3r-225/23 — contestarea actului administrativ

3r-225/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r-225/23

2-23049013-01-3r-18082023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Negru, E,Palanciuc, I.Dutca)

D E C I Z I E

13 septembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

examinând recursul depus de Valentina Cozima,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Valentina Cozima împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea

actului administrativ,

împotriva încheierii din 10 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibilă acțiunea,

c o n s t a t ă :

La data de 03 aprilie 2023, Valentina Cozima a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor solicitând anularea Hotărârii

nr.1-277/2022 emisă de Consiliul Superior al Procurorilor la data de 16 decembrie

2022, cu privire la examinarea contestației împotriva hotărârii Colegiului de disciplină

și etică nr. 3-65/2022 din 13 mai 2022, ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea din 10 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Valentina Cozima

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea actelor

administrative individuale defavorabile și obligarea examinării sesizării. S-a explicat

reclamantei că declararea acțiunii inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2) lit. e) Cod

administrativ, exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant

cu aceeași acțiune.

Nefiind de acord cu încheierea din 10 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, la 08

august 2023, Valentina Cozima a depus recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea

încheierii recurate cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-

o ilegală și neîntemeiată, nefiind adoptată în conformitate cu normele de drept material

și procedural și fiind bazată pe aprecierea eronată și incompletă a tuturor probelor și

circumstanțelor cauzei.

1

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

Completul Curții Supreme de Justiție menționeazăe că recursul depus de Valentina

Cozima la data de 08 august 2023 este în termen, având în vedere că încheierea

contestată emisă la 10 iulie 2023 a fost notificată de recurentă la 25 iulie 2023 (f.d.68).

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de recurs fără

înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în

cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței

examinarea acesteia.

Studiind materialele dosarului, completul Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 10 iulie

2023 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinînd

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o deciziei prin care respinge

recursul.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul

constată că în baza sesizării înaintate de Valentina Cozima, a fost pornită procedură

disciplinară în privința unor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, pretins a fi

comise de adjunctul interimar al Procurorului-șef al Procuraturii mun.Chișinău, șef

adjunct interimar al Oficiului Râșcani, XXXXX, la etapa urmăririi penale în cauza

penală nr. XXXXX.

Prin Decizia din 18 februarie 2022 emisă de Inspecția procurorilor, s-a încetat

procedura disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de Valentina Cozima în

privința unor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, pretins a fi comise de adjunctul

interimar al Procurorului-șef al Procuraturii mun.Chișinău, șef adjunct interimar al

Oficiului Râșcani, XXXXX la conducerea urmăririi penale în cauza penală nr.XXXXX,

pe motivul lipsei temeiurilor de tragere la răspundere disciplinară a procurorului.

Nefiind de acord cu soluția Inspecției procurorilor, Valentina Cozima a depus

contestație împotriva Deciziei Inspecției procurorilor, solicitând Colegiului pentru

Disciplină și Etică anularea acesteia și constatarea abaterii disciplinare în activitatea

procurorului XXXXX.

Prin hotărârea nr. 3-65/2022 din 13 mai 2022 a Colegiului de disciplină și etică, s-a

respins contestația Valentinei Cozima, fiind menținută Decizia din 18 februarie 2022

emisă de Inspecția procurorilor.

2

La data de 24 mai 2022, Valentina Cozima a sesizat Consiliul Superior al

Procurorilor, solicitând anularea actelor enunțate supra și constatarea abaterii

disciplinare în activitatea procurorului XXXXX, cu atragerea ultimei la răspundere

disciplinară.

Prin Hotărârea nr.1-277/2022 din 16 decembrie 2022 cu privire la examinarea

contestației Valentinei Cozima împotriva Hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr.3-

65/2022 din 13 mai 2022, s-a respins contestația depusă de Valentina Cozima, fiind

menținută hotărârea Colegiului de disciplină și etică nr. 3-65/2022 din 13 mai 2022,

prin care s-a menținut Decizia Inspecției procurorilor din 18 februarie 2022 privind

încetarea procedurii disciplinare în privința adjunctului interimar al Procurorului-șef al

Procuraturii mun. Chișinău, șef adjunct interimar al Oficiului Râșcani, XXXXX (f.d.12-

15).

Exprimându-și dezacordul cu soluția adoptată, reclamanta Valentina Cozima la 03

aprilie 2023 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al

Procurorilor, solicitând anularea Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-

277/2022 emisă de Consiliul Superior al Procurorilor la data de 16 decembrie 2022, cu

privire la examinarea contestației împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr.

3-65/2022 din 13 mai 2022, ca fiind neîntemeiată.

Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, prin încheierea din 10 iulie 2023 a declarat inadmisibilă acțiunea în

contencios administrativ înaintată de către Valentina Cozima.

Instanța de apel a invocat că conform prevederilor art.49 alin.(1) lit. a) și alin.(4)

din Legea cu privire la Procuratură nr.3 din 25.02.2016, după finalizarea verificării

sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară, inspectorul emite

decizii motivate de încetare a procedurii disciplinare, dacă nu identifică niciun temei de

tragere la răspundere disciplinară. Decizia de încetare a procedurii disciplinare poate fi

contestată de către autorul sesizării la Colegiul de disciplină și etică în termen de 10 zile

lucrătoare de la data recepționării acesteia.

În accepțiunea normei juridice înserate la art.51 alin.(1) lit. d) din Legea cu privire

la Procuratură nr.3 din 25.02.2016, după examinarea cauzei disciplinare, Colegiul de

disciplină și etică adoptă una din următoarele hotărâri: privind încetarea procedurii

disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Instanța de recurs menționează că, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1)

și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite

condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este

inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere

judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară

inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

Articolul 189 alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat

3

printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de

judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform

prezentului cod.

Prin urmare, unul din elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ

este revendicarea unui drept propriu vătămat prin una din formele activității

administrative, or, acțiunea în contencios administrativ trebuie să urmărească

revendicarea unui drept subiectiv vătămat.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legiiși

se aplică nemijlocit legea.

Conform art.10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a

produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor

juridice de drept public.

Articolul 39 alin. (1) și (2) din Codul administrativ garantează controlul judecătoresc

al activității administrative și stipulează că acesta nu poate fi îngrădit. Orice persoană

care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

Sub acest aspect completul relevă că prevederile articolului 207 alin. (2) lit.e) din

Codul administrativ urmează a fi aplicate în corespundere cu dispozițiile articolelor 17,

20 și 39 din Codul administrativ.

Instanța de recurs menționează, că sub aspect procesual, accesul liber la justiție se

materializează în prerogativele pe care le implică dreptul la acțiune, ca aptitudine legală

ce este recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice care

pretinde un drept împotriva unei alte persoane, ori are un interes pentru constatarea

existenței sau inexistenței unui drept.

Astfel, pentru a pune pe rol o acțiune în contenciosul administrativ, este necesară

îndeplinirea cumulativă a unor condiții de formă și conținut, precum ar fi: respectarea

competenței jurisdicționale, existența capacității procesuale, revendicarea unui drept

încălcat, etc.

La caz, reclamanta Valentina Cozima a înaintat la Curtea de Apel Chișinău acțiune

solicitând anularea Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-277/2022 emisă

de Consiliul Superior al Procurorilor la data de 16 decembrie 2022, cu privire la

examinarea contestației împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr. 3-

65/2022 din 13 mai 2022, însă nu a indicat, prin prisma art. 17 din Codul administrativ,

care drepturi sau interese legitime ale sale au fost încălcate prin hotărârea Colegiului

disciplinar și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor contestată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin hotărârea nr.

3-65/2022 din 13 mai 2022 a Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul

Superior al Procurorilor, reclamantei Valentina Cozima i s-a explicat că, în cadrul

4

examinării sesizării s-a stabilit că, motivele invocate de autor nu reprezintă fapte ce ar

putea constitui abateri disciplinare în acțiunile procurorului vizat, iar decizia Inspecției

judiciare emisă pe marginea sesizării asupra acțiunilor procurorului este întemeiată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că normele legale

citate supra interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului

pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării

unui drept subiectiv propriu al societății reclamante, astfel încât pentru admisibilitatea

unei acțiuni în contenciosul administrativ este necesar revendicarea unui drept subiectiv

exclusiv a Valentinei Cozima.

Prin urmare, revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate

prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată

vătămarea dreptului propriu, deoarece expresiile utilizate în textul articolelor 17, 39 și

189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se

referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse drepturile prin ricoșeu, ipotetice,

iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare actio popularis.

În acest sens este relevantă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să

prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări, la

care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi

[Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii

Europene(cererea nr. 45572/00)].

Curtea a subliniat că în Convenție nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o

actio popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute în Convenție; aceasta nu

autorizează nici persoanele particulare să se plângă în legătură cu o dispoziție de drept

intern doar pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că

dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva

Regatului Unit).

Astfel, un act administrativ poate fi anulat numai dacă și cu condiția de a se dovedi

că a produs Valentinei Cozima o vătămare într-un drept, ori într-un interes legitim,

potrivit art. 17 din Codul administrativ, care consacră contenciosul subiectiv. Instanța

sesizată de contencios administrativ trebuie să verifice dacă prin actul administrativ care

face obiectul acțiunii s-a adus atingere unei situații juridice subiective.

Din analiza cererii de chemare în judecată depusă de către Valentina Cozima nu se

desprinde dreptul subiectiv pretins a fi încălcat prin hotărârea nr. 1-277/2022 emisă de

Consiliul Superior al Procurorilor la data de 16 decembrie 2022. Revendicarea unui

drept subiectiv exclusiv al recurentului reprezintă o condiție obligatorie pentru ca

acțiunea în contencios administrativ să treacă testul de admisibilitate.

În contextul celor relatate, completul Curții Supreme de Justiție reține că acțiunea

înaintată de Valentina Cozima împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire

la anularea Hotărârii nr.1-277/2022 emisă de Consiliul Superior al Procurorilor la data

de 16 decembrie 2022, cu privire la examinarea contestației împotriva hotărârii

Colegiului de disciplină și etică nr. 3-65/2022 din 13 mai 2022, nu răspunde exigenților

de admisibilitate, motiv din care a fost declarată inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2)

lit. e) din Codul administrativ.

5

Din considerentele menționate supra și având în vedere că soluția emisă prin

încheierea din 10 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău este corectă, completul Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul depus de Valentina

Cozima.

În corespundere cu art. 193, art. 241, art. 243, alin. (1), lit. b), alin. (2) și alin. (3)

din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de către Valentina Cozima.

Se menține încheierea din 10 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Cozima

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

6