2r-264/25 — Încasarea prejudiciului material și moral

La 02 august 2024, Iurii Șlapac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Vioricăi Liuft cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 octombrie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, s-a admis parțial acțiunea. S-a dispus de a încasa din contul Vioricăi Liuft în beneficiul lui Iurii Șlapac prejudiciul material suportat de reclamant în cadrul procesului contravențional în sumă de 69 607,94 lei, prejudiciul moral în sumă de 10 000 lei și cheltuielile de judecată în cuantum de 23 000 lei.

La 18 noiembrie 2024, avocatul Veaceslav Dandeș în interesele Vioricăi Liuft, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, admiterea acesteia, casarea hotărârii contestate, examinarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea din 26 mai 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul, s-a respins cererea de repunere în termen și a fost restituită cererea de apel depusă de avocatul Veaceslav Dandeș în interesele Vioricăi Liuft, împotriva hotărârii 16 octombrie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, ca fiind depusă înafara termenului legal.

La 23 iunie 2025, avocatul Veaceslav Dandeș în interesele Vioricăi Liuft a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 26 mai 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu pronunțarea unei decizii privind repunerea în termenul de apel și remiterea la rejudecare a cauzei.

În susținerea recursului a declarat că, instanța de apel nu a examinat cererea privind repunerea în termen în baza argumentelor și probelor prezentate, prin ce a admis erori esențiale la emiterea încheierii privind restituirea cererii de apel. În continuare, au fost reiterate motivele ce susțin necesitatea repunerii în termenul de declarare a apelului, subliniindu-se faptul că apelanta, Viorica Liuft, se află în afara teritoriului Republicii Moldova și că, în mod obiectiv, nu a fost posibilă depunerea apelului nemotivat în termenul legal stabilit. A menționat că doar după obținerea 1 acordului Vioricăi Liuft, pentru depunerea cererii de apel, aceasta a depus respectiva cerere nemotivată.

La 31 iulie 2025, avocatul Maxim Belinschi în interesele lui Iurii Șlapac depune referință la recursul declarat și solicită respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: ,,Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: ,,Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă: ,,(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: ,,Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.”

Art. 116 alin.(1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. 2 (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”

Art. 2763 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă. (2) Judecătorul poate dispune citarea participanților la proces dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau dacă admite solicitarea uneia dintre părți de a examina cererea în ședință publică. (3) În termen de 30 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate, inclusiv în cazul comunicării prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, pârâtul prezintă instanței judecătorești și reclamantului o referință, precum și copii de pe înscrisurile necesare.”

Art. 2764 alin. (3) din Codul de procedură civilă: ,,(3) Hotărîrea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: ,,(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Completul de judecată stabilește că prima instanță a examinat cauza civilă în procedură contencioasă generală, potrivit normelor prevăzute de Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, în condițiile speței respective, termenul de declarare a apelului este de 30 zile, de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Materialele cauzei civile atestă că prima instanță a expediat la adresa pârâtei Viorica Liuft în UTA Găgăuzia, Vulcănești, str. Lenin 105, ap. 47, actele procedurale, în copie, cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Șlapac, cu anexele, precum și încheierea din 05 august 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, prin care a fost acceptată în procedură cererea de chemare în judecată (f.d. 253, Vol. II), ulterior fiind citată în mod repetat, însă avizele de recepție au fost restituite cu mențiunea plecat (f.d.1, Vol. II).

Dispozitivul hotărârii judecătorești, a fost pronunțat la 16 octombrie 2024, fiind public pe portalul instanțelor judecătorești.

În situația în care dispozitivul hotărârii judecătorești a fost pronunțat la 16 octombrie 2024, în temeiul art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, enunțat la pct.11 al prezentei încheieri, termenul de contestare cu apel a început a curge din ziua imediat următoare zilei de pronunțare a dispozitivului hotărârii judecătorești, adică începând cu data de 17 octombrie 2024, ultima zi a termenului fiind data de 15 noiembrie 2025 (zi de vineri).

Materialele cauzei civile atestă că, la 16 octombrie 2024, avocatul Veaceslav Dandeș a primit copia dispozitivului hotărârii (f.d. 35, Vol. II), precum și la 24 octombrie 2024, prima instanță a expediat copia dispozitivului hotărârii la adresa Vioricăi Liuft (f.d. 36, Vol. II), însă avizul de recepție a fost restituit cu mențiunea nereclamat (f.d.38, Vol. II).

Luând în considerație aspectele enunțate completul de judecată constată că prima instanță și-a îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de înștiințare a părții în proces despre hotarârea pronunțată.

Cererea de apel împotriva hotărârii din 16 octombrie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, a fost depusă de avocatul Veaceslav Dandeș în interesele Vioricăi Liuft la 18 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.182-186, Vol. II), fiind formulată concomitent și o solicitare de repunere în termenul legal pentru declararea apelului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că avocatul Veaceslav Dandeș, drept temei pentru repunerea în termenul legal pentru declararea apelului, a invocat faptul că apelanta se află peste hotarele Republicii Moldova și în mod obiectiv nu a fost posibil de depus apelul nemotivat în termenul legal, evidențiind că nu avea împuterniciri în acest sens.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind juste concluziile instanței de apel, precum că aceste alegații sunt neîntemeiate și nu constituie temei de repunere în termen. Astfel, avocatul Veaceslav Dandeș, având împuterniciri conform art. 81 Cod de procedură civilă, prin mandatul acordat la 03 septembrie 2024, pentru a oferi asistență juridică în cauza respectivă, avea dreptul de a contesta hotărârea judecătorească, inclusiv în lipsa acordului clientei sale. 4

În plus, Completul de judecată constată că pârâta Viorica Liuft, anterior, a transmis prin intermediul poștei electronice către Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești, cereri prin care a informat instanța despre absența sa de pe teritoriul Republicii Moldova și a solicitat amânarea examinării cauzei pentru a încheia un contract de asistență juridică. Astfel, aceasta ar fi avut posibilitatea, în mod similar, de a depune o cerere de apel nemotivat.

În acest sens, Curtea de Apel Sud, sediul Cahul, prin încheierea din 26 mai 2025, corect a respins cererea de repunere în termenul legal de declarare a apelului și a restituit cererea de apel depusă de avocatul Veaceslav Dandeș în interesele Vioricăi Liuft împotriva hotărârii din 16 octombrie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, ca fiind depusă tardiv.

Instanța de recurs notează că omiterea termenului legal de declarare a apelului nu poate fi imputat instanței de judecată, dat fiind faptul că în sensul art. 56 alin. (3) și 61 din Codul de procedură civilă, enunțat la pct. 19-20 al prezentei încheieri, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că prin impunerea unor termene limită în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că legiuitorul, prin stabilirea unui termen de declarare a apelului, a urmărit: asigurarea celerității procesului civil în întregime, în special luându-se în considerare și fazele facultative ale procesului civil, cum ar fi executarea silită, apelul; stimularea persoanelor care dispun de dreptul la apel de a-l valorifica într-un termen prevăzut de lege; asigurarea stabilității raporturilor juridice constatate prin hotărârea primei instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână până la infinit sub amenințarea pronunțării unei noi soluții; oferirea participanților la proces a unei perioade suficiente de a lua cunoștință de materialele dosarului și de a formula motivarea cererii de apel.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurentul a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de legiuitor.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 26 mai 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și a menține încheierea recurată. 5

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 424 alin. (2), 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recurs depusă de avocatul Veaceslav Dandeș în interesele Vioricăi Liuft. Menține încheierea din 26 mai 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Șlapac împotriva Vioricăi Liuft privind încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Gheorghe Stratulat Judecători Diana Stănilă Ion Munteanu 6