3r-249/23 — anularea in parte a actului administrativ

Dosarul nr. 3r-249/23 2-22167887-01-3r-25092023 Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău – A.Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc D E C I Z I E 05 decembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Diana Stănilă Mariana Pitic examinând recursul depus de Olar Maria, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Olar Maria împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea în parte a actului administrativ individual defavorabil, împotriva încheierii din 13 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Olar Maria împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea în parte a actului administrativ individual defavorabil, c o n s t a t ă: La 16 noiembrie 2022, Olar Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-154/2022 din 05 august 2022, în partea ce ține de numirea procurorului Denis Poiată în funcția de Procuror șef al Procuraturii mun.

Chișinău, of. Botanica. Prin încheierea din 13 februarie 2023 Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Olar Maria împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea în parte a actului administrativ individual defavorabil, în temeiul art. 207, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ. La 21 martie 2023, Olar Maria a depus recurs împotriva încheierii din data de 13 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate. În motivarea recursului recurenta a invocat dezacordul cu încheierea contestată, menționând că potrivit prevederilor legale ale art. art. 17, 39 și 189 din Codul administrativ i-a fost încălcat dreptul personal vătămat prin adoptat de către Consiliul Superior al Procurorilor a hotărârii nr. 1-154/2022 din 05 august 2022 prin care s-a aprobat interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii mun.

Chișinău, Șef al Oficiului Botanica, dispus lui Denis Poiată, care nu corespunde condițiilor cerute pentru această funcție. A susținut recurenta că la organele procuraturii și poliției din sect. Botanica, sunt mai multe cauze contravenționale și penale, plângeri în care ultima are calitate de 1 victimă, sau învinuită, iar reieșind /din funcția ocupată, Denis Poiată se va folosi de poziția sa și va influența mersul acestor proceduri în detrimentul ei. Curtea Supremă de Justiție a expediat, prin intermediul oficiului poștal, pentru notificare Consiliului Superior al Procurorilor copia recursului depus de către Olar Maria, împotriva încheierii din data de 13 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, însă până la data examinării recursului autoritatea intimată nu și-a valorificat drepturile sale și nu a depus referință.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus de Olar Maria la data de 21 martie 2023 este în termen, având în vedere că încheierea contestată emisă la 13 februarie 2023 a fost recepționată de către recurentă la poșta electronică, mariaolar@gmail.com, la data de 14 martie 2023. (f.d.35) Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia. Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 13 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 243 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o deciziei prin care respinge recursul. Potrivit materialelor cauzei și lucrărilor dosarului, completul constată că prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-154/2022 din 05 august 2022 a fost aprobat interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii mun. Chișinău, șef al Oficiului Botanica, dispus lui Denis Poiată, prin ordinul Procurorului General interimar nr. 1380-p don 04 /august 2022. La 16 noiembrie 2022, Olar Maria a înaintat la Curtea de Apel Chișinău acțiune împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-154/2022 din 05 august 2022 în partea ce ține de numirea procurorului Denis Poiată în funcția de procuror șef al Procuraturii mun.

Chișinău, oficiul Botanica, invocând că a fost numit ilegal, admițând încălcări care au fost investigate și mediatizate în mass-media. Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 207, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ, prin încheierea din 13 februarie 2023 a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Olar Maria împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil. 2 În susținerea acestei concluzii Curtea de Apel Chișinău, ca instanța de fond, a reținut că Olar Maria nu poate invoca încălcarea unui interes legitim prin adoptarea actului administrativ emis, fapt ce presupune că reclamanta nu poate revendica încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept, în sensul art. 17 din Codul administrativ.

Această concluzie a Curții de Apel Chișinău este considerată de către completul Curții Supreme de Justiție corectă din următoarele considerente . În conformitate cu prevederile art. 207, alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17. Articolul 189, alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. Prin urmare, unul din elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu vătămat prin una din formele activității administrative, or, acțiunea în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. Conform 10, alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Articolul 39, alin. (1) și (2) din Codul administrativ garantează controlul judecătoresc al activității administrative și stipulează că acesta nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. Sub acest aspect completul specializat relevă că prevederile art. 207, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ urmează a fi aplicate în corespundere cu dispozițiile art. art. 17, 20 și 39 din Codul administrativ. Instanța de recurs menționează, că sub aspect procesual, accesul liber la justiție se materializează în prerogativele pe care le implică dreptul la acțiune, ca aptitudine legală ce este recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice care 3 pretinde un drept împotriva unei alte persoane, ori are un interes pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept.

Astfel, pentru a pune pe rol o acțiune în contenciosul administrativ, este necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiții de formă și conținut, precum ar fi: respectarea competenței jurisdicționale, existența capacității procesuale, revendicarea unui drept încălcat, etc. La caz, Olar Maria, solicitând anularea în parte a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor din 05 august 2022, nu a indicat, prin prisma art. 17 din Codul administrativ, care drepturi sau interese legitime ale sale au fost încălcate prin hotărârea contestată. Simplul dezacord în parte cu hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 05 august 2022 nu denotă încălcarea unui drept subiectiv al reclamantei, care poate fi apărat prin intermediul justiției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că normele legale citate supra interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantei, astfel încât pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ este necesar revendicarea unui drept subiectiv exclusiv al Mariei Olar. Prin urmare, revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea dreptului propriu, deoarece expresiile utilizate în textul articolelor 17, 39 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse drepturile prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare actio popularis.

În acest sens este relevantă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00)]. Curtea a subliniat că în Convenție nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o actio popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute în Convenție; aceasta nu autorizează nici persoanele particulare să se plângă în legătură cu o dispoziție de drept intern doar pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului Unit).

Astfel, un act administrativ poate fi anulat numai dacă și cu condiția de a se dovedi că a produs reclamantei o vătămare într-un drept, ori într-un interes legitim, potrivit art. 17 din Codul administrativ, care consacră contenciosul subiectiv. Instanța sesizată de contencios administrativ trebuie să verifice dacă prin actul administrativ care face obiectul acțiunii s-a adus atingere unei situații juridice subiective. Din analiza cererii de chemare în judecată depusă de către Olar Maria nu se desprinde dreptul subiectiv pretins a fi încălcat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 05 august 2022. Revendicarea unui drept subiectiv exclusiv al reclamantei reprezintă o condiție obligatori pentru ca acțiunea în contencios administrativ să treacă testul de admisibilitate.

4 În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că soluția adoptată de către Curtea de Apel Chișinău de a declara inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de către Olar Maria împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil, în temeiul articolului 207, alin. (1) și (2), lit. e) din Codul administrativ, este corectă. Din considerentele menționate supra și având în vedere că soluția emisă prin încheierea din 13 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău este corectă, completul Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul depus de către Olar Maria.

În corespundere cu art. 193, art. 241, art. 243, alin. (1), lit. b), alin. (2) și alin. (3) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul depus de Olar Maria. Se menține încheierea din 13 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Olar Maria împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea în parte a actului administrativ individual defavorabil. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Diana Stănilă Mariana Pitic 5