3r-234/23 — anularea actelor, restabilirea in functie, incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3r-234/23 2-15195513-01-3r-13092022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (V. Buhnaci) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (Sv. Filincova, N. Craiu, D. Visternicean) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc) D E C I Z I E 13 decembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând recursul depus de Oleg Oala, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea înaintată de către Oleg Oala împotriva Procuraturii Generale, Consiliului Superior al Procurorilor, Colegiului disciplinar al Procuraturii Generale cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile, restabilirea în funcție și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 10 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Oleg Oala, împotriva deciziei din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 09 octombrie 2015, Oleg Oala, a înaintat acțiune care ulterior la data de 12 noiembrie 2015 a fost suplinită împotriva Procuraturii Generale cu privire la anularea hotărârii Colegiului disciplinar nr.13-27/15 din 12.06.2015, a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-192/15 din 10.09.2015, a Ordinului Procurorului General nr.1074-p din 17.09.2015 și a Ordinului Procurorului General nr.1141-p din 30.09.2015 ,,Cu privire la concedierea din organele Procuraturii”, restabilirea în funcția deținută și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 08 februarie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica, s-a atras în proces în calitate de pârât Consiliul Superior al Procurorilor și Colegiul disciplinar al Procuraturii Generale. Prin hotărârea din 01 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a respins acțiunea ca neîntemeiată. Prin decizia din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de către Oleg Oala împotriva hotărârii din 01 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. 1 Prin încheierea din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a declarat inadmisibil recursul declarat de către Oleg Oala împotriva deciziei din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La 18 mai 2023, Oleg Oala, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei și emiterea unei decizii noi cu privire la admiterea acțiunii. Prin încheierea din 10 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Oleg Oala, împotriva deciziei din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău. La 11 august 2023, Oleg Oala a depus recurs împotriva încheierii din 10 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii recurată cu transmiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, a invocat că instanța de apel nu a elucidat pe deplin toate circumstanțele pricinii, nu a apreciat obiectiv probele administrate la dosar și nu a aplicat corect normele dreptului material și procesual, adoptând o decizie contrar legii, iar cererea de revizuire declarată este întemeiată. A indicat recurentul că au fost prezentate probe noi, care au servit drept temei pentru a fi depusă cererea de revizuire la Curtea de Apel Chișinău, dar cu regret completul de judecată nu a apreciat corect probele administrate, nu a luat în calcul și nu s-au expus referitor la încălcările grave comise de către Colegiul de disciplină si etică și de către Consiliul Superior al Procurorilor, la examinarea anchetei de serviciu efectuată de Secția Securitate Internă a Procuraturii Generale.

A menționat că, instanța de apel vădit și eronat, a ajuns la concluzie că: „ circumstanțele noi, sunt doar un aspect complementar, neesențial, care nu a influențat sancțiunea aplicată, iar argumentul aflării în concediu medical în perioada concedierii, lipsa acordului sindical și publicarea hotărârii contestate, au fost examinate de către instanțele judecătorești, fiind dată o apreciere corespunzătoare..”. Recurentul a relatat că Curtea de Apel Chișinău, nu a luat în calcul că angajatorul Procuraturii Generale este Procurorul General, dar nicidecum, Consiliul Superior al Procurorilor și doar Procurorul General este în drept prin ordin să demisioneze și/sau să angajeze angajații Procuraturii.

Or, emiterea și semnarea ilegală a celor 3 ordine de concediere, fapt confirmat de către unicul organ competent în verificarea legalității muncii și anume de către Inspectoratul de Stat al Muncii, concomitent și în lipsa avizului comitetului sindical, duce direct la circumstanțe noi și esențiale pentru redeschiderea procedurii. Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Iar, în conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 10 iulie 2023, fiind notificată recurentului la data de 27 iulie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 189, vol.2). 2 Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Oleg Oala s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs. Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel. Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. La data de 13 septembrie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului depus de Oleg Oala împotriva încheierii din 10 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 195, vol.2). Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Oleg Oala împotriva încheierii din 10 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Din materialele dosarului rezultă că la 18 mai 2023, Oleg Oala, în temeiul art. 449 lit. b) CPC, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond. Actele cauzei denotă că, prin încheierea din 10 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Oala împotriva deciziei din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău. Verificând legalitatea încheierii contestate, în raport cu motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată ca fiind justificată concluzia Curții de Apel Chișinău de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171. Potrivit art. 451 din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. Din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ a prevederilor art. 449 din Codul de procedură civilă. 3 După cum rezultă din materialele dosarului drept temei de revizuire a deciziei din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, revizuentul Oleg Oala a invocat prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, menționând că faptele și circumstanțele noi esențiale au fost stabilite după judecarea anterioară a cauzei: În conformitate cu prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării deciziei, să aibă importantă esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce decizia judecătorească devine irevocabilă. Pentru acest motiv de revizuire este necesar ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Prin urmare, instanța de recurs reține argumentul recurentului precum că, declarația Sabinei Sivacov, că aceasta nu cunoaște despre procesul-verbal al Comitetului Sindical din 15.09.2015 și nesemnarea acestuia de către ultima, răspunsul Inspectoratului de Stat al Muncii din 22.11.2018, prin care s-a menționat că, concedierea în perioada aflării în concediu medical și în lipsa acordului comitetului sindical, este ilegală, și faptul publicării hotărârii motivate contestate, constituie o circumstanță nouă și esențială, necunoscută de către Oleg Oala, la emiterea hotărârii Colegiului disciplinar nr.13-27/15 din 12.06.2015, hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-192/15 din 10.09.2015, ordinului Procurorului General nr.1074-p din 17.09.2015 și ordinului Procurorului General nr.1141-p din 30.09.2015 ,,Cu privire la concedierea din organele Procuraturii”, nu poate constitui ca temei pentru redeschiderea procesului.

Deoarece, declarația la care face referire recurentul în cererea de revizuire nu poate în sine să genereze soluția desființării hotărârii disciplinare, deoarece reprezintă un aspect complementar, neesențial, care nu a influențat sancțiunea aplicată, iar argumentul aflării în concediu medical în perioada concedierii, lipsa acordului comitetului sindical și publicarea hotărârii contestate, au fost examinate de către instanțele judecătorești, fiind dată o apreciere corespunzătoare. Astfel, Completul de judecată desconsideră argumentele recurentului/revizuentului, ca fiind neîntemeiate, concluzionând că ele nu pot constitui temei pentru redeschiderea procedurii. Or, cele invocate de către Oleg Oala, în cererea de revizuire, nu reprezintă temei pentru redeschiderea procesului, dar prezintă aprecieri de legalitate, improprii unei proceduri de revizuire, care s-ar rezuma doar la faptele de admisibilitate.

Or, Completul constată că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale. 4 Deci, Completul de judecată notează că, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge susținerile lui Oleg Oala și corect a stabilit că argumentele date nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, invocate de revizuent, în baza cărora se poate solicita revizuirea. Prin urmare, instanța de recurs relevă că argumentele lui Oleg Oala din cererea de revizuire reprezintă dezacordul acestuia cu decizia instanței de apel, ce nu constituie temei de revizuire în sensul declarat.

Pe cale de consecință, Completul constată că Curtea de Apel Chișinău întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Oleg Oala, or, aceasta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în baza cărora se poate solicita revizuirea. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. Și asta deoarece, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Completul invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat.

O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Ca urmare, instanța de recurs constată că susținerile recurentului invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a acestuia în sensul invocat, or acestea nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea încheierii recurate, prin care s- a dispus respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Distinct de cele relatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea din 10 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul depus de Oleg Oala.

Se menține încheierea din 10 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea înaintată de către Oleg Oala împotriva 5 Procuraturii Generale, Consiliului Superior al Procurorilor, Colegiului disciplinar al Procuraturii Generale cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile, restabilirea în funcție și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 6