2r-434/23 — incasarea datoriei

Dosarul nr.2r-434/23 2-21027804-01-2r-16102023 Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud. A. Bologan) Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, I. Dutca, M. Guzun) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, I. Dutca, M. Guzun) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. D. Mardari, M. Pitic, V. Burduh) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Cotorobai, St. Iorgov, I. Secrieru) D E C I Z I E 24 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă examinând recursul declarat de Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Bulat împotriva lui Pantelimon Carauș cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de Pantelimon Carauș împotriva lui Nicolae Bulat cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, c o n s t a t ă: La 23 februarie 2021, Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Pantelimon Carauș, solicitând încasarea datoriei, în mărime de 20 000 de dolari SUA.

La 26 aprilie 2021, Pantelimon Carauș, reprezentat de avocatul Eugenia Jelamschi, a depus cerere reconvențională împotriva lui Nicolae Bulat, solicitând încasarea datoriei, în mărime de 4 000 de euro, și a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat, în mărime de 2 355 de lei și suma de 21 000 de lei, pentru serviciile avocaților. Prin încheierea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, s-a primit cererea reconvențională depusă de Pantelimon Carauș pentru judecare odată cu cererea de chemare în judecată inițială depusă de Nicolae Bulat. Prin încheierea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, s-a admis excepția de tardivitate invocată de reprezentantul pârâtului, avocatul Eugenia Jelamschi și s-a respins, ca fiind tardivă, cererea de chemare în judecată depusă de 1 Nicolae Bulat împotriva lui Pantelimon Carauș cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 19 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins recursul declarat de Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, și s-a menținut încheierea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central. La 01 octombrie 2021, Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, a înaintat cerere de revizuire, solicitând admiterea acestea, casarea deciziei din 19 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, casarea încheierii din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu repunerea pe rol a acțiunii sale. Prin încheierea din 22 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire înaintată de Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, împotriva deciziei din 19 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Totodată, un membru al completului de judecată a formulat opinie separată, exprimând poziția în favoarea admiterii cererii de revizuire. Prin decizia din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, și s-a casat încheierea din 22 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei în Curtea de Apel Chișinău, spre rejudecarea cererii de revizuire depuse de Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, în același complet de judecată. Prin opinia separată a unui membru al completului de judecată, s-a optat pentru respingerea recursului cu menținerea încheierii din 22 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 09 iunie 2022, Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, a depus cerere de revizuire concretizată. La 27 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice (Vol.I, f.d.237), Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, a depus, în temeiul art. 43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă, o cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de același grad. Prin încheierea din 20 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a respins cererea de strămutare a cauzei, înaintată de Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, cauza fiind restituită Curții de Apel Chișinău, pentru examinarea cererii de revizuire. La 12 octombrie 2022, Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, a înaintat cerere de revizuire concretizată.

Drept urmare a recuzării judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Maria Guzun, Ala Malîi și Ina Dutca, de către Nicolae Bulat, s-a admis cererea de recuzare a judecătorilor nominalizați de la examinarea cererii de revizuire, cauza fiind redistribuită în mod aleatoriu-automat. La 07 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (Vol.II, f.d.24), Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, a depus, în temeiul art. 43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă, cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de același grad. Prin încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a respins cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de 2 același grad, pentru examinare, în ordine de revizuire, înaintată de Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, cauza fiind restituită Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire înaintată de Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, împotriva deciziei din 19 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău. La data de 05 octombrie 2023 și suplimentar la 19 martie 2024, Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 19 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, casarea încheierii din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu repunerea pe rol a acțiunii sale.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, drepturile și interesele sale legale au fost grav încălcate de instanța de fond prin respingerea solicitării înaintate de formulare, în scris, a cererii de repunere în termen a acțiunii judiciare și anexarea actelor corespunzătoare, înaintată în ședința judiciară din 10 iunie 2021, în cadrul Judecătoriei Criuleni, sediul Central, conform înregistrării audio a ședinței (minutul 4.37 sec). Aceiași atitudine a manifestat instanța de fond, când a ignorat cererea de repunere în termen, înaintată, ulterior, prin intermediul cancelariei. Cu trimitere la prevederile art. 1861 din Codul de procedură civilă, recurentul a afirmat că, instanța de fond a lezat drepturile sale și în cadrul ședinței de judecată din 18 iunie 2021, când a ignorat examinarea cererii de repunere în termen, lăsând- o fără examinare și acceptând cererea privind excepția de tardivitate înaintată de Pantelimon Carauș.

În atare situație, instanța de fond a demonstrat lipsă de obiectivitate și imparțialitate, favorizând acțiunile intimatului în detrimentul drepturilor și intereselor sale legale. Prin prisma prevederilor art. 401 alin.(1), lit.b), art. 402 din Codul civil, a indicat că, la înaintarea acțiunii, termenul de prescripție a încetat la 12 februarie 2020, după ce a fost înaintată prima dată acțiunea în cauză. Ulterior, după rămânerea în vigoare a încheierii de scoatere de pe rol, 11 ianuarie 2021, termenul a început a curge în continuare, conform art. 402 alin.(1) din Codul civil, până la înaintarea, în mod repetat, a acțiunii de încasare a datoriei, adică la 23 februarie 2021. În contextul prevederilor art. 402 alin.(2) din Codul civil, termenul de prescripție privind încasarea datoriei nu s-a scurs, însă întru înlăturarea tuturor neconcordanțelor, a fost solicitată repunerea în termen a prezentei cereri, în temeiul art. 116 din Codul de procedură civilă.

De asemenea, a subliniat că, prin decizia din 19 iulie 2021, Curtea de Apel Chișinău a menționat că, aplicabilitatea art.402 din Codul civil, „urmează a fi respinsă, or, probe că anterior ar fi fost depusă în termen acțiunea privind încasarea datoriei în sumă de 20 000 de dolari SUA și ulterior scoasă de pe rol, la actele cauzei lipsesc”.

Astfel, o altă încălcare gravă comisă de instanța de fond a fost omiterea intenționată de a expedia în adresa Curții de Apel Chișinău materialele cauzei civile, în volum integral, creând premise pentru inducerea în eroare a Curții de Apel asupra lipsei actelor ce ar face aplicabile prevederile art. 402 din Codul civil, în pofida existenței acestora la materialele cauzei, și anume copia primei cereri de chemare in judecată datată cu 12 februarie 2020. Instanța de revizuire în încheierea din 22 3 noiembrie 2021 a menționat că, faptele invocate nu pot constitui temei de revizuire, or, în calitate de recurent urma să anexeze la cererea de recurs aceste înscrisuri, în condițiile în care acestea reprezintă niște probe esențiale.

Prin prisma art. 423 alin. (11) din Codul de procedură civilă este reglementată obligația instanței de fond, Judecătoria Criuleni, sediul Central, de a face copia integrală și nu selectivă a dosarului, și a-l remite instanței pentru examinare. Recurentul a considerat irelevant argumentul instanței de revizuire referitor la faptul că, nu constituie temei de revizuire a deciziei instanței de recurs faptul că instanța de fond a omis intenționat de a expedia cauza civilă, în volum integral, în adresa Curții de Apel Chișinău materialele, în volum integral. Anume din acest considerent, Curtea de Apel Chișinău a respins recursul. Instanța nu a examinat revizuirea sub aspectul dispozițiilor emise de Curtea Supremă de Justiție și anume a omis examinarea cererii de revizuire prin prisma art. 402, art. 403 din Codul civil.

Suplimentar a reiterat irelevanța argumentului instanței de apel referitor la faptul că, nu constituie temei de revizuire a deciziei instanței de recurs faptul că instanța de fond a omis intenționat de a expedia în adresa Curții de Apel Chișinău materialele, în volum integral, a cauzei civile Nicolae Bulat către Pantelimon Carauș. Or, Curtea Supremă de Justiție, prin decizia din 13 aprilie 2022, a menționat expres despre necesitatea verificării de instanța de revizuire dacă de către instanța de fond au fost expediate în adresa Curții de Apel Chișinău materialele cauzei, în volum integral. Or, la materialele cauzei erau anexate actele judecătorești care ar determina aplicabilitatea prevederile art. 402 din Codul civil și anume încheierea din 01 octombrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, prin care a fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată între aceleași părți.

În opinia recurentului au fost ignorate dispozițiile instanței superioare, Curtea de Apel Chișinău pripit a conchis asupra inadmisibilității cererii de revizuire. Instanța de judecată nu a verificat dacă la materialele cauzei într-adevăr erau anexate pretinsele acte judecătorești, ce nu ar fi fost expediate Curții de Apel Chișinău de către instanța de fond pentru examinarea cauzei în ordine de recurs. Astfel, instanța la rejudecarea cauzei instanța de revizuire, urma să verifice circumstanțele enunțate supra și în dependență de constatări să pronunțe soluția. Conform jurisprudenței CtEDO, lipsa unui un răspuns din partea unei instanțe naționale privind problemele relevante de fapt și de drept invocate de reclamant constituie o încălcare în sensul art. 6 § 1 CEDO, care garantează dreptul la un proces echitabil, care înglobează dreptul de acces la justiție, precum și dreptul părții de a fi auzită.

Dreptul de a fi auzit, prin urmare, include nu doar posibilitatea de a prezenta argumente instanței, dar de asemenea obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, considerentele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. Această obligație are totuși și limită, instanța poate considera necesar să nu răspundă la argumentele care sunt vădit irelevante, neîntemeiate, abuzive sau în orice alt fel inadmisibile din cauza prevederilor legale clare sau unei practici judiciare constante în privința unor tipuri de argumente similare. Recurentul a opinat că lipsesc constatări ale instanței de revizuire la acest capitol, or, ultima nu a examinat toate motivele relevante pentru a justifica faptul că cererea de revizuire a fost examinată cu respectarea dreptului părții la un proces 4 echitabil, limitându-se, în esență, la expunerea textuală a prevederilor legale aplicabile.

Motivarea instanței de revizuire nu denotă decât o examinare superficială a cererii de revizuire și creează incertitudini de ce nu pot fi reținute argumentele, în condițiile în care la respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire, instanța nici nu s-a referit la aceste aspecte. Raționamentele relatate generează casarea încheierii contestate or, menținerea acesteia în condițiile enunțate, nu ar constitui pentru recurent decât o îngrădire a posibilității de a-și valorifica drepturile procedurale conform normelor în vigoare, care sunt garantate și de CEDO, precum și îngrădirea accesului la justiție. Soluția adoptată de instanța de revizuire, prin încheierea contestată, nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 CEDO.

Or, revizuirea duce la deschiderea procesului civil doar în condiții strict determinate de lege. Totodată, soluționarea cererii de revizuire nu presupune și examinarea fondului nemijlocit, însă se soluționează dacă sunt întrunite condițiile necesare ce ar determina admiterea acesteia. Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului, inclusiv avocatul Eugenia Jelamschi, prin intermediul poștei electronice, la data de 16 octombrie 2023 (Vol.II, f.d.89-90). La fel, în adresa intimatului și avocatului acestuia, la data de 20 martie 2024 a fost expediată copia cererii de recurs depusă la 19 martie 2024 (Vol.II, f.d.125) și a fost recepționată la 26 martie 2024 și la 27 martie 2024, conform avizelor de recepție (Vol.II, f.d.142-143).

La 26 martie 2024 și la 01 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice (Vol.II, 144,155), avocatul intimatului, Eugenia Jelamschi, a depus referințe la cererile de recurs, exprimând poziția în favoarea restituirea recursului din 19 martie 2024, ca fiind tardiv, iar recursul din 05 octombrie 2023, de respins ca fiind nefondat. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea la data de 19 septembrie 2023, fiind comunicată avocaților la 02 octombrie 2023, iar cererea de recurs a fost depusă la 05 octombrie 2023, ceea ce denotă că, recursul este declarat în termen.

Examinând prin prisma argumentelor invocate de către recurent și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept pertinente speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed. În virtutea art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel. În conformitate cu art. 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În temeiul art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. 5 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție iterează că, prin recursul declarat, s-a contestat încheierea din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu privire la respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire a deciziei din 19 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, înaintate de Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, împotriva (Vol.II, f.d.71-76).

Prin decizia a cărei revizuire s-a cerut, s-a respins recursul declarat Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca, și s-a menținut încheierea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, prin care s-a admis excepția de tardivitate invocată de reprezentantul pârâtului, avocatul Eugenia Jelamschi și s-a respins, ca fiind tardivă, cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Bulat împotriva lui Pantelimon Carauș cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată (Vol.I, f.d.40- 43, 68-72). În esență, în motivarea recursului recurentul redând cronologic circumstanțele speței și actele judecătorești emise, a insistat că, instanța de revizuire nu a examinat cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 402, art.403 din Codul civil, în contextul dispozițiilor Curții Supreme de Justiție emise.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, cererea de revizuire a fost înaintată în temeiul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, fiind invocat faptul că, prima instanța a omis a expedia în adresa instanței de recurs copia dosarului, în volum integral, inclusiv actele ce ar fi făcut posibilă aplicarea prevederilor art. 402 din Codul civil, întrucât instanța de recurs a constatat că nu au fost prezentate probe că, anterior, s-a înaintat în termen de către Nicolae Bulat acțiunea de încasare a datoriei.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează prevederile art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, care stipulează că, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Raportând circumstanțele speței la temeiul revizuirii invocat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, instanța de revizuire justificat a reținut că, alegațiile aduse în susținerea cererii de revizuire, inclusiv concretizate ulterior, nu constituie temei de revizuire a deciziei Curții de Apel Chișinău.

De altfel, în cazul revizuirii prin prisma prevederilor art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, circumstanțele nou-descoperite reprezintă totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile; să comporte o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, au putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată; care nu au fost cunoscute și nici nu puteau fi cunoscute revizuentului anterior, dar care existau la momentul examinării și soluționării cauzei civile; care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă și dacă dovedesc că au întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție că, argumentele aduse în susținerea cererii de revizuire, nu pot fi calificate ca circumstanțe devenite cunoscute ulterior recurentului, în condițiile în care ultimul a 6 fost în drept de a lua cunoștință de materialele cauzei pentru a se informa de conținutul acestora. Mai mult, în virtutea art. 118 alin.(1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Iar la declararea recursului împotriva încheierii din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, în textul acestuia nu se identifică anexarea anumitor înscrisuri în confirmarea aspectului adresării interioare cu o acțiune de încasare a datoriei și scoaterii acesteia de pe rol.

Deși, la soluționarea cererii privind excepția de tardivitate în prima instanță, în ședința de judecată din 10 iunie 2021, reprezentantul recurentului a menționat despre faptul că acțiunea a fost înaintată în februarie, anul 2020, însă a fost scoasă de pe rol prin încheiere judecătorească, în anul 2021 (Vol.I, f.d.20 verso), însă chiar la depunerea recursului împotriva încheierii judecătorești din 18 iunie 2021 de aplicare a excepției de tardivitate, nu se identifică anumite anexe în acest sens.

Subsecvent, alegația recurentului prin prisma prevederilor art. 423 alin. (11) din Codul de procedură civilă, referitor la obligația instanței de judecată care a emis încheierea susceptibilă de recurs, după depunerea recursului, de a-l expedia instanței ierarhic superioare competente împreună cu copia certificată a dosarului, la caz, nu poate fi reținută ca o circumstanță nouă în sensul art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, întrucât obligația instanței de judecată nu exclude obligația recurentului de a confirma circumstanțele invocate. Revizuirea conține doar argumente de fond, fiind un recurs camuflat. Art. 423 alin. (11) din Codul de procedură civilă stipulează că, instanța de judecată care a emis încheierea susceptibilă de recurs, după depunerea recursului, îl expediază, împreună cu copia certificată a dosarului sau prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, instanței ierarhic superioare competente.

Drept urmare, recurentul nu a fost lipsit de dreptul de a lua cunoștință de materialele cauzei, fiind un drept al său procedural, în condițiile în care urmărea apărarea drepturilor sale pe cale civilă. În special, însuși recurentul, prin intermediul avocatului, a insistat că, actele judecătorești menționate determinau aplicabilitatea prevederilor art. 402 din Codul civil, iar la soluționarea cererii de aplicare a excepției de tardivitate nu ar fi avut posibilitatea de a le prezenta. Astfel, recurentul nu a demonstrat că, în dosarul, în original, în volumul existent, până la expedierea acestuia instanței superioare competente pentru examinarea recursului, s-ar fi aflat înscrisurile la care a făcut referire.

În altă ordine de idei, nici la înaintarea acțiunii la data de 23 februarie 2021, reclamantul cunoscând despre termenele de prescripție la înaintarea acțiunilor civile și sancțiunile în caz de nerespectarea acestora sau, cel puțin, justificării omiterii acestora, nu a indicat despre existența unor acte judecătorești de scoatere de pe rol a unei acțiuni anterioare între aceleași părți, cu același obiect, ce ar fi determinat aplicarea pretinselor prevederi conform cărora cursul prescripției extinctive care a început până la intentarea acțiunii continuă fără întrerupere. Astfel, instanța de recurs la emiterea deciziei din 19 iulie 2021 a concluzionat despre lipsa probelor în sensul justificării aplicării prevederilor art. 402 din Codul civil.

7 În această succesiune logică, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind justificată constatarea instanței de revizuire precum că pretinsele concluzii nefondate ale instanței de judecată nu sunt acceptabile în vederea admiterii cererii de revizuire. De altfel, dezacordul recurentului cu soluția instanței de recurs din decizia din 19 iulie 2021, în sensul redat în cererea de revizuire, nu poate determina admiterea acesteia.

Referitor la alegația recurentului despre pretinsa neexaminare a cererii de revizuire prin prisma prevederilor art. 402, art.403 din Codul civil, în contextul dispozițiilor Curții Supreme de Justiție, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, la reexaminarea cererii de revizuire, instanța urma să verifice circumstanțele referitor la aplicabilitatea speței prevederilor art.402 din Codul civil, ceea ce a și făcut instanța de revizuire prin încheierea din 19 septembrie 2023, constatând, în final, inadmisibilitatea cererii de revizuire. Instanța de revizuire a menționat că înscrisurile menționate în susținerea cererii de revizuire, nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

De asemenea, nu și-au găsit confirmare nici criticile din recursul depus suplimentar, în condițiile în care instanța de revizuire are obligația de a examina cererea de revizuire prin prisma temeiurilor invocate și dacă acestea întrunesc condițiile de admisibilitate, ceea ce, la caz, și a fost efectuat și, respectiv, nu poate fi calificată ca o examinare superficială a cererii de revizuire. De altfel este de obligația persoanei interesate de a confirma argumentele aduse în cererea de revizuire prin probe concludente, pornind de la temeiul de revizuire invocat, aspect reiterat supra. Însuși recurentul a menționat că, revizuirea duce la deschiderea procesului civil doar în condiții strict determinate de lege, iar soluționarea cererii de revizuire nu presupune și examinarea fondului nemijlocit, însă se soluționează dacă sunt întrunite condițiile necesare ce ar determina admiterea acesteia.

Drept urmare, instanța de revizuire având la baza temeiurile de drept invocate în susținerea revizuirii, argumentele revizuentului/recurentului, materialele cauzei, justificat a concluzionat despre inadmisibilitatea cererii de revizuirii, iar soluția instanței de revizuire, constatările acesteia, nu denotă încălcarea dreptului recurentului la un proces echitabil conform art. 6 § 1 din CEDO, inclusiv dreptul de a fi auzit. Dezacordul recurentului cu raționamentele instanței de revizuire, nu pot justifica admiterea recursului înaintat și reexaminarea cererii de revizuire în sensul pretins. De altfel, nu poate fi ignorat faptul că încheierea contestată cu recurs, a fost pronunțată în rezultatul reexaminării cererii de revizuire, dispusă prin decizia din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție.

Totodată, urmează a fi subliniat faptul că, procedura de revizuire prevăzută de articolele 449-453 din Codul de procedură civilă servește, într-adevăr, scopului de a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției. Însă această procedură urmează a fi aplicată într-un mod compatibil cu articolul 6 al Convenției și, să asigure respectarea principiului securității raporturilor juridice. Deciziile de redeschidere a unui proces trebuie să fie conforme cu prevederile naționale pertinente și folosirea abuzivă a unei astfel de proceduri poate fi contrară Convenției.

Principiul securității raporturilor juridice și preeminența dreptului impune Curtea să fie vigilentă în acest sens (Duca v. Republicii Moldova, nr. 75/07, § 33, 3 martie 2009). Unul din aspectele 8 fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea Brumărescu v. Romania, [GC], nr. 28342/95, § 61, ECHR 1999-VII, și Roșca v. Moldova, nr. 6267/02, § 24, 22 martie 2005). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (a se vedea Brumărescu v. Romania, § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (a se vedea Roșca v. Moldova, § 25). Din considerentele redate, având în vedere că alegațiile părții recurente inserate în recurs nu și-au găsit confirmare și nu pot fi reținute în vederea casarea încheierii, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate. În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Nicolae Bulat, reprezentat de avocatul Rodica Roșca.

Se menține încheierea din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Bulat împotriva lui Pantelimon Carauș cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de Pantelimon Carauș împotriva lui Nicolae Bulat cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 9