care s-a respins ca neîntemeiată adresarea acestuia de a desemna un procuror care să examineze sesizarea prin prisma art. 274 Cod procedură penală, cu atragerea lui Eduard Harunjen la răspundere penală.

Efectuând controlul legalității actului contestat, completul de judecată constată că, pârâtul Consiliul Superior al Procurorilor într-un mod legal a examinat sesizarea lui Oleg Oala și a ajuns la concluzia de a nu iniția procedura disciplinară în privința ex-Procurorului General Eduard Harunjen în conformitate cu art. 521 alin. (3) din Legea nr. 3 cu privire la Procuratură din 25 februarie 2016, cu desemnarea în acest sens a unui procuror de caz.

Astfel, din dosar rezultă că, Oleg Oala a sesizat la data de 09 decembrie 2022 Consiliul Superior al Procurorilor cu solicitarea inițierii procedurii de tragere la răspundere penală a ex-Procurorului General Eduard Harunjen, pentru faptul implicării dânsului la concedierea sa din funcția de procuror în Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău, care s-a realizat prin Ordinul nr. 1074-p din 17 septembrie 2015 (completat cu ordinul nr. 1141-p din 30 septembrie 2015 și modificat prin Ordinul nr. 1535-p din 16 noiembrie 2015).

Oleg Oala pretinde că ex-Procurorul General Eduard Harunjen a comis fapte care se încadrează în art. 327 Cod penal (în vigoare la data depunerii sesizării), adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice, săvârșite de o persoană cu funcție de demnitate publică, în scopul realizării altor interese personale și ale altor terțe persoane, din motive de prejudecată.

Întru argumentarea sesizării Oleg Oala a invocat ilegalitatea ordinului privind eliberarea sa din funcție și a ordinelor de modificare a acestuia, precum și pretinsa falsificare a procesului-verbal al ședinței comitetului sindical.

La fel, Oleg Oala a susținut că, în anul 2015 Eduard Harunjen deținând funcția de procuror anticorupție a comis abuz de serviciu și ilegal a dat indicație, intimidând directorul SC „Gara de Nord” să pregătească o sesizare ilegală în 10 privința sa, cu privire la imixtiunea în activitate. Iar, în anul 2016, Eduard Harunjen deținând interimatul funcției de Procuror General a emis ilegal Ordinul nr. 1535-p din 16 noiembrie 2016 cu privire la modificarea și completarea Ordinului nr. 1074-p din 17 septembrie 2015 și abrogarea Ordinului nr. 1141-p din 30 septembrie 2015, care în opinia reclamantului nu pot produce efecte juridice, deoarece de un an și două luni au fost încetate relațiile juridice între dumnealui și Procuratură.

Consiliul Superior al Procurorilor în urma examinării în ședința din 15 noiembrie 2023 și cercetării stării de fapt din oficiu, a hotărât să respingă sesizarea depusă de Oleg Oala constatând că, eliberarea din funcția de procuror a lui Oleg Oala a constituit o sancțiune disciplinară aplicată acestuia urmare a procedurii disciplinare derulate conform ordinii normative stabilite și, din perspectiva cronologică, se prezintă după cum urmează: - prin Hotărârea din 12 iunie 2015, Colegiul de disciplină și etică a aplicat procurorului în procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău, Oleg Oala, sancțiunea disciplinară - concedierea din organele procuraturii; - prin Hotărârea nr. 12-95/15 din 10 septembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a respins ca nefondată contestația procurorului Oleg Oala și a validat Hotărârea Colegiului de disciplină și etică din 12 iunie 2015; - prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 01.03.2017 cererea de chemare în judecată depusă de Oala Oleg a fost respinsă ca fiind neîntemeiată; - prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 (dosar nr. 3ra- 986/17) a fost respins apelul declarat de Oala Oleg și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 01 martie 2017; - prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 mai 2018 (dosar nr.3ra- 602/18) a fost declarat inadmisibil recursul depus de către Oleg Oala.

Autoritatea publică a menționat că, Oleg Oala a folosit și calea revizuirii, însă prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2023, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire înaintată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor și Procuratura Generală cu privire la anularea actului administrativ individual.

La fel, Consiliul Superior al Procurilor a susținut că, în contestațiile depuse în fața instanțelor de judecată Oleg Oala a prezentat inclusiv argumentele pe care le invocă în prezenta sesizare: despre pretinsa persecutare la locul de muncă, despre multiplele controale de serviciu care au fost desfășurate în privința sa, despre pretinsa ilegalitate a ordinului de concediere și a ordinelor de modificare, precum și despre pretinsa falsificare a procesului-verbal al ședinței 11 comitetului sindical, ceea demonstrează că toate aceste aspecte au constituit obiect de analiză inclusiv în hotărârile judecătorești, fiindu-i asigurat în mod complet și obiectiv dreptul de acces la instanță.

Astfel, Consiliul Superior al Procurorilor a concluzionat că, alegațiile din prezenta adresare au fost verificate potrivit ordinii judiciare naționale și au fost raportate la circumstanțele factologice și normative pe care le invocă Oleg Oala, iar utilizarea drepturilor oferite de lege nu trebuie să fie excesivă și nu poate să perpetueze aflarea aceluiași caz pe rolul autorităților judiciare și instituțiilor publice.

Totodată, a notat că, abaterile disciplinare reținute în sarcina lui Oleg Oala se referă la aspecte legate de o conduită funcțională necorespunzătoare, care, în cumul, au generat soluția concedierii acestuia din sistemul organelor procuraturii. Toate aceste aspecte de fapt și de drept au fost reflectate în Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-192/15 din 10.09.2015, fiind menționat că acestea au fost verificate de către Judecătoria Chișinău (sediul Central) prin hotărîrea din 01.03.2017, de către Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 14.12.2017 și de Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 23.05.2018, respectiv, au constituit obiect al procesului de analiză și apreciere inclusiv în ordinea controlului judecătoresc exercitat față de sancțiunea disciplinară aplicată în privința lui Oleg Oala.

Consiliul Superior al Procurorilor a mai reținut că, aplicabil cazului este principiul res judecata potrivit căruia nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză (a se vedea Hotărârea Eugenia și Doina Duca c. Moldovei, 03.03.2009, §31).

Prin urmare, dat fiind cele constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție este de acord cu constatările și concluziile Consiliului Superior al Procurorilor, potrivit cărora sesizarea depusă de Oleg Oala este una neîntemeiată, odată ce argumentele invocate în sesizare în vederea inițierii procedurii de atragere la răspundere penală a ex-Procurorului General Eduard Harunjen au constituit obiect de examinare în instanțele de judecată, iar concluziile din aceste decizii judiciare au obținut autoritate de lucru judecat și care nu mai pot constitui obiect de examinare în cadrul litigiului actual.

Deci, reieșind din decizia Curții de Apel Chișinău nr. 3a-986/17 din 14 decembrie 2017 (anexată la dosarul administrativ filele 44-50 și emisă la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Oala de contestare a hotărârilor Colegiului disciplinar nr. 13- 27/15 din 12 iunie 2015 și nr. 12-192/15 din 10 septembrie 2015, a Ordinelor Procurorului General nr. 1074-p din 17 septembrie 2015 și nr. 1141-p din 30 septembrie 2015 cu privire la concedierea din organele procuraturii și restabilirea în funcția deținută), se constată că 12 motivul concedierii procurorului Oleg Oala din organele procuraturii a servit faptul că dânsul a încălcat grav normele de conduită și anume: pct. 5 lit. a), b), d) și e), pct. 6 lit. a), f) și n), pct. 7 lit. d) al Codului de etică al procurorului. De asemenea se constată că, procurorul Oleg Oala a încălcat prevederile art. 54 lit. a), b), d), e) din Legea cu privire la Procuratură, art. 280, 286, 2871 alin. (1) pct. 1) și (2), art.289-292 Cod procedură penală, Instrucțiunea internă privind ținerea lucrărilor, de secretariat și arhivă în procuraturile teritoriale și specializate, alte acte cu caracter normativ și internaționale menționate și a comis abateri disciplinare prevăzute la art. 61 lit. a), b), j) și k) din Legea cu privire la Procuratură. Ca urmare a celor constatate, Procurorul General a aplicat lui Oleg Oala sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 62 lit.g) din Legea cu privire la Procuratură – concedierea din organele procuraturii.

La fel, în această decizie instanța de apel a reținut că nu au fost constatate fapte de îngrădire sau lezare a drepturilor procesuale ale lui Oleg Oala sau alte încălcări procedurale din partea Colegiului disciplinar. Or, pedeapsa individualizată și aplicată față de procurorul Oleg Oala este proporțională, aceasta fiind racordată la gradul prejudiciabil al abaterilor constatate, inclusiv s- a ținut cont și de cazierul disciplinar.

În acest sens, instanța de apel a remarcat că din circumstanțele cauzei se denotă că anterior Oleg Oala a fost sancționat de trei ori, prin hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor din 01 noiembrie 2011, 04 decembrie 2012 și 10 iunie 2013, fiindu-i aplicată sancțiunea disciplinară - avertisment.

A mai evidențiat instanța de apel și faptul că, potrivit procesului-verbal al ședinței Comitetului sindical al Procuraturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău, din 15 septembrie 2015, rezultă că Comitetul sindical al procuraturii și-a dat acordul la concedierea lui Oala Oleg, iar, prin scrisoarea din 10 ianuarie 2016 întocmită de Asociația sindicală de ramură a angajaților din organele procuraturii, Asociația a considerat că în cazul referitor al Oala Oleg procedura stabilită de norma legală a fost respectată.

Din conținutul aceleiași decizii a instanței de apel mai rezultă că, obiect de examinare au constituit și argumentele lui Oala Oleg că ar fi fost supus multiplelor presiuni, amenințări, distorsionări ale faptelor care i-au ponegrit onoarea și demnitatea. La fel, obiect de examinare a servit și argumentul reclamantului Oala Oleg privind pretinsa intimidare a reprezentanților SC „Gara de Nord”, bazată pe declarațiile lui Ion Andrușca. Argumentele respective nu și- au găsit relevanță în conținutul deciziei Curții de Apel Chișinău nr. 3a-986/17 din 14 decembrie 2017. 13

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, notează că, prin încheierea din 10 iulie 2023 emisă de Curtea de Apel Chișinău în privința cererii de revizuire formulată de Oleg Oala, s-a reținut că declarația Sabinei Sivacov precum că nu cunoaște despre existența procesului-verbal al Comitetului Sindical din 15.09.2015 și nesemnarea acestuia de către ultima, la fel, răspunsul Inspectoratului de Stat al Muncii din 22.11.2018, prin care s-a menționat despre ilegalitatea concedierii în perioada aflării în concediu medical și în lipsa acordului comitetului sindical, nu constituie fapte noi și esențiale care genereze desființarea hotărârii disciplinare, iar argumentul aflării în concediu medical în perioada concedierii, lipsa acordului comitetului sindical și publicarea hotărârii contestate au fost examinate de către instanțele judecătorești, fiind dată o apreciere corespunzătoare.

Așadar, corect Consiliul Superior al Procurorilor a respins sesizarea lui Oleg Oala de inițiere a procedurii penale în privința ex-Procurorului General Eduard Harunjen cu atragerea lui la răspundere penală pentru comiterea faptei prevăzute la art. 327 Cod penal și desemnarea unui procuror care să examineze prin prisma art. 274 Cod procedură penală alegațiile sesizării. Or, temeiurile invocate în vederea atragerii la răspundere penală a lui Eduard Harunjen s-au dovedit a fi neîntemeiate, declarative și fără suport probatoriu, de rând cu faptul că argumentelor invocate de acesta s-a dat apreciere sub aspect de netemeinicie în cadrul unui proces judiciar, examinat anterior de instanțele de judecată, la cererea reclamantului Oleg Oala, ele negăsindu-și confirmare și justificare.

La fel, completul de judecată menționează că în actul contestat sunt expuse considerentele care justifică emiterea actului administrativ individual. În motivare sunt indicate temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Respectiv, autoritatea publică s-a conformat formalităților procedurale pentru emiterea actului administrativ individual și anume a motivat actul administrativ potrivit art. 118 Cod administrativ.

Totodată, pârâtul în hotărârea emisă a explicat că eliberarea lui Oleg Oala din funcția de procuror a constituit o sancțiune disciplinară aplicată ca urmare a procedurii disciplinare derulate conform ordinii normative fapt constatat de către instanțele de judecată. Și a reiterat că în sesizare Oleg Oala a invocat circumstanțe care se referă la eliberarea sa din funcție, însă toate aceste aspecte au format obiectul de analiză inclusiv în hotărârile judecătorești, fiindu-i asigurat în mod complet și obiectiv dreptul de acces la instanță.

În această ordine de idei, instanța reține că argumentul reclamantului precum că hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor a fost emisă ca urmare 14 a examinării superficiale a sesizării sale, este neîntemeiat. Or, pârâtul a stabilit din oficiu aspectele de fapt ale cazului care fac obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile petiționarului Oleg Oala, conformându-se prevederilor art. 85 alin. (3) Cod administrativ.

La rîndul său, dezacordul reclamantului cu soluțiile date de instanțele de judecată la examinarea actelor aferente procedurii de concediere din funcția de procuror, se atestă a fi contrar principiului securității raporturilor juridice care este reglementat la art. 30 alin. (2) Cod administrativ, și specifică că, autoritățile publice nu pot întreprinde măsuri care să afecteze situațiile juridice definitive sau drepturile dobîndite, decît în situații în care, în condițiile stabilite de lege, acest lucru este absolut necesar pentru interesul public.

Subsecvent, instanța subliniază că, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independente și imparțiale, garantat de art. 6 § 1 al Convenției, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune, respectarea principiului res judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Astfel, relevantă speței este hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza a Eugenia și Doina Duca c. Moldova, 2009, §31, prin care Curtea a menționat că, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata și anume, principiul autorității lucrului judecat. Acest principiu instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărîri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

În acest context, completul de judecată remarcă că, dezacordul reclamantului cu soluțiile date de instanțele de judecată la examinarea actelor aferente procedurii de concediere din funcția de procuror nu poate să constituie un temei de anulare a actului administrativ contestat, or, actul contestat este emis conform legii, cu respectarea procedurii stabilite și de către organul competent. Iar, temeiurile invocate de reclamant în vederea inițierii procedurii de tragere la răspundere penală a ex-procurorului general Eduard Harunjen s-au dovedit a fi 15 neîntemeiate, declarative și fără suport probatoriu, de rînd cu faptul că acelorași argumente invocate în actualul litigiu li s-a dat apreciere sub aspect al netemeiniciei lor în cadrul litigiului examinat anterior.

Prin urmare, acțiunea reclamantului privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, urmează a fi respinsă, deoarece actul administrativ emis de autoritate este legal.

În conformitate cu art. 191 alin. (5) lit. a) și 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Oala împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea actului administrativ defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ. Hotărârea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 16