2ra-569/23 — încasarea datoriei si a dobînzii contractuale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei si a dobînzii contractuale
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-569/23 — încasarea datoriei si a dobînzii contractuale (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Vasile Mămăligă împotriva Oxanei Ciuntu
(încasarea datoriei și a dobânzii contractuale)
împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-569/23
NR. PIGD 2-20097630-01-2ra-13042023)
Recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432 din Codul de procedură civilă (în
vigoare până la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurentei cu decizia contestată nu constituie
temei de casare a acesteia.
Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni (jud. C. Crețu)
Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cotruță, O. Cojocaru, I. Țurcan)
3 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Oxana Ciuntu, reprezentată de avocatul Alexei Lungu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 august 2020, Vasile Mămăligă a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Oxanei Ciuntu cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii
contractual, compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 7 august 2018 a
împrumutat Oxanei Ciuntu suma de 6 500 de Euro, cu o dobândă lunară de 5
%, în acest sens fiind întocmită și semnată o recipisă, ultima obligându-se să
restituie împrumutul și dobânda contractuală în termen de 10 luni.
A menționat că deoarece până în prezent pârâta nu și-a onorat obligația
asumată și nu a rambursat datoria în sumă de 9 750 de Euro în termenul
prevăzut în recipisă, este îndreptățit să-și revendice dreptul încălcat pe cale
judiciară.
Reclamantul a susținut că pârâta din motive necunoscute se eschivează
de la rambursarea datoriei, ceea ce a generat întârzieri de plată. În scopul
soluționării amiabile a litigiului a somat debitorul privind achitarea datoriei și
obligația acestuia de a rambursa împrumutul și consecințele ce vor surveni în
cazul neonorării obligațiunilor sale, iar pârâta Oxana Ciuntu a lăsat fără răspuns
și executare notificarea acestuia, motiv pentru care s-a adresat cu prezenta
acțiune în judecată.
La data de 22 decembrie 2021, Oxana Ciuntu a depus acțiune
reconvențională împotriva lui Vasile Mămăligă cu privire la anularea recipisei
întocmite la 7 august 2018 și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea protocolară din 25 ianuarie 2022 a Judecătoriei Hâncești,
sediul Ialoveni a fost restituită acțiunea reconvențională depusă de Oxana
Ciuntu.
1
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 7 februarie 2022 a Judecătoriei Hâncești, sediul
Ialoveni a fost admisă acțiunea și s-a încasat de la Oxana Ciuntu în beneficiul
lui Vasile Mămăligă datoria în sumă totală de 9750 de Euro, precum și
cheltuieli aferente judecării cauzei (taxa de stat achitată la depunerea cererii de
chemare în judecată) în sumă de 5 890, 10 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 4 martie 2022, Oxana Ciuntu, reprezentată de avocatul Alexei Lungu
a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni din 7
februarie 2022, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
admisă cererea de apel depusă de Oxana Ciuntu, reprezentată de avocatul
Alexei Lungu, s-a casat integral hotărârea din 7 februarie 2022 a Judecătoriei
Hâncești, sediul Ialoveni și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial
acțiunea. S-a încasat de la Oxana Ciuntu în beneficiul lui Vasile Mămăligă
datoria în sumă de 6 500 de Euro, dobânda contractuală în sumă de 352,08 de
Euro în lei moldovenești la data executării deciziei și taxa de stat proporțional
pretențiilor admise în sumă de 3 894, 73 de lei. În rest, pretențiile au fost
respinse ca neîntemeiate.
Întru consolidarea soluției instanța de apel a reținut că Vasile Mămăligă
pretinde executarea obligației de către Oxana Ciuntu, ce rezidă din dovada
simplului înscris de recunoaștere a datoriei în mărime de 6 500 de Euro care
urmează a fi executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în
momentul stabilit, și anume în termen de 10 luni.
Instanța inferioară a menționat că, în prezenta cauză civilă raportul
juridic este unul obligațional născut din contractul de împrumut, or, simplul
înscris întocmit la 8 august 2018, reprezintă în temeiul art. 700 alin. (1) din
Codul civil o dovadă admisibilă a încheierii unui contract de împrumut între
reclamant și pârâtă.
Instanța de apel a conchis că semnarea de către apelanta Oxana Ciuntu a
înscrisului olograf din 8 august 2018 denotă exteriorizarea de către aceasta a
2
voinței și al consimțământului de acceptare a acestuia, accept ce nu poate fi
interpretat în detrimentul reclamantului/intimat Vasile Mămăligă în condițiile
în care acesta nu a impus semnarea recipisei de către apelantă, consimțământul
acesteia fiind indubitabil la data semnării înscrisului olograf.
Succesiv, instanța de apel nu a reținut argumentele apelantei precum că
pe cet. Vasile Mămăligă nu-l cunoaște și nu l-a văzut niciodată, careva sumă de
bani de la acesta nu a primit, în condițiile în care pe de o parte a semnat această
recipisă, iar pe de altă parte deși nu a fost de acord cu acest înscris olograf,
acțiunea reconvențională prin care a solicitat anularea recipisei a fost restituită,
iar până la anularea recipisei se instituie, potrivit legii, prezumția legalității și
veridicității acesteia, circumstanțe de fapt și de drept ce servesc drept temei
pentru încasarea sumei împrumutului în sumă de 6 500 de Euro.
În această ordine de idei, Curtea de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate
argumentele apelantei precum că recipisa întocmită și semnată la 8 august 2018
nu constituie o dovadă admisibilă și pertinentă în vederea confirmării existenței
unei datorii, atât timp cât există un act juridic valabil până la momentul de față,
condițiile de valabilitate a căruia generează și efectele juridice, pe care le
produce un act juridic perfect legal, caz în care apelanta nu este degrevată de
obligația acesteia de achitare a datoriei în mărime de 6 500 de Euro.
Cu referire la solicitarea de încasare a dobânzii contractuale pretinse în
sumă de 5 % lunar – 3 250 de Euro, instanța de apel a apreciat-o ca fiind
întemeiată doar parțial, în partea sumei de 352,08 de Euro, or la caz, rata de
referință potrivit BNM pentru perioada 5 decembrie 2017-19 iunie 2019
constituie 6,5 % / 12 luni = 0,541666 % pe lună x 6 500 euro=352,08 euro, în
rest dat fiind că depășește rata de referință stabilită de BNM, prin prisma art.
869 din Codul civil în vigoare până la 1 martie 2019 este contrară legii.
Cu referire la cheltuielile de judecată, instanța de apel a concluzionat că
fiind o cerință subsecventă celei principale, poartă soarta cerinței de bază,
acestea urmând a fi admise proporțional pretențiilor admise din acțiune.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 17 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Oxana Ciuntu,
reprezentată de avocatul Alexei Lungu a depus recurs împotriva deciziei din 25
octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
3
casarea deciziei instanței de apel și transmiterea cauzei spre rejudecare în
instanța de apel.
În argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept
invocate anterior în instanțele ierarhic inferioare, a menționat că motivarea
soluției primei instanțe și a instanței de apel a fost făcută prin aprecierea
unilaterală a probelor și circumstanțelor cauzei, incompletă și defectuoasă.
Această modalitate de examinare a cauzei este vădit contrară principiului
contradictorialității procesului civil, or, prima instanță a avut la dispoziție toate
informațiile necesare pentru adoptarea unei hotărâri obiective și întemeiate.
Astfel, reieșind din faptul că apelantului i-au fost limitate nejustificat drepturile
sale procesuale, acesta a fost lipsit de dreptul de a administra probe care
demonstrează fictivitatea actului juridic încheiat. Probele în acest sens au fost
anexate la acțiunea reconvențională care se află în materialele dosarului civil.
A opinat că la examinarea cauzei și adoptarea hotărârii, instanța de
judecată a dat dovadă de lipsă de imparțialitate manifestată prin încălcarea
flagrantă a drepturilor pârâtului de a prezenta referință și de a depune acțiune
reconvențională, iar contrar art. 185 alin. (3) din Codul de procedură civilă, a
admis cererea reclamantului, prin care și-a mărit cuantumul pretențiilor.
A mai specificat că cu toate că reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza
dispozițiilor în vigoare de la 1 martie 2019, instanța de judecată face referire la
prevederile Codului civil în vigoare până la 1 martie 2019, astfel depășind
limitele pretențiilor înaintate de reclamant.
În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza art. 429 alin. (1), 430 lit.
a), 431 alin. (1), 432 alin. (4), 434 alin. (1), 436, 437, 445 alin. (1) lit. c) din
Codul de procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă:
4
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procesual.”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege
care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a
interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind
limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor
persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței
de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art. 434 alin.
(1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că Curtea
de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 octombrie 2022 și a
notificat-o reprezentantului recurentei prin intermediul poștei electronice la 16
ianuarie 2023 (f.d.112). Prin urmare, recursul declarat la 17 martie 2023 a fost
depus în termen.
5
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au
fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la
1 septembrie 2023.
Prin urmare, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 17 martie 2023.
Din analiza recursului declarat de Oxana Ciuntu, reprezentată de
avocatul Alexei Lungu rezultă că drept temei de declarare a recursului s-a
invocat prevederile art. 432, în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie
2023, la mod general. Din conținutul recursului rezultă că recurenta invocă
aplicarea eronată a legii și aprecierea arbitrară a probelor, erori comise ce au
dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în special a
dreptului la un proces echitabil.
De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural, prin urmare nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Oxana Ciuntu, reprezentată de avocatul Alexei Lungu,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse anterior în apel și în
instanța de fond, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate
în mod corespunzător.
Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare,
în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea
de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
6
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează
că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
Din cele constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
atestă că recursul declarat de către Oxana Ciuntu, reprezentată de avocatul
Alexei Lungu, nu se încadrează în temeiurile de drept pentru declararea
recursului prevăzute la art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, în
vigoare până la 1 septembrie 2023. Or, verificând legalitatea și temeinicia
deciziei contestate prin prisma argumentelor recursului, nu s-a stabilit că soluția
instanței de apel este contrară legii sau cu interpretarea eronată a legii. Contrar,
decizia a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, bazată pe o cercetare
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din
dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
De altfel, dezacordul recurentei cu soluția instanței de apel nu constituie
temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a
II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea
recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul
inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție
și se expediază părților.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Oxana Ciuntu, reprezentată
de avocatul Alexei Lungu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului și drept urmare, este inadmisibil.
7
În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
art. 440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Oxana Ciuntu, reprezentată de
avocatul Alexei Lungu, împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
8