3ra-602/18 — Anularea hotărârii Colegiului disciplinar, a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor, a ordinului Procurorului General cu privire la concedierea din organele procuraturii, restabilirea în functia detinută si compensarea cheltuielilor de judecată.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea hotărârii Colegiului disciplinar, a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor, a ordinului Procurorului General cu privire la concedierea din organele procuraturii, restabilirea în functia detinută si compensarea cheltuielilor de judecată.
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-602/18 — Anularea hotărârii Colegiului disciplinar, a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor, a ordinului Procurorului General cu privire la concedierea din organele procuraturii, restabilirea în functia detinută si compensarea cheltuielilor de judecată. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 3ra – 602/18
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Central)
Judecătorul: V. Buhnaci,
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu,
Î N C H E I E R E
23 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova,
judecători Nicolae Craiu,
Dumitru Visternicean,
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oala Oleg,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oala Oleg
împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova, cu privire la anularea
hotărârii Colegiului disciplinar, a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor, a
ordinului Procurorului General cu privire la concedierea din organele procuraturii,
restabilirea în funcția deținută si compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017,
C O N S T A T Ă:
La 09 octombrie 2015 Oala Oleg a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Consiliului Superior al
Procurorilor, Colegiului disciplinar al Procuraturii Generale cu privire la anularea
hotărârii Colegiului disciplinar nr.13-27/15 din 12 iunie 2015, a Hotărârii
Consiliului Superior al Procuraturii nr.12-192/15 din 10 septembrie 2015, a
Ordinului Procurorului General nr.1074-p din 17 septembrie 2015 și a Ordinului
Procurorului General nr.1141-p din 30 septembrie 2015 cu privire la concedierea
din organele procuraturii, restabilirea în funcția deținută și încasarea cheltuielilor
de judecată.
1
În motivarea acțiunii a indicat că de mai multe ori procurorul sect. Rîșcani,
mun. Chișnău Popa Igor i-a comunicat să fie pregătit pentru transfer. La
25 februarie 2015 a discutat cu un coleg de la Procuratura Anticorupție, care i-a
comunicat că în decurs de o lună, un procuror urmează să plece în concediu
pentru îngrijirea copilului și ar putea candida la funcția respectivă. Colegul în
cauză, a discutat pe atunci cu procurorul Anticorupție Harunjen Eduard, privitor
la candidatura sa. Astfel, tot în acea zi l-a contactat pe dnul. Harunjen Eduard,
care i-a comunicat să se prezinte a doua zi la dumnealui. Astfel, la
26 februarie 2015 în jurul orei 09:00, s-a prezentat în biroul de serviciu, unde a
discutat privitor la posibilul transfer, în caz de va fi examinată candidatura sa la
funcția respectivă. În timpul discuției, dnul. Harunjen Eduard i-a reproșat că el
deține unități de transport pe ruta Chișinău-Bălți și că se implică în activitatea
Gării Nord, că în privința sa sunt scrise multe scrisori anonime și precum că a
pornit o cauză penală în privința factorilor de decizie a întreprinderii ANTA,
pentru a-și proteja afacerea. La ce i-a comunicat că cele nominalizate, nu sunt
adevărate, nu deține personal nici o unitate de transport înregistrată pe numele
său, pe numele soției sunt înregistrate doua unități de transport care sunt date în
arendă Întreprinderii de Stat ”Servicii Transport Auto”, (în continuare ÎS „Servicii
Transport Auto”) cu care a fost încheiat contracte de locațiune, iar cauza penală în
privința factorilor de decizie ANTA nu are nici o tangență cu transportul dat în
arendă. Rutele în cauză, fiind redeschise de firma nominalizată și în urma unei
concurențe mari, cu Societatea cu Răspundere Limitată „Moldtranstur”, care
deține rutele Chișinău-Bălți, șoferii acestei firme în frunte cu frații Școlni Iurie și
Artur, și un alt transportator de pe ruta Chișinău - Edineț, ieșire ora 07:40 min, pe
numele Andrei, au început prin toate mijlocele să pună impedimente activității
firmei ÎS „Servicii Transport Auto”. Aflând că cele 2 rutiere aparțin soției sale, iar
el activează în calitate de procuror, au început să ponegrească numele său, scriind
scrisori anonime, cu conținut eronat. Fiind în cârdășie cu administrația Societății
pe Acțiuni „Gara Nord” (în continuare SA „Gara Nord”), au depus o pretinsă
adresare față de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, care nu a
fost înregistrată la Minister, conform informației din 05 octombrie 2015 cu
numărul de ieșire 07-03/675 semnată de Viceministrul Bucataru Serghei, dar din
motive dubioase, se afla pe masa de lucru a calculatorului dlui. Harunjen Eduard.
Tot atunci a înțeles că discuția este înregistrată de ultimul și încerca să-l
provoace, de faptul că a avut o înțelegere cu dnul. Popa Igor și acesta i-a dat spre
examinare cauza penală în privința la ANTA.
Reclamantul susține că, ajungând la Procuratura sect. Rîșcani,
mun. Chișinău, a fost chemat de dnul. Popa Igor care a zis să-i prezinte cauza
penală pe ANTA, în biroul acestuia a fost așteptat și de procurorul adjunct, Jomir
Eugen. Atunci, la indicația lui Popa Igor, Jomir Eugen a venit împreună cu dânsul
2
în biroul său și a luat toate cauzele penale, procesele penale și petițiile ce se aflau
la el în safeu și pe masa de lucru. Dânsul a întrebat dacă e posibil să i-a cauzele
penale pe care avea preconizate acțiuni procesuale în acea zi și în zilele
următoare, deoarece era sfârșit de lună și urmau a fi adoptate hotărâri pe cauzele
penale. I-a fost refuzat să-i fie returnate cauzele penale indicate.
Reclamantul a invocat faptul că nu a fost informat în legătură cu ce au fost
ridicate toate documentele din biroul său. Nu a fost întocmită nici o dispoziție de
verificare a activității sale, listă de primire predare a documentelor luate, sau
emise careva ordonanțe de retragere din gestiunea sa a cauzelor penale. Astfel,
Popa Igor i-a comunicat că dat fiind faptul că s-a adresat d-lui Harunjen Eduard
cu dorința de transfer, să depună un raport pe care îl v-a prezenta Procuraturii
Generale.
Oala Oleg explică că deși a depus un raport în care a solicitat să fie transferat
într-o altă procuratură din municipiul Chișinău, raportul a fost lăsat la
consultantul procuraturii Vasilos Vadim, iar dnul. Popa Igor a plecat la
Procuratura Generală. Întorcându-se, i-a comunicat că raportul de transfer nu a
fost acceptat și să-și dea demisia, în caz contrar o sa-i fie intentat un dosar penal,
acordându-i termen până a doua zi dimineața. Reieșind din faptele indicate,
stresul la care a fost supus, din 27 februarie 2015 a plecat în concediu medical,
despre acest fapt la 27 februarie 2015 în jurul orei 07:40 minute a informat
consultantul Vasilos Vadim. Pe parcursul zilei a fost telefonat de mai mulți colegi
de serviciu, care i-au comunicat că dnul Popa Igor i-a transmis că, dacă nu v-a
scrie cerere privind eliberare din funcție, v-a sta la pușcărie. La ședințele
operative și în particular, Popa Igor a declarat că deține firmă de transport,
intimidează administrația SA „Gara Nord” și a pornit intenționat cauza penală în
privința factorilor de decizie ANTA, pentru a clarifica situațiile ce sunt legate de
transportarea pasagerilor și el a făcut un gest „onest” solicitându-i să se elibereze
din funcție. Astfel, dnul. Popa Igor la 27 februarie 2015 a depus un raport,
privitor la cele declarate mai sus, anexând copia pretinsei plângeri a administrației
SA „Gara Nord”. Totodată, din unele surse a aflat că patronul rutei Chișinău -
Edineț, se află în relații de rudenie/prietenie cu dnul Harunjen Eduard. Fiind
verificate circumstanțele indicate în raport, securitatea internă a Procuraturii
Generale a concluzionat că faptele indicate nu corespund realității, directorul
adjunct al Gării Nord, Andrușca Ion, doar a confirmat precum că el fiind
împreună cu șoferul Școlnic Iurie, a discutat cu dânsul privitor la activitatea
rutelor.
Reclamantul consideră că Andrușca Ion, intenționat l-a indicat pe Școlnic
Iurie, deoarece se află în cârdășie, ultimul este unul din inițiatorii care depun
diferite scrisori anonime în privința sa, pe peronul Gării Nord are un
comportament foarte agresiv față de toți șoferii, are un comportament ce încalcă
3
grosolan ordinea publică, în privința acestuia de SUP a IP Rîșcani, al DP
mun. Chișinău, a fost pornită cauza penală nr. 2014020410, iar de Procuratura
sect. Rîșcani, mun. Chișinău a fost abrogată ordonanța de pornire a urmăririi
penale.
La 04 martie 2015 a revenit din concediu medical, iar dnul. Popa Igor era
plecat la o înmormântare. A fost invitat de Jomir Eugen, care i-a zis că până la
întoarcerea dlui Popa, să depună raport la eliberare. I-a comunicat că este
apreciat, la care Jomir Eugen cu glas tare și înjositor a început să strige că
urmează să depună raport la eliberare. Când a revenit dnul. Popa Igor, nu a fost
invitat la dumnealui. Ulterior, din 05 martie 2015 până la 19 aprilie 2015 s-a aflat
din nou în concediu medical.
La 17 martie 2015 Popa Igor a depus un raport pe câteva file indicând, după
cum menționează Oala Oleg, multe circumstanțe ce nu corespund realității. La
sfârșitul lunii martie a fost informat de colaboratorul secției securitate interne că
din arhiva Procuraturii sunt dispărute 7 cauze penale, pe care el a adoptat
ordonanțe de clasare/încetare, la ce a comunicat că se află în safeu și că dnul.
Popa Igor cunoaștea de prezența cauzelor penale respective.
La 02 aprilie 2015 s-a prezentat la Procuratură să transmită cauzele penale în
arhivă, unde s-a întâlnit cu dnul Popa căruia i-a comunicat că dorește să transmită
în arhivă cauzele penale indicate de acesta ca dispărute, la care dumnealui a dat
indicație consultantului și cancelariei (Tatiana Filimon), să nu primească careva
cauze sau documente de la dânsul, din acest considerent s-a prezentat și a doua zi
la 03 aprilie 2015, și Vasilos Vadim a primit cauzele penale, în afară de una.
Fiind nevoit la 05 aprilie 2015 să-i prezinte cauza penală dlui Bațalai Igor,
ulterior lăsând-o consultantului. Din cele 7 cauze, 3 se aflau la Procuratura
Generală, fiind anterior solicitate.
La 22 aprilie 2015 revenind la serviciu, a fost întrebat de către dnul. Popa
dacă depune raport la eliberare, reclamantul explicându-i că a revenit la serviciu.
Oala Oleg explică că tot timpul aflării sale la serviciu până la concedierea sa,
de către conducerea Procuraturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău, nu i-a fost atribuit
spre examinare nici o petiție, proces penal sau cauză penală, doar la necesitate a
înlocuit colegii de serviciu.
Reclamantul indică că colegii de serviciu erau informați de către conducerea
Procuraturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău, că el este eliberat din organele
Procuraturii, fiind intimidați de șefi să depună rapoarte pe cauzele care se aflau
anterior la reclamant în procedură, cele depuse fiind anexate la materialele
controlului.
Reclamantul invocă că părțile vătămate pe cauzele care se aflau anterior la
reclamant în procedură au fost impuse de către Jomir Eugen să depună plângeri
pe acțiunile reclamantului, astfel să fie eliberat din organele Procuraturii. În acest
4
timp, a fost supus multiplelor presiuni, amenințări, fiind născocite foarte multe
vorbe și fapte urâte, ce nu corespund adevărului, având drept scop doar
ponegrirea onoarei și demnității sale.
La 09 iunie 2015, în jurul orei 11:45, a fost chemat de dnul. Jomir Eugen
care i-a comunicat să se prezinte la ședința colegiului din 12 iunie 2015.
Oală Oleg declară că nu este de acord cu Hotărârea nr. 13-27/15 din
12 iunie 2015 a Colegiului Disciplinar, anume că a discutat cu șeful adjunct al
SA”Gara Nord” solicitând careva făcilități, la regimul de deplasare în afara
concurenței pe ruta deservită, având la bază doar declarațiile lui Andrușca Ion,
care sunt neîntemeiate. Cu cele constatate referitor la cauza penală
nr. 2014021025 nu este de acord, explicând că de fapt la 17 februarie 2015 a
dispus reluarea urmăririi penale fiind dispus efectuarea percheziției la domiciliul
învinuitului Vartic Radu, percheziția fiind efectuată, fapt confirmat și de
înregistrările video pe curaj.tv, avocatul invinuitului fiind dnul. Țaulean, a doua zi
fiind înaintat demers privind legalizarea percheziției efectuate, care a fost admisă.
A fost depus demers la judecătorul de instrucție pentru aplicarea măsurii
preventive - arestul, care a fost respins. De asemenea fiind intreprinse și alte
acțiuni pe cauza dată, a fost retrasă din procedura reclamantului, deoarece se afla
în concediu medical. Privitor la cele constatate pe cauza penală nr. 2014022713
nu este de acord, deoarece la 12 februarie 2015 au fost emise ordonanțe de punere
sub învinuire, dispunerea investigațiilor de căutare, reținere și ordonanța de
suspendare până la stabilirea locului aflării învinuitului XXXXXX. Referitor la
cauzele penale nr. 2014028041, 2014028127, 2013022211, 2014028125,
2014023144, 2014021306, ce se aflau în exercitare, explică că pe toate cauzele
enumerate au fost emise ordonanțe de prelungire a termenului de urmărire penală
și efectuate acțiuni de urmărire penală, fiind în imposibilitate de a prezenta copiile
acestora, din motiv că au fost ridicate de conducerea Procuraturii sect. Rîșcani,
mun. Chișinău, fară întocmirea actului de predare-primire.
Reclamantul explică că toate cauzele penale pe care se pretinde că a depășit
termenul de examinare parvenite cu propunerile de a pune sub învinuire,
suspendare sau de a trimite în judecată erau parvenite la sfârșitul lunii ianuarie și
începutul lunii februarie 2015, iar la data de 26 au fost ridicate toate din biroul
său. Pe majoritate din ele nu era depășit termenul de examinare. Iar ce ține de cele
23 cauze penale retrase din procedura sa, declară că nu au fost retrase în luna
februarie, dar la sfârșitul lunii martie 2015, când se afla în concediu medical, nu
din motivul că nu au fost efectuate acțiuni de urmărire penală, dar pentru
ponegrirea imaginii sale.
Cu constatarea stabilită de Colegiu la examinarea proceselor penale, precum
că nu a prelungit termenul de examinare nu este de acord, deoarece potrivit
legislației procurorul este obligat în termen de 30 zile să adopte hotărâre pe caz,
5
dar nicidecum să prelungească termenul de examinare la procurorul ierarhic
superior, iar pe toate procesele penale erau în termen adoptate hotărâri și
ordonanțe din numele dlui. Jomir Eugen, de anulare a ordonanței privind
neînceperea urmăririi penale și clasarea procesului penal.
Cu privire la examinarea petițiilor cetățenilor V. Lozan și D. Berladean,
explică că cererea lui V. Lozan a parvenit în Procuratura sect. Rîșcani,
mun. Chișinău la 09 februarie 2015 iar termenul de examinare până la
24 februarie 2015 potrivit Legii cu privire la petiționare și accesul la informație,
nu la 11 februarie 2015, în cerere fiind solicitată anularea ordonanței de clasare a
urmăririi penale întocmite de reclamant, competența fiind a procurorului ierarhic
superior. În cererea depusă de D. Berladean a solicitat copii pe plângerile depuse
de ultimul anterior. Iar pretinsele cauze penale date dispărute, explică că se aflau
în biroul de serviciu pe polița amplasată pe perete, pe care a avut intenția să le
transmită în arhiva Procuraturii când se afla în concediu medical, dar dnul. Popa a
interzis categoric cancelariei și consultantului să le primească, primindu-le doar a
doua zi.
Referitor la cauzele penale, care conform datelor statistice figurează diferit
ca trimise spre examinare în judecată, explică că cauza nr. 2013020019, pe care
dnul. Popa în raportul său a indicat-o că lipsește și care potrivit datelor statistice
la 30 aprilie 2013 a fost încetată, în realitate a fost expediată în instanța de
judecată, în dările de seamă fiind incluse eronat soluțiile adoptate, potrivit
materialelor cauzei erau anexate cereri la împăcare, fapt confirmat și de ofițerul
de urmărire penală. Din acest considerent dnul. Jomir Eugen la inclus în registrul
cauzelor penale încetate, iar în urma audierii persoanelor a stabilit că părțile nu au
găsit o înțelegere, astfel cauza a fost expediată in judecată.
Ce ține de cauză penală nr.2014928313 din raportul dlui. Popa Igor ca fiind
dispărută, reclamantul explică că la 15 ianuarie 2015 a fost transmisă Secției
Combatere a Traficului de Ființe Umane.
Referitor la cauzele penale nr. 2012028113, 2012250134, 2013022166,
2014021325 Oala Oleg explică că au fost adoptate hotărâri în termen, însă la acel
moment nu au fost transmise la timp în arhivă.
Referitor la activitatea reclamantului de propagare a culturii juridice în
instituțiile de învățământ, recunoaște că pe parcursul anului 2014 nu a citit lecții,
reieșind din volumul mare de lucru, a citit lecții în primul trimestru al anului
2015, despre acest fapt dnul. Popa Igor nu a comunicat Colegiului.
Referitor la executarea dispoziției nr. 16/14 din 24 martie 2014, ce ține de
primirea condamnaților în audiență, explică că a a fost execută integral, fapt
confirmat de registrele de evidență, petițiile primite de la condamnați în timpul
audierii și registrele de evidență a intrării persoanelor în instituțiile penitenciare.
Oală Oleg afirmă că conducerea Procuraturii, în numele dlui. Popa, nu a
6
emis nici o dispoziție prin care să fie dispusă verificarea activității reclamantului,
iar dispoziția nr. 12 din 27 februarie 2014 o consideră ilegală.
Reclamantul susține că nu este de acord nici cu faptul descris de Colegiu,
privitor la raportul depus de către el la 14 iulie 2014, în care au fost redactate
toate cele 35 cauze, procese penale și petiții, aflate la reclamant în procedură.
Reclamantul mai susține că nu este de acord cu obiecțiile înaintate de
Judecătoria Rîșcani, la ședința din 16 februarie 2015, consideră că anume
conducerea procuraturii a înaintat pretenții față de el. Astfel, consideră că
încălcările descrise de Colegiu în Hotărâre sânt plagiate din raportul dlui. Popa
Igor și încheierea întocmită de Secția Securitate Internă a Procuraturii Generale.
Iar cele indicate de reclamant în raportul din 09 iunie 2015, au fost apreciate
critic, fără efectuarea unui control, fără a studia materialele cauzelor. Hotărârea
Colegiului a fost contestată la 19 iunie 2015 cu contestație nemotivată pe numele
președintelui Consiliului Superior al Procurorilor, la acel moment nefiindu-i
înmânată Hotărârea Colegiului redactată, iar la 08 septembrie 2015 a depus
contestația motivată.
Oala Oleg consideră că Consiliul Superior al Procurorilor nu a luat în calcul
cele invocate de el, că a examinat superficial contestația depusă și materialele
anexate, fiind respinsă contestația cu menținerea Hotărârii Colegiului Disciplinar
din 12 iunie 2015. Hotărârea Consiliului este bazată pe declarațiile d-lui.
Andrușca și au considerat că reclamantul a intervenit în activitatea SA „Gara
Nord”, fapt ce nu corespunde realității, fapt demonstat prin declarațiile sale și ale
fratelui său Oala Viorel, prin răspunsul Viceministrului Transportului Serghei
Bucătaru din 05 octombrie 2015. Totodată, consideră că Consiliul neîntemeiat a
concluzionat că la examinarea cauzei penale în privința factorilor de decizie ai
Agenției Naționale Transport Auto, reclamantul urma să declare conflict de
interese, dat fiind faptul că soția sa deține unități de transport la ÎS „Servicii
Transport Auto”, deoarece situația dată nu întrunește circumstanțele prevăzute în
Legea nr. 161 privind conflictul de interese.
Reclamantul invocă că nu corespunde realității extrasul din procesul-verbal
al ședinței din 10 septembrie 2015, deoarece a menționat că nu a avut careva
discuții, tangențe cu persoanele sus numite și nu a încercat să intervină în
activitatea Gării Nord, a explicat că a fost la Gară, deoarece a primit/transmis
colete părinților care locuiesc în satul XXXXXX de lângă or. XXXXXX, iar soția
sa activează în calitate de profesoară și nu are nici o tangență cu Gara Nord.
Reclamantul afirmă că acțiunile sale nu întrunesc încălcări, ce ar putea fi
considerate ca abateri disciplinare prevăzute de art. 61 lit. a), b), j) și k) din Legea
cu privire la Procuratură și nicidecum nu periclitează statutul procurorului în
societate și imaginea Procuraturii.
Ce ține de faptul invocat în hotărârea din 25 iulie 2014 că nu a fost atestat,
7
fiind recomandată procedura de atestare în termen de 4 luni, după lichidarea
neajunsurilor constatate, Oala Oleg declară că la 26 iunie 2015 a depus Colegiului
de Calificare un raport explicativ argumentat. Totodată, consideră că Colegiul
Disciplinar a încălcat flagrant capitolul VII - „Examinarea cazului cu privire la
abaterea disciplinară” din Regulamentul Colegiului Disciplinar, aprobat prin
Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor, nr. 12-108/14 din 19 iunie 2014 și
anume pct. 7.8 a Regulamentului și pct. 7.9 al aceluiași Regulament.
Reclamantul invocă că la 09 iunie 2015, cu 3 zile înainte de ședința
Colegiului disciplinar, a depus raportul explicativ detaliat pe numele Procurorului
General și președintelui Colegiului disciplinar, unde a indicat toate abaterile,
depășirile și abuzurile comise în activitate de conducerea Procuraturii
sect. Rîșcani, mun. Chișinău, iar ultimii nu s-au autosesizat întru stabilirea
circumstanțelor de fapt.
Reclamantul mai indică că atât el cât și familia sa, au fost supuși multor
intimidări, pe parcursul lunilor februarie - iunie nu a primit salariu, din cauza unei
comisii medicale create la inițiativa dlui. Popa Igor, care a verificat legalitatea
certificatelor medicale, a fost supus verificărilor minuțioase prin intermediul
camerelor de luat vederi cât și de către unii angajați ai procuraturii, fapt ce se
confirmă și prin raportul depus de dnul. Jomir Eugen la 10 august 2015.
Oala Oleg relevă că este neîntemeiată aplicarea art. 62 lit. g) din Legea cu
privire la Procuratură, deoarece o astfel de sancțiune se aplică în condițiile legii și
în funcție de gravitatea abaterilor, care lipsesc în cazul dat. Hotărârile emise de
Colegiul disciplinar și de Consiliul Superior al Procurorilor contravin cerințelor
prevăzute la art. 86 alin. (1) al Codului Muncii, nefiind nici o condiție stipulată în
prezentul articol. Prin Ordinul Procurorului General nr. 1074-p din
17 septembrie 2015 cu privire la concediere, s-a dispus eliberarea lui Oleg Oala,
jurist de rangul al II-lea, din funcția de procuror în Procuratura sect. Rîșcani,
mun. Chișinău și a-l concedia din organele procuraturii în legătură cu comiterea
sistematică de abateri disciplinare, de la data revenirii din concediu medical.
Potrivit Ordinului Procurorului General nr. 1141-p din 30 septembrie 2015 cu
privire la modificarea și completarea Ordinului nr. 1074-p din 17septembrie2015,
s-a dispus: Se completează pct. 1 al Ordinului nr. 1074-p din 17 septembrie 2015,
cu privire la concediere cu următorul cuprins: „de la 22 septembrie 2015”, care
cosideră că este emis ilegal, contrar prevederilor art. 86 alin. (2) CM, în care se
prevede expres că nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în
concediu medical. Potrivit certificatului medical Seria 10, nr. 427420, reclamantul
începând cu 14 septembrie 2015 până la 22 septembrie 2015 inclusiv, fiind
internat în staționar la Spitalul clinic Municipal Chișinău ”Sfânta Treime”,
revenind la serviciu la 23 septembrie 2015. Totodată, recunoaște că a comis unele
încălcări la examinarea unor cauze penale, procese penale, fiind pregătit să poarte
8
răspundere pentru cele săvârșite, dar să nu i se încrimineze ceia ce nu corespunde
adevărului.
Reclamantul consideră că în activitatea sa nu au fost constatate încălcări
grave ce ar duce la aplicarea sancțiunii disciplinare cu concedierea sa din
organele procuraturii, motiv din care bazându-se pe prevederile Legii cu privire la
Procuratură (nr. 294 - XVI din 25 decembrie 2008. Publicată în M.O. la
17 martie 2009, Nr. 55-56, art. Nr : 155. Abrogată din 01 august 16 prin LP3 din
25 februarie 2016, MO69-77/25.03.16 art.113), art. 1, 5, 6, 7, 11, 16, 17, 19, 25,
26 al Legii Contenciosului administrativ (nr.793-XIV din 10 februarie 2000,
Publicată în M.O. la 18 mai 2000 Nr. 57-58, art. Nr : 375), art. 86 alin. (1),
alin. (2), 89 , 206 alin. (1) lit. d), alin. (5) și 210 Codul Muncii; art. art. 166, 167
CPC, solicita anularea integrală a Hotărârii Colegiului Disciplinar nr. 13-27/15
din 12 iunie 2015, a Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-192/15
din 10 septembrie 2015, a Ordinului Procurorului General nr. 1074-p din
17 septembrie 2015 și a Ordinului Procurorului General nr. 1141-p din
30 septembrie 2015, cu privire la concedierea sa din organele Procuraturii, cu
restabilirea în funcția deținută până la emiterea ordinului de concediere și
încasarea tuturor cheltuielilor de judecată de la Procuratura Generală.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul central) din 01 martie 2017
cererea de chemare în judecată depusă de Oala Oleg a fost respinsă ca fiind
neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că Consiliul corect a
apreciat faptul că, pedeapsa individualizată și aplicată de către Colegiul
disciplinar procurorului Oala Oleg, este proporțională, aceasta fiind racordată la
gradul prejudiciabil al abaterilor constatate, ținându-se cont și de cazierul
disciplinar. Ori, Oala Oleg anterior a mai fost supus răspunderii disciplinare.
Astfel, instanța de judecată constată că în speța dată, nu au fost admise
careva derogări de la actele normative și legislative ce reglementează activitatea
Colegiului disciplinar și al Consiliului Superior al Procurorilor
Instanța de judecată mai constată că, materialul probator administrat în
procesul examinării cauzei, denotă cu certitudine că toate elementele abaterii
disciplinare menționate supra sunt întrunite. Argumentele reclamantului că,
acțiunile sale nu întrunesc încălcări, ce ar putea fi considerate ca abateri
disciplinare prevăzute de art. 61 lit. a), b), j) și k) din Legea cu Privire la
Procuratură și nici într-un mod nu periclitează statutul procurorului și imaginea
procuraturii în societate, și că Colegiul Disciplinar a încălcat flagrant capitolul
VII - „Examinarea cazului cu privire la abaterea disciplinară”, din Regulamentul
Colegiului Disciplinar, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al
Procurorilor, nr. 12-108/14 din 19 iunie 2014 și anume pct. 7.8 a Regulamentului
și pct. 7.9 al aceluiași Regulament, instanța de judecată le apreciază critic,
9
deoarece contravin materialelor anexate la dosar, cercetate și examinate în cadrul
ședințelor de judecată, cât și normelor legale sus enunțate, deoarece reclamantul,
în calitate de procuror, era obligat să respecte regulile deontologice ale
procurorilor și să se abțină de la fapte care compromit onoarea și demnitatea
profesiei de procuror.
Instanța de judecată, reține că, în explicațiile sale, reclamantul, însăși, a
recunoscut că a comis unele încălcări la examinarea unor cauze penale, procese
penale, fiind pregătit să poarte răspundere pentru cele săvârșite. Instanța de
judecată a constatat cu certitudine faptul admiterii de către procurorul Oala Oleg
a unor încălcări grave pe cauzele penale aflate în exercitarea și conducerea sa.
Instanța de judecată reține spre concluzie faptul că conform procesului
verbal al ședinței Comitetului Sindical al Procuraturii mun. Chișinău din
15 septembrie 2015 (f.d. 144-145, Vol. I), Comitetului Sindical al Procuraturii
sec. Rîșcani, mun. Chișinău, și-a exprimat acordul la concedierea lui Oala Oleg.
Astfel, instanța de judecată constată că de către pârât la concedierea
reclamantului, au fost respectate prevederile art. 87 Codul Muncii. Faptul dat
fiind confirmat și de către Asociația Sindicală de ramură a Angajaților organelor
procuraturii prin scrisoarea din 10 ianuarie 2016 (f.d. 153, Vol. I).
La 28 martie 2017 Oala Oleg invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond
a depus apel, iar la 09 noiembrie 2017 cerere de apel suplimentară, solicitând
admiterea acestuia cu casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul central) din
01 martie 2017 și pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a
acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 s-a respins
apelul declarat de Oala Oleg și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău
(sediul Central) din 01 martie 2017 (f.d.16, Vol. II).
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 21 martie 2018, Oala Oleg a
contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de
Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău
(sediul Central) din 01 martie 2017 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să
fie anulată Hotărârea Colegiului Disciplinar nr. 13-27/15 din 12 iunie 2015, a
Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-192/15 din
10 septembrie 2015, Ordinul Procurorului General nr. 1074-p din 17 septembrie
2015, Ordinul Procurorului General nr. 1141-p din 30 septembrie 2015 și Ordinul
Procurorului General nr. 1535-p din 16 noiembrie 2016 cu privire la concedierea
sa din organele Procuraturii ca fiind elegale, și restabilirea în funcția deținută
până la emiterea ordinului de concediere.
În susținerea recursului recurentul a indicat, că prima instanță și cea de apel
nejustificat au trecut la etapa dezbaterilor judiciare în lipsa sa, în pofida faptului
că a depus în formă scrisă cerere de amânare, astfel fiindu-i încălcate drepturile
10
procesuale de a se expune, apăra, de a-și concretiza solicitările, i-a fost îngrădit
dreptul la apărare și de a prezenta probe în detrimentul său.
Recurentul menționează că instanțele ierarhic inferioare nu au întreprins nici
o măsură în vederea citării Comisiei de disciplină și etică care avea calitatea de
copârât, au aplicat eronat normele de drept material și procedural la emiterea
hotărârii și deciziei atacate, ceea ce constituie un temei de casare a acestora.
La 14 mai 2018 Procuratura Generală a Republicii Moldova și Consiliul
Superior al Procurorilor au depus referință asupra cererii de recurs înaintată de
Oala Oleg împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 și a
hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 01 martie 2017 în care
menționează că consideră decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond
legale și întemeiate și a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor
legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din
14 decembrie 2017, în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de către Oala Oleg în raport cu
materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi
declarat inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care
nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod
eronat analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept
procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost
judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina
a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește
procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
11
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări
decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în
cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta
etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul
ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma
drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în
materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,
consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la
justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca
(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra
Greciei din 27 martie 2014).
In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la
justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a
admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea
unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât
condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc
scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de
administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO
(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).
Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în
funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din
2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a
deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra
Armeniei din 19 ianuarie 2010).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Oala Oleg, este
12
declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)
CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar
alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de
apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.
Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a considera recursul declarat de către Oala Oleg, ca fiind
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
D I S P U N E :
Recursul, declarat de către Oala Oleg, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecători Nicolae Craiu
Dumitru Visternicean
13