3r-249/23 — anularea in parte a actului administrativ

Dosarul nr. 3r-249/23

2-22167887-01-3r-25092023

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău – A.Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

D E C I Z I E

05 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic

examinând recursul depus de Olar Maria,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Olar Maria împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea în parte a

actului administrativ individual defavorabil,

împotriva încheierii din 13 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Olar Maria

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea în parte a actului

administrativ individual defavorabil,

c o n s t a t ă:

La 16 noiembrie 2022, Olar Maria a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea hotărârii Consiliului

Superior al Procurorilor nr. 1-154/2022 din 05 august 2022, în partea ce ține de

numirea procurorului Denis Poiată în funcția de Procuror șef al Procuraturii mun.

Chișinău, of. Botanica.

Prin încheierea din 13 februarie 2023 Curtea de Apel Chișinău a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Olar Maria

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea în parte a actului

administrativ individual defavorabil, în temeiul art. 207, alin. (2), lit. e) din Codul

administrativ.

La 21 martie 2023, Olar Maria a depus recurs împotriva încheierii din data de 13

februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii contestate.

În motivarea recursului recurenta a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

menționând că potrivit prevederilor legale ale art. art. 17, 39 și 189 din Codul

administrativ i-a fost încălcat dreptul personal vătămat prin adoptat de către Consiliul

Superior al Procurorilor a hotărârii nr. 1-154/2022 din 05 august 2022 prin care s-a

aprobat interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii mun.

Chișinău, Șef al Oficiului Botanica, dispus lui Denis Poiată, care nu corespunde

condițiilor cerute pentru această funcție.

A susținut recurenta că la organele procuraturii și poliției din sect. Botanica, sunt

mai multe cauze contravenționale și penale, plângeri în care ultima are calitate de

1

victimă, sau învinuită, iar reieșind /din funcția ocupată, Denis Poiată se va folosi de

poziția sa și va influența mersul acestor proceduri în detrimentul ei.

Curtea Supremă de Justiție a expediat, prin intermediul oficiului poștal, pentru

notificare Consiliului Superior al Procurorilor copia recursului depus de către Olar

Maria, împotriva încheierii din data de 13 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

însă până la data examinării recursului autoritatea intimată nu și-a valorificat drepturile

sale și nu a depus referință.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus de

Olar Maria la data de 21 martie 2023 este în termen, având în vedere că încheierea

contestată emisă la 13 februarie 2023 a fost recepționată de către recurentă la poșta

electronică, mariaolar@gmail.com, la data de 14 martie 2023. (f.d.35)

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis

examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei

ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților,

întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă

precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea

încheierii din 13 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o deciziei prin care respinge

recursul.

Potrivit materialelor cauzei și lucrărilor dosarului, completul constată că prin

hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-154/2022 din 05 august 2022 a fost

aprobat interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii mun.

Chișinău, șef al Oficiului Botanica, dispus lui Denis Poiată, prin ordinul Procurorului

General interimar nr. 1380-p don 04 /august 2022.

La 16 noiembrie 2022, Olar Maria a înaintat la Curtea de Apel Chișinău acțiune

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat anularea hotărârii

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-154/2022 din 05 august 2022 în partea ce

ține de numirea procurorului Denis Poiată în funcția de procuror șef al Procuraturii

mun. Chișinău, oficiul Botanica, invocând că a fost numit ilegal, admițând încălcări

care au fost investigate și mediatizate în mass-media.

Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 207, alin. (2), lit. e) din Codul

administrativ, prin încheierea din 13 februarie 2023 a declarat inadmisibilă acțiunea în

contencios administrativ înaintată de către Olar Maria împotriva Consiliului Superior

al Procurorilor privind anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil.

2

În susținerea acestei concluzii Curtea de Apel Chișinău, ca instanța de fond, a

reținut că Olar Maria nu poate invoca încălcarea unui interes legitim prin adoptarea

actului administrativ emis, fapt ce presupune că reclamanta nu poate revendica

încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept, în sensul art. 17 din Codul

administrativ.

Această concluzie a Curții de Apel Chișinău este considerată de către completul

Curții Supreme de Justiție corectă din următoarele considerente .

În conformitate cu prevederile art. 207, alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru

admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă,

acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească

susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în

special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă,

a unui drept în sensul art. 17.

Articolul 189, alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Prin urmare, unul din elementele definitorii ale acțiunii în contencios

administrativ este revendicarea unui drept propriu vătămat prin una din formele

activității administrative, or, acțiunea în contencios administrativ trebuie să urmărească

revendicarea unui drept subiectiv vătămat.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Conform 10, alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este

orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a

produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor

juridice de drept public.

Articolul 39, alin. (1) și (2) din Codul administrativ garantează controlul

judecătoresc al activității administrative și stipulează că acesta nu poate fi îngrădit.

Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul

art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței

de judecată competente.

Sub acest aspect completul specializat relevă că prevederile art. 207, alin. (2), lit.

e) din Codul administrativ urmează a fi aplicate în corespundere cu dispozițiile art. art.

17, 20 și 39 din Codul administrativ.

Instanța de recurs menționează, că sub aspect procesual, accesul liber la justiție se

materializează în prerogativele pe care le implică dreptul la acțiune, ca aptitudine

legală ce este recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice care

3

pretinde un drept împotriva unei alte persoane, ori are un interes pentru constatarea

existenței sau inexistenței unui drept.

Astfel, pentru a pune pe rol o acțiune în contenciosul administrativ, este necesară

îndeplinirea cumulativă a unor condiții de formă și conținut, precum ar fi: respectarea

competenței jurisdicționale, existența capacității procesuale, revendicarea unui drept

încălcat, etc.

La caz, Olar Maria, solicitând anularea în parte a hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor din 05 august 2022, nu a indicat, prin prisma art. 17 din Codul

administrativ, care drepturi sau interese legitime ale sale au fost încălcate prin

hotărârea contestată.

Simplul dezacord în parte cu hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 05

august 2022 nu denotă încălcarea unui drept subiectiv al reclamantei, care poate fi

apărat prin intermediul justiției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că normele legale

citate supra interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului

pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării

unui drept subiectiv propriu al reclamantei, astfel încât pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ este necesar revendicarea unui drept subiectiv

exclusiv al Mariei Olar.

Prin urmare, revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate

prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată

vătămarea dreptului propriu, deoarece expresiile utilizate în textul articolelor 17, 39 și

189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se

referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse drepturile prin ricoșeu, ipotetice,

iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare actio popularis.

În acest sens este relevantă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să

prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări,

la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi

[Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene

(cererea nr. 45572/00)].

Curtea a subliniat că în Convenție nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o

actio popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute în Convenție; aceasta nu

autorizează nici persoanele particulare să se plângă în legătură cu o dispoziție de drept

intern doar pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că

dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva

Regatului Unit).

Astfel, un act administrativ poate fi anulat numai dacă și cu condiția de a se

dovedi că a produs reclamantei o vătămare într-un drept, ori într-un interes legitim,

potrivit art. 17 din Codul administrativ, care consacră contenciosul subiectiv. Instanța

sesizată de contencios administrativ trebuie să verifice dacă prin actul administrativ

care face obiectul acțiunii s-a adus atingere unei situații juridice subiective.

Din analiza cererii de chemare în judecată depusă de către Olar Maria nu se

desprinde dreptul subiectiv pretins a fi încălcat prin hotărârea Consiliului Superior al

Procurorilor din 05 august 2022. Revendicarea unui drept subiectiv exclusiv al

reclamantei reprezintă o condiție obligatori pentru ca acțiunea în contencios

administrativ să treacă testul de admisibilitate.

4

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că soluția adoptată de către Curtea de Apel Chișinău de a declara

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de către Olar Maria împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea parțială a actului administrativ

individual defavorabil, în temeiul articolului 207, alin. (1) și (2), lit. e) din Codul

administrativ, este corectă.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că soluția emisă prin

încheierea din 13 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău este corectă, completul

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul depus de către Olar

Maria.

În corespundere cu art. 193, art. 241, art. 243, alin. (1), lit. b), alin. (2) și alin. (3)

din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Olar Maria.

Se menține încheierea din 13 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Olar Maria

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea în parte a actului

administrativ individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic

5