2ra-1055/23 — cu privire la incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursulu
2ra-1055/23 — cu privire la incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către
Olga Pîslari
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Vladislav Gulco împotriva Olgăi Pîslari cu privire la
încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea
cheltuielilor de judecată și
cererea reconvențională depusă de Olga Pîslari împotriva lui
Vladislav Gulco cu privire la constatarea nulității contractului de
împrumut și compensarea cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de avocatul Andrei
Stratu, în interesele Olgăi Pîslari, și s-a menținut hotărârea din 30
iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
(Dosarul nr. 2ra-1055/23
NR. PIGD 2-19103975-01-2ra-28072023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023.
Recurs inadmisibil.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia în fapt.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. I. Țonov
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi
30 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
către Olga Pîslari
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 iunie 2019, Vladislav Gulco a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Olgăi Pîslari, prin care a solicitat încasarea datoriei,
dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a indicat că în toamna anului 2016 i-
a împrumutat Olgăi Pîslari suma de 30 000 lei pe un termen de șase luni, în
acest sens fiind eliberată o recipisă.
Reclamanta a susținut că, până la data de 21 martie 2017, Olga Pîslari
i-a restituit o parte din datorie, în sumă de 7 600 lei, iar pentru suma restantă
de 22 400 lei a rugat să fie prelungit termenul de rambursare, deoarece a
rămas fără loc de muncă.
În aceeași zi, 21 martie 2017, Olga Pîslari a întocmit altă recipisă prin
care a recunoscut că a împrumutat de la reclamant suma de 22 400 lei, fără
dobândă și se obligă să restituie datoria în termen de doi ani.
Astfel, la expirarea termenului contractului de împrumut, 21 martie
2019, Olga Pîslari nu a rambursat datoria lui Vladislav Gulco și nici până în
prezent.
La 30 martie 2019, la somația expediată în adresa Olgăi Pîslari pentru
a întoarce datoria, ultima i-a comunicat că refuză să-i restituie datoria, pe
motiv că a fost influențată psihologic la momentul întocmirii recipisei. Olga
Pîslari a invocat că suma de 22 400 lei ar fi restanța ei față de SRL
„Nucherus” unde a lucrat în calitate de vânzător, iar relațiile ei cu societatea
„Nucherus” nu au nimic cu datoria față de reclamant.
Reclamantul consideră că Olga Pîslari are o obligațiune pecuniară
neexecutată în termenul stabilit de contract, respectiv pentru perioada de
întârziere a solicită încasarea dobânzii de întârziere, calculată pentru
perioada 21 martie 2017 – 21 martie 2019 în suma de 3 360 lei.
Reclamantul Vladislav Gulco a solicitat încasarea de la Olga Pîslari
datoria în sumă de 22 400 lei, dobânda de întârziere pentru 24 de luni în sumă
de 3 360 lei și cheltuielile de judecată suportate în legătură cu plata taxei de
stat la depunerea acțiunii în sumă de 773 lei.
1
La 23 august 2019, Olga Pîslari a înaintat cererea reconvențională
împotriva lui Vladislav Gulco, cu privire la constarea nulității absolute a
contractului de împrumut din 21 martie 2017 și compensarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii reconvenționale Olga Pîslari a invocat că nu are
careva datorii față de Gulco Vladislav, ori în realitate nu a primit cu
împrumut bani de la ultimul.
Olga Pîslari a declarat că recipisa din 21 martie 2017 a scris-o sub
influența lui Vladislav Gulco, care prin presiune psihologică a impus-o să
scrie asemenea recipisă. Potrivit actului de revizie din 03 martie 2017, Olga
Pîslari are o datorie în sumă de 22 413 lei față de SRL „Nucherus”, iar în
calitate de SRL „Nucherus” este în drept să înainteze pretenții față de ea.
Reclamanta Olga Pîslari consideră că Vladislav Gulco nu este în drept
să înainteze careva pretenții față ea, deoarece contractul de împrumut din 21
martie 2017 poartă un caracter simulat și urmează a fi recunoscut nul din
momentul încheierii acestui act juridic, fără consecințe juridice, ori a fost
încheiat cu intenția de a ascunde alt act juridic, și anume, actul de
inventariere din 03 martie 2017 efectuat de SRL „Nucherus”, prin care s-a
constat neajunsul mijloacelor financiare în sumă de 22 413 lei, iar ca urmare
au întocmit actul respectiv între salariatul Olga Pîslari și angajatorul SRL
„Nucherus”.
La 15 decembrie 2017, a restituit SRL „Nucherus” suma de 1 500 lei,
iar în prezent datoria restantă constituie suma de 20 913 lei, fapt confirmat
prin semnătura administratorului Alexandr Crijevschii aplicată pe versoul
explicației din 14 decembrie 2017.
Reclamanta consideră că contractul de împrumut trebuie să fie real
translativ de proprietate cu transmiterea și primirea de facto a banilor
împrumutați pentru a fi posibil de a dispune de ei. În lipsa elementelor
menționate relațiile între părți nu pot fi calificate ca relații ce ar cădea sub
incidența art. 867 din Codul civil ale contractului de împrumut. Astfel,
contractul de împrumut este nul, motiv din care a formulat acțiunea de
constatare a nulității absolute.
Reclamanta Olga Pîslari a solicitat constatarea nulității absolute a
contractului de împrumut încheiat între Olga Pîslari și Vladislav Gulco din
21 martie 2017 din momentul încheierii fără consecințe juridice a
contractului.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a primit cererea reconvențională înaintată de Olga Pîslari împotriva
lui Vladislav Gulco cu privire la declararea nulă contractului de împrumut,
2
spre examinare într-o procedură cu cererea de chemare în judecată depusă de
Vladislav Gulcă către Olga Pîslari cu privire la încasarea sumei și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 30 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată reconvențională depusă
de Olga Pîslari. S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de
Vladislav Gulco.
S-a încasat de la Olga Pîslari în beneficiul lui Vladislav Gulco datoria
rezultată din contractul de împrumut din 21 martie 2017 în sumă de 22 400
lei și cheltuielile de judecată suportate în legătură cu plata taxei de stat la
depunerea acțiunii în sumă de 672 lei, precum și suma de 350 lei pentru
traducerea actelor anexate la dosar.
S-a respins capătul de cerere înaintată de Vladislav Gulco împotriva
Olgăi Pîslari cu privire la încasarea dobânzii de întârziere pentru perioada
2017-2019 în sumă de 3 360 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 29 iulie 2023, Olga Pîslari și avocatul Andrei Stratu, care a
acționat în interesele Olgăi Pîslari, au declarat apel împotriva hotărârii din
30 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La data de 28
noiembrie 2022, avocatul Andrei Stratu a prezentat cererea de apel cu
invocarea motivelor de fapt și de drept, pentru care își întemeiază apelul,
solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi soluții
privind admiterea integrală a acțiunii reconvenționale și respingerea cererii
de chemare în judecată depusă de Vladislav Gulco.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de avocatul Andrei Stratu, în interesele Olgăi Pîslari și s-a
menținut hotărârea din 30 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă
de Vladislav Gulco împotriva Olgăi Pîslari cu privire la încasarea datoriei,
dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată și acțiunea
reconvențională înaintată de Olga Pîslari împotriva lui Vladislav Gulco cu
privire la constatarea nulității contractului de împrumut și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, analizând lucrările dosarului
în raport cu starea reală de fapt a reținut că prima instanță a determinat
corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru
soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor
prezentate a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar
3
hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și
intereselor legale a participanților la proces.
Instanța de apel a reținut că din înscrisul prezentat în original instanței
de judecată și anexat la materialele cauzei rezultă faptul că, la 21 martie
2017, Olga Pîslari a luat cu titlu de împrumut de la Vladislav Gulco suma de
22 400 lei, obligându-se să restituie suma în termen de doi ani.
Astfel, instanța de apel a observat că recipisa (contractul) supus
litigiului confirmă faptul încheierii, între Vladislav Gulco și Olga Pîslari, a
contractului de împrumut, în formă scrisă, întocmit și semnate personal de
ultima.
Analizând circumstanțele cauzei, prin prisma argumentelor
participanților la proces, instanța de apel a conchis că este corectă concluzia
primei instanțe, constatând cu certitudine că faptul încheierii între, Vladislav
Gulco în calitate de împrumutător și Olga Pîslari, în calitate de împrumutat,
a contractului de împrumut, fiind voința liberă a părților la încheierea
acestuia, îndreptată spre producerea efectelor juridice, adică nașterea
obligațiilor civile, având drept cauză interesul transmiterii banilor, acesta și
fiind executat din partea împrumutătorului Vladislav Gulco, circumstanțe ce
denotă faptul că, contractul de împrumut încheiat între părți la 21 martie
2017 sub formă de recipisă, a produs efecte juridice și careva motive contrare
nu s-au stabilit. Recipisa scrisă olograf și semnată de Olga Pîslari îmbracă
forma cerută de art. 210 și art. 867 din Codul civil care reglementează
contractul de împrumut.
De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind declarativ argumentul
Olgăi Pîslari că recipisa prin care se atestă primirea banilor de la Vladislav
Gulco, a fost scrisă sub presiune psihologică, or, până în anul 2019, când
Vladislav Gulco a solicitat restituirea împrumutului, Olga Pîslari nu a
invocat și nu s-a adresat organelor de drept pe acest fapt.
Totodată, instanța de apel a respins întemeiat și aserțiunile invocate de
Olga Pîslari privind nulitatea contractului de împrumut (recipisă), deoarece
acesta este simulat, fictiv, invocând presiunea psihologică și
comportamentul abuziv al lui Vladislav Gulco de a pretinde sumele de bani,
deși nu a transmis aceste sume, or, simpla invocare a unor norme legale, în
lipsa unui suport probatoriu pertinent, care ar demonstra cu certitudine acest
fapt implică netemeinicia invocărilor.
Prin urmare, datoria Olgăi Pîslari față de SRL „Nucherus” este
distinctă de datoria Olgăi Pîslari față de persoana fizică Vladislav Gulco.
Aceste tranzacții sunt diferite, precum și patrimoniul lui Vladislav Gulco este
distinct de patrimoniul persoanei juridice SRL „Nucherus”, iar obligația
salariatului Olga Pîslari față de SRL „Nucherus” nu influențează
4
valabilitatea contractului de împrumut încheiat între Vladislav Gulco și Olga
Pîslari.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 11 iulie 2023, Olga Păslari a declarat recurs împotriva deciziei din
28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în
instanța de apel.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În susținerea recursului recurenta a indicat că instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.
De asemenea, a menționat că Vladislav Gulco în realitate nu i-a
transmis suma împrumutului. Recipisa din 21 martie 2017 a fost scrisă sub
presiunea psihologică a lui Vladislav Gulco.
A menționat recurenta că conform actului de revizie din 03 martie
2017 a rămas cu datoria în sumă de 22 413 lei față de SRL „Nucherus”,
care este în drept de a înainta acțiune, însă nu persoana fizică Vladislav
Gulco.
Astfel, recipisa din 21 martie 2017, poartă un caracter simulat și
urmează a fi recunoscut nul din momentul încheierii fără consecințe
juridice, ori a fost încheiat cu intenția de a ascunde alt act juridic, și anume,
actul de inventariere din 03 martie 2017, efectuat de SRL „Nucherus”, prin
care s-a constatat neajunsul mijloacelor financiare în sumă de 22 413 lei.
La 15 decembrie 2017, a fost restituită suma de 1 500 lei SRL „Nucherus”,
restanța datoriei constituind 20 913 lei, fapt confirmat prin semnătura
directorului SRL „Nucherus”, Alexandr Crijevschii, aplicată pe versoul
explicației din 14 decembrie 2017.
A mai menționat recurenta că Vladislav Gulco nu a putut explica de
ce sumele din actul de inventariere și din recipisa scrisă sunt identice.
Consideră recurenta că nu corespunde adevărului, faptul că Vladislav
Gulco i-a dat cu împrumut suma de 30 000 lei pentru a face nuntă fiicei
sale, pe care nu o deține.
De asemenea, recurenta a reiterat explicațiile expuse în instanțele
ierarhic inferioare în susținerea pretențiilor sale. În drept, a indicat
prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit. a), c) din Codul de procedură civilă.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele:
5
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 28 martie 2023. Decizia motivată
a Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2023, a fost expediată avocatului
Andrei Stratu, care reprezintă interesele Olgăi Pîslari prin intermediul
poștei electronice la 08 iunie 2023 (f.d. 178). Astfel, recursul declarat de
către Olga Pîslari, la 11 iulie 2023, se consideră depus în termenul stabilit
de lege.
La 28 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
oficiului poștal, a expediat în adresa intimatului, copia recursului declarat
de către Olga Pîslari, împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la materialele dosarului.
Intimatul Vladislav Gulco nu s-a folosit de dreptul de a depune
referință asupra recursului declarat de către Olga Pîslari.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare
la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția
art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01
septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate,
urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor
reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor
examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de către
Olga Pîslari, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi
examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Art. 433 alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
6
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).”
Art. 432 alin. (1), (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă
reglementează că:
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a
7
deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor
de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a
probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe
sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute
în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța
de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural
și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar
probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite
în art. 130 din Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special
cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.
45).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §
31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere
irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina
web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.
8
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Olga Pîslari, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept
urmare, este inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),
(2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Olga Pîslari, împotriva deciziei
din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
9