3rh-29/22 — contestarea actului administrativ

3rh-29/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3rh-29/22

2-18067725-01-3rh-20052022

Prima instanță: Curtea Supremă de Justiție (jud: V. Doagă, Sv. Filincova, T. Chișca-Doneva, V.

Burduh, N. Vascan)

Î N C H E I E R E

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând cererea de revizuire depusă de Corneliu Gheras,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Corneliu Gheras împotriva Consiliului Superior al Procurorilor și

Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, terț

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la anularea hotărârii

Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor nr.

13-41/17 (III) din 01 decembrie 2017 și a hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor nr. 12-6/18 din 19 ianuarie 2018,

împotriva hotărârii din 15 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Corneliu Gheras,

c o n s t a t ă:

La data de 12 februarie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Corneliu Gheras

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor

și Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, terț

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la anularea hotărârii

Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor nr.

13-41/17 (III) din 01 decembrie 2017 și a hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor nr. 12-6/18 din 19 ianuarie 2018 (f.d. 3-12 vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că, la data de

10 aprilie 2017 de către președintele Consiliului Superior al Procuraturii a fost

expediată Inspecției Procurorilor sesizarea Procurorului General cu privire la

1

admiterea unor abateri disciplinare, comise de către procurorul în Procuratura

raionului Edineț, Corneliu Gheras.

Reclamantul a menționat că, prin raportul întocmit de inspectorul din cadrul

Inspecției Procurorilor din 11 aprilie 2017, au fost transmise Colegiului de disciplină

și etică materialele cauzei disciplinare, inclusiv cauza penală nr. 2017970121,

intentată în privința reclamantului conform elementelor componenței de infracțiune

prevăzută de art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Reclamantul a indicat că, cauza penală a fost intentată în baza declarațiilor lui

Alexandru Stasiiciuc, care la examinarea cauzei penale în instanța de judecată nu sau

adeverit, fiind în contradicție cu probele prezentate și examinate în cadrul ședinței de

judecată.

Reclamantul Corneliu Gheras a notat că, prin hotărîrea cu nr. 13-41/17 (III) din

01 decembrie 2017, Comisia de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al

Procurorilor a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare în privința reclamantului,

eliberarea din funcția de procuror în Procuratura raionului Edineț.

Reclamantul a invocat că, deoarece la data de 01 decembrie 2017, cauza penală

intentată pe numele lui Corneliu Gheras se afla pe rolul Judecătoriei Edineț, sediul

Briceni, a depus o contestației împotriva hotărârii nr. 13-41/17 (III) din 01 decembrie

2017, emisă de Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al

Procurorilor, care a fost respinsă de Consiliul Superior al Procurorilor la 19 ianuarie

2018.

Reclamantul Corneliu Gheras a specificat că la data de 29 ianuarie 2018, a fost

emis Ordinul nr.99-p cu privire la eliberarea acestuia din funcția de procuror din

Procuratura raionului Edineț, în temeiul hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor

nr. 12-6/18 din 19 ianuarie 2018, prin care a fost respinsă contestația împotriva

hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr. 13-41/17 (III) din 01 decembrie 2017.

Reclamantul a invocat că, încă de la etapa inițială au fost admise o serie de

încălcări de către inspectorul Inspecției Procurorilor, Vasile Godoroja, și anume

acesta la examinarea sesizării depuse în privința lui Corneliu Gheras, a încălcat

principiile activității Inspecției Procurorilor, indicate în Regulamentul cu privire la

organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției Procurorilor din

29 iulie 2016 nr. 19/35, precum și drepturile lui Corneliu Gheras prevăzute de pct.

8.1 lit. lit. b), c), d), r). j) al Regulamentului nominalizat. Mai mult, inspectorul nici

nu i-a adus la cunoștință reclamantului decizia adoptată.

Reclamantul Corneliu Gheras a notat că, pe parcursul examinării cauzei

disciplinare a fost încălcat termenul verificării sesizării și termenul în care urma a fi

prezentată decizia inspectorului Colegiului de disciplină și etică. Or, este este evident

că tergiversarea acestor termene, se datorează faptului că nu exista o soluție finală în

cauza penală intentată în privința lui Corneliu Gheras.

Cu referire la hotărârea nr. 13-41/17 (III) din 01 decembrie 2017, emisă de

Comisia de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor,

reclamantul a invocat că aceasta nu reflectă data comiterii abaterii disciplinare,

descrierea faptei, care constituie abatere disciplinară, fiind redat în esență

2

rechizitoriul procurorului în Procuratura Anticorupție întocmit în cadrul cauzei

penale nr.2017970121 de învinuire a procurorului în Procuratura raionului Edineț,

Corneliu Gheras, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a) din

Codul penal.

La fel, reclamantul a invocat că, în hotărârea nr. 13-41/17 (III) din 01 decembrie

2017, emisă de Comisia de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al

Procurorilor nu este indicat temeiul de drept, în baza căruia a fost aplicată sancțiunea

disciplinară.

Reclamantul a indicat că, deși Colegiul de disciplină și etică de pe lângă

Consiliul Superior al Procurorilor a reținut că, la faza de urmărire penală Corneliu

Gheras, fiind audiat în calitate de bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

324 alin. (3) lit. a) din Codul penal, a recunoscut parțial învinuirea, prin sentința din

21 decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, Corneliu Gheras a fost

achitat pe motiv ca fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Cu referire la circumstanța agravantă reținută de Colegiului de disciplină și etică

de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, precum că în anul 2014 pentru

îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiunilor de serviciu, Corneliu Gheras a fost

sancționat cu avertisment, reclamantul a invocat că, potrivit art. 41 alin. (3) și (4) din

Legea cu privire la procuratură termenul de acțiune al sancțiunii disciplinare este de

un an de la data aplicării.

Reclamantul a menționat că, la examinarea contestației depusă de către acesta

împotriva hotărârii nr. 13-41/17 (III) din 01 decembrie 2017, emisă de Comisia de

disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor a depus o cerere,

prin care a solicitat de a fi luată în considerare sentința din 21 decembrie 2017 a

Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, prin care Corneliu Gheras a fost achitat pe motiv

ca fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, însă Consiliul Superior al

Procurorilor nu a dat apreciere acestei probe.

Reclamantul Corneliu Gheras a notat că, în temeiul art. 206 alin. (1) lit. d) și art.

86 alin. (1) lit. g), r) din Codul muncii, angajatorul ar fi avut dreptul să aplice față de

acesta sancțiunea disciplinară „concediere”, dacă reclamantul anterior ar fi încălcat

repetat, pe parcursul unui an obligațiile de serviciu, însă la caz aceste circumstanțe

nu au fost stabilite.

Reclamantul Corneliu Gheras a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior

al Procuraturilor nr. 12-6/18 din 19 ianuarie 2018, privind aplicarea în privința

acestuia a sancțiunii disciplinare - eliberarea din funcție.

Prin hotărârea din 15 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Corneliu Gheras împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor și Colegiului de disciplină și etică de pe lângă

Consiliul Superior al Procurorilor, terț Procuratura Generală a Republicii Moldova

cu privire la anularea hotărârii Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul

Superior al Procurorilor nr. 13-41/17 (III) din 01 decembrie 2017 și a hotărârii

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-6/18 din 19 ianuarie 2018 (f.d.237-238

vol. I).

3

La data de 20 mai 2022 Corneliu Gheras a depus cerere de revizuire împotriva

hotărârii din 15 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat

admiterea cererii de revizuire, casarea hotărârii nominalizate, reexaminarea cauzei cu

adoptarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată depusă de

Corneliu Gheras (f.d.1-4 vol. II).

Revizuentul Corneliu Gheras a înaintat cererea de revizuire în baza dispozițiilor

art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a relatat că, prin sentința din data

de 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, Corneliu Gheras a fost

achitat pe motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Iar, prin

decizia din 28 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost respins ca nefondat apelul

procurorului în Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupție, Ion Pripa, fiind

menținută sentința primei instanțe, fără modificări. Iar, prin decizia din 26 ianuarie

2022 a Curții Supreme de Justiție, pronunțată la 24 martie 2022, a fost dispusă

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți împotriva deciziei din 28 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, ca

fiind inadmisibil.

Revizuentul a indicat că, începând cu data de 26 ianuarie 2022 în privința lui

Corneliu Gheras există o hotărâre irevocabilă, prin care ultimul este recunoscut

nevinovat de comiterea infracțiunii de trafic de influență, pentru care a fost

sancționat disciplinar cu eliberarea din funcție.

Revizuentul Corneliu Gheras a notat că, i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară

- eliberararea din funcție de procuror, până la rămânerea irevocabilă a sentinței

adoptate în cauza penală de învinuire a acestuia. Or, unicul temei de aplicare a

sancțiunii disciplinare l-a constituit înaintarea învinuirii în cauza penală

nominalizată.

Revizuentul a menționat că, circumstanțele invocate supra constituie temei de

admitere a cererii de revizuire în temeiul art. 449 lit. e) Cod de procedură civilă.

La data de 25 mai 2022 în adresa Consiliului Superior al Procurorilor,

Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor și

Procuraturii Generale a Republicii Moldova a fost expediată copia cererii de

revizuire depuse de Corneliu Gheras, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d. 49 vol. II).

Prin referința depusă la data de 16 iunie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Consiliul Superior al Procurorilor a solicitat respingerea cererii de

revizuire depusă de Corneliu Gheras (f.d.54-61 vol. II).

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

4

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art. 169–171.

Astfel, ținând cont de faptul că Codul administrativ nu a reglementat procedura

revizuirii unei hotărâri judecătorești, cererea de revizuire depusă de către Corneliu

Gheras se va examina în conformitate cu prevederile Capitolului XXXIX din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța

care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și

ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea

de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței

controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat

audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și

alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012,

parag. 66, 72, Pönkä vs Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Potrivit art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție:

încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În corespundere cu art. 449 lit. e) Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia

instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei

a căror revizuire se cere.

În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Revizuentul Corneliu Gheras și-a întemeiat cererea de revizuire în baza art. 449

lit. e) Codul de procedură civilă, invocând că sentința din 21 decembrie 2017 a

Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, prin care acesta a fost achitat pe motiv că, fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, a fost menținută prin decizia din 28

iunie 2021 a Curții de Apel Bălți și decizia din 26 ianuarie 2022 a Curții Supreme de

Justiție.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la prevederile art. 449 lit.

e) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiul invocat în

cererea de revizuire depusă de Corneliu Gheras împotriva împotriva hotărârii din

data de 15 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție nu este concludent și rezidă

5

din interpretarea greșită a acestor prevederi legale.

Or, obiect al prezentului litigiu l-au constituit hotărârea Colegiului de disciplină

și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor nr. 13-41/17 (III) din data de

01 decembrie 2017 și a hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-6/18 din

19 ianuarie 2018, prin care a fost stabilită comiterea unei abateri disciplinare a

procurorului Corneliu Gheras, fiindu-i aplicată acestuia sancțiunea disciplinară,

eliberarea din funcția de procuror.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a examinat legalitatea aplicării sancțiunii disciplinare, or,

instanța a fost sesizată de Corneliu Gheras cu exercitarea controlului judecătoresc

asupra procedurii disciplinare intentate lui Corneliu Gheras.

La fel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție relevă că, în cazul invocării temeiului prevăzut de art. 449 lit. e)

Cod de procedură civilă, este important ca actul de dispoziție în cauză să devină

irevocabil și ca acest act să fi stat la baza emiterii hotărârii supuse revizuirii.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că, temeiul de revizuire invocat de Corneliu Gheras

nu întrunește cerințele stabilite de art. 449 lit. e) Codul de procedură civilă, și anume

sentința invocată de revizuent nu a servit drept temei pentru emiterea hotărârii din

data de 15 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție și aceasta nu a fost anulată

ori modificată, deși aceast criteriu este unul primordial în circumstanțele invocării

art. 449 lit. e) Codul de procedură civilă, drept temei de revizuire.

Or, instanța de revizuire reiterează că, art. 449 lit. e) Codul de procedură civilă,

prevede expres că revizuirea se declară în cazul în care s-a anulat ori s-a modificat

hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru

emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că, în speță sentința din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț,

sediul Briceni, prin care Corneliu Gheras a fost achitat pe motiv că, fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, a fost mențiută prin decizia din

data de 28 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți și decizia din 26 ianuarie 2022 a Curții

Supreme de Justiție, dar nu modificată sau anulată precum solicită exigențele legale.

Mai mult, instanța de recurs relevă că, reclamantul Corneliu Gheras a invocat

că, prin sentința din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, care nu

era irevocabilă la data adresării în instanța de judecată, a fost achitat pe motiv că,

fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

De asemenea, instanța de revizuire decelează că, nu este suficient ca aceste acte

judecătorești, care au fost anulate să fie prezente pur și simplu în dosar, ci să se

regăsească în motivarea acestuia sau să fi fost luate în considerare de instanța de

judecată, în temeiul art. 123 Cod de procedură civilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție menționează că, examinând cauza de contencios administrativ, intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Corneliu Gheras împotriva Consiliului

6

Superior al Procurorilor și Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul

Superior al Procurorilor, terț Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire

la anularea hotărârii Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior

al Procurorilor nr. 13-41/17 (III) din 01 decembrie 2017 și a hotărârii Consiliului

Superior al Procurorilor nr. 12-6/18 din 19 ianuarie 2018 a fost adoptat și pronunțat

doar dispozitivul hotărârii din 15 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție.

Conform art. 236 alin. (1) din Codul de procedură civilă, după încheierea

pledoariilor, completul de judecată se retrage pentru deliberare. În cazuri complexe,

instanța, prin încheiere protocolară, dispune amînarea deliberării pentru cel mult

15 zile, înștiințînd participanții la proces despre locul, data și ora pronunțării

dispozitivului hotărîrii. În urma deliberării, președintele ședinței sau unul dintre

judecători pronunță dispozitivul hotărîrii și le explică participanților la proces

procedura și termenul de atac al hotărîrii. Dispozitivul hotărîrii trebuie să fie semnat

de toți judecătorii din completul de judecată și anexat la dosar.

Prevederile art. 236 alin. (5) din Codul de procedură civilă stabilesc expres că,

instanța de judecată va întocmi hotărîrea integrală dacă: participanții la proces, în

termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, solicită în mod expres

acest lucru. Termenul de 30 de zile este un termen de decădere; participanții la

proces, în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, depun

cerere de apel; hotărîrea judecătorească urmează să fie recunoscută și executată pe

teritoriul altui stat.

Respectiv, la caz hotărârea din 15 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Corneliu Gheras împotriva Consiliului Superior al Procurorilor și Colegiului de

disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, terț Procuratura

Generală a Republicii Moldova, nu urma să fie recunoscută și executată pe teritoriul

altui stat, iar participanții la proces, Corneliu Gheras, Consiliul Superior al

Procurorilor, Colegiul de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al

Procurorilor, Procuratura Generală a Republicii Moldova nu au solicitat în mod

expres întocmirea hotărârii integrale.

Prin urmare, aspectele invocate de către Corneliu Gheras în cererea de revizuire

reflectă caracterul unor critici, prin care se urmărește retractarea unui act de

dispoziție judecătoresc, revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de soluția

conținută în hotărârea din 15 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Corneliu Gheras împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor și Colegiului de disciplină și etică de pe lângă

Consiliul Superior al Procurorilor, terț Procuratura Generală a Republicii Moldova

cu privire la anularea hotărârii Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul

Superior al Procurorilor nr. 13-41/17 (III) din 01 decembrie 2017 și a hotărârii

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-6/18 din 19 ianuarie 2018.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

7

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru

a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că admiterea cererii de revizuire depuse de Corneliu

Gheras împotriva hotărârii din 15 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în

condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității raporturilor juridice

și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a

menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune

respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu

cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele

invocate de Corneliu Gheras în cererea de revizuire depusă împotriva hotărârii din 15

octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 449 Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

8

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu art. 270,

art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Corneliu

Gheras împotriva hotărârii din 15 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Corneliu Gheras împotriva Consiliului Superior al Procurorilor și Colegiului de

disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, terț Procuratura

Generală a Republicii Moldova cu privire la anularea hotărârii Colegiului de

disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor nr. 13-41/17 (III) din

01 decembrie 2017 și a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-6/18 din

19 ianuarie 2018.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

9