2ra-1103/23 — incasarea datoriei, dobinzii de intirziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei, dobinzii de intirziere
- Temei legal
- recursul nu se incadreaza in temeiurile de drept prevazute la art.432 CPC
2ra-1103/23 — incasarea datoriei, dobinzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Mazur Lilian,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mazur
Lilian împotriva lui Gușan Ion, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere
Limitată „Mit Piramida” cu privire la încasarea sumei, dobânzii de întârziere și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de Mazur Lilian și menținută hotărârea din 13
septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
(Dosarul nr. 2ra-1103/23
NR. PIGD 2-18209021-01-2ra-02082023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) (în redacția legii până la modificările operate prin Legea
nr.246 din 31.07.2023, în vigoare 01 septembrie 2023). Dezacordul recurentului cu soluția
instanței de apel nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N. Mazur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)
04 martie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de
Mazur Lilian,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, Judecătorii
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 decembrie 2017, Mazur Lilian, a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Gușan Ion, solicitând încasarea sumei, dobânzii de întârziere și
compensare cheltuielilor de judecată.
În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că în anul 2014 a devenit
proprietarul terenului de pământ pentru construcții cu nr. cadastral *****, situat
în *****.
Având intenția de a construi o casă particulară, la 30.09.2014, a obținut
certificat de urbanism, apoi a obținut un proiect de execuție și autorizația de
construcție. Nefiind specialist în construcții a căutat o companie de încredere care
să se ocupe de aceasta. La recomandarea unui prieten, l-a contactat pe pârâtul
Gușan Ion, ultimul fiind caracterizat drept o persoană serioasă și responsabilă, cu
experiență bogată în acest domeniu, care deținea și conducea firma de construcție
„Mit Piramida” SRL. În luna februarie a anului 2015 s-a întâlnit cu pârâtul pentru
a discuta și a conveni asupra condițiilor ridicării construcției. La aceeași întâlnire,
pârâtul i-a comunicat că va fi nevoie de o sumă care nu depășește 25 000 de Euro,
sumă ce include costul materialelor de construcție și lucrările.
La 04 mai 2015, Gușan Ion, împreună cu echipa sa, au demarat lucrările de
construcție a imobilului de pe adresa: *****.
Primele materiale de construcție în sumă de 72100 de lei au fost procurate
personal de către reclamant, prin intermediul unor vecini, însă pârâtul prin diferite
argumente, într-un mod insistent, l-a convins că serviciile vecinilor nu merită
atenție. Din suma de 72100 de lei au fost procurate și aduse la șantier următoarele
materiale de construcție: piatră but în sumă de 13600 de lei; 49 m3 bloc de calcar
în sumă de 32200 de lei; nisip și prundiș în sumă de 3300 de lei, respectiv 6000
de lei și 17 m3 de beton în sumă de 17000 de lei.
Reclamantul și-a dat acordul ca pârâtul Gușan Ion să-l aprovizioneze cu:
materialele acestuia, șantier, cu condiția argumentării cheltuielilor și achizițiilor
printr-un cec/facturi sau chitanțe.
1
Reclamantul a menționat că sistematic se întâlnea cu pârâtul pentru a-i
transmite diferite sume bănești pentru materialele și lucrările efectuate. Fiecare
sumă transmisă o fixa (nota) într-un carnet sub semnătura pârâtului că a primit
acești bani.
Din cauza regimului său de muncă supraîncărcat, nu putea verifica la șantier
cantitatea materialelor achiziționate, fapt pentru care, controlul calității lucrărilor,
la propunerea pârâtului, a fost încredințată șefului de șantier pe nume Anatolie,
ulterior aflând că de fapt ultimul este fratele și finul de cununie al pârâtului Gușan
Ion.
Referitor la cheltuielile pentru materialele de construcție în formă
documentară (facturi, chitanțe sau cecuri), reclamantul a menționat că de fiecare
dată de la pârât primea rapoarte pe suport de hârtie în format A4, scrise personal
de către acesta, unde erau descifrate cum au fost cheltuiți banii, și anume: pe ce și
câte materiale de construcție au fost utilizate pentru imobilul ce se construia, iar
la solicitarea sa când i se va elibera dovezile de plată (facturi, cecuri, chitanțe),
permanent primea de la pârât diferite scuze. Pentru pretinsele servicii a achitat
pârâtului o sumă în mărime totală de 612 394 de lei.
Pe la sfârșitul lunii iulie 2015, reclamantul a aflat că SRL „Mit Piramida”
este o companie care de fapt nici nu deține licență în domeniul construcțiilor. Deși
a insistat să i se prezinte contractul care trebuia să-l primească la prima întâlnire,
totuși nu l-a obținut. Într-un final Gușan Ion, în calitate de administrator al
companiei nominalizate, i-a înmânat o scrisoare de garanție. Trezindu-i bănuieli,
l-a informat pe pârât că, începând cu luna august 2015, stopează lucrările de
construcție.
Pentru a verifica câte materiale de construcție s-au folosit și ce lucrări s-au
efectuat în realitate de către pârât (inclusiv care este costul acestora), pentru
ridicarea imobilului la casa particulară P+1E din str. *****, la 21 octombrie 2015,
a solicitat SRL „SAVIM - Com” efectuarea unei expertize de constatare tehnico-
științifică.
În perioada 21 octombrie 2015 – 11 noiembrie 2015, a fost efectuată
expertiza tehnico-științifică a nivelului de finalizare al diferitor lucrări a
imobilului. Pentru volumul de lucrări efectuate de facto și confirmate în Raportul
de constatare tehnico-științifică seria ***** nr.*****, pârâtului, Gușan Ion, urma
a-i fi achitată doar suma de 428 402 lei, pe când ultimului i-a fost achitată suma
de 612 394 de lei.
Deși pârâtul i-a prezentat pentru cheltuielile înregistrate cecuri, ce confirmă
suma de 38 855 lei, însă de fapt ultimului i-a fost transmisă suma de 96 202 lei.
2
Reclamantul consideră că pârâtul, profitând de lipsa sa de competență și de
timp, prin mijloace dolosive a dobândit ilegal de la dânsul suma de 183 992 de lei
(612 394 – 428 402 = 183 992), cauzându-i un prejudiciu material considerabil.
Pentru efectuarea lucrărilor de construcție, pârâtul Gușan Ion a solicitat să
fie achiziționate și o serie de utilaje, pentru care a fost cheltuită suplimentar suma
de 1800 de lei.
Toate încercările reclamantului de a-și recupera suma, pretins dobândită de
către pârât în mod ilegal, în mărime totală de 183 992 de lei, s-au soldat cu eșec.
În viziunea lui Mazur Lilian pârâtul Gușan Ion a profitat în mod ilicit de
mijloacele sale bănești, constituind o îmbogățire fără justă cauză.
Reclamantul consideră că pentru întârzierea executării obligațiilor
pecuniare, în conformitate cu prevederile art.619 din Codul civil, Gușan Ion
urmează să-i achite și o dobândă de întârziere în mărime de 16 559,28 de lei.
În contextul enunțat, Mazur Lilian a solicitat admiterea acțiunii și încasarea
din contul lui Gușan Ion în beneficiul său a sumei de 183 992 de lei, 1800 de lei
pentru utilajele nereturnate, a dobânzii de întârziere în mărime de 16 559,28 de
lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 6070,53 de lei.
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Prin hotărârea din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă depusă de Mazur Lilian.
La 04 decembrie 2019, Mazur Lilian a declarat apel împotriva hotărârii din
07 noiembrie 2019.
Prin decizia din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul
declarat de Mazur Lilian, s-a casat integral hotărârea din 07 noiembrie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu remiterea cauzei spre rejudecare, în prima
instanță, în alt complet de judecată.
Prin încheierea protocolară din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu SRL „Mit
Piramida” (f.d.64, vol.II).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă depusă de Mazur Lilian.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
3
La 11 octombrie 2022, Mazur Lilian, reprezentat de avocata Tălămbuță
Angela, a declarat apel (nemotivat), iar la 30 noiembrie 2022, a prezentat
motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 13 septembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere
integrală a acțiunii sale, precum și încasarea din contul intimatului/pârât
cheltuielile de judecată în sumă de 12600 de lei pentru efectuarea expertizei
judiciare nr.433-438 din 22 martie 2022, inclusiv și a taxei de stat suportate la
depunerea acțiunii în sumă de 10623 de lei.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de Mazur Lilian și menținută hotărârea din 13 septembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile de respingere a
acțiunii civile constatând că, Mazur Lilian este proprietarul terenului de pământ
cu nr. cadastral *****, situat în *****, suprafața căruia constituie ***** ha, ca
urmare a încheierii contractului de vânzare-cumpărare din 20.05.2014 (f.d.14-15,
16, vol. I).
Instanțele au reținut că potrivit explicației reclamantului Mazur Lilian
dânsul a avut un acord cu Gușan Ion, care este administratorul companiei „MIT
Piramida” SRL, prin care ultimul și-a asumat obligația de ridicare/construire a
unei case de locuit individuale pe terenul situat în *****, obținând în acest sens
certificatul de urbanism pentru proiectare nr.***** din 30.09.2014 și autorizația
de construire nr.***** din 12.02.2015 (f.d.17, 18, vol. I). Prin scrisoarea-garanție
din 13.07.2015, Gușan Ion, în calitate de reprezentant oficial (director) al SRL
„MIT Piramida”, s-a oferit drept garant oficial al lucrărilor de construcție al
clădirii din *****, al cărui proprietar este Mazur Lilian.
Instanțele de judecată au subliniat că garanția menționată se răspândea
asupra primului ciclu de construcție (fundament + clădit + planșeu). Din
conținutul înscrisului respectiv rezultă că achitarea oficială a fost refuzată de către
proprietar (f.d.19, vol. I). De asemenea, din declarațiile lui Mazur Lilian reiese că
dânsul pretinde că a achitat pârâtului Gușan Ion, pentru serviciile de construcție a
casei, o sumă în mărime de 612 394 de lei. La fel, din explicațiile reclamantului
rezultă că lucrările de construcție al casei sale particulare au fost efectuate până la
sfârșitul anului 2015, ulterior dânsul a stopat lucrările pe motiv că firma „MIT
Piramida” SRL nu deține licență în domeniul construcțiilor.
Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare au precizat că potrivit
Raportului de constatare tehnico-științifică seria ***** nr.*****, întocmit de
4
către expertul tehnic *****, la 11 noiembrie 2015, s-a concluzionat că volumul și
costul lucrărilor de construcție efectuate de către „MIT Piramida” SRL la casa
particulară situată în *****, constituie 428 402 de lei (f.d.29-45, vol. I).
Instanțele de judecată au remarcat că în prezentul litigiu reclamantul Mazur
Lilian pretinde că pârâtul Gușan Ion s-a îmbogățit pe seama dânsului fără justă
cauză, solicitând în acțiunea depusă încasarea diferenței de bani achitată și primită
în sumă de 183 992 de lei.
De asemenea, instanțele de judecată au notat că potrivit Raportului de
constatare tehnico-științifică seria ***** nr.***** se atestă că la data examinării
vizuale a obiectului, clădirea (construcția) prezenta o construcție parter + etaj
(P+1E) (f.d.30-45, vol. I), iar din conținutul certificatului de urbanism pentru
proiectare rezultă că aceasta a fost solicitată pentru construirea casei individuale
de locuit (P+1E).
Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate concluziile instanței de fond
precum că primul ciclu de construcție (după cum se indică în scrisoarea-garanție)
a fost executat, fapt care nu a fost negat de către reclamantul Mazur Lilian, or, din
conținutul acțiunii civile ultimul nu a manifestat obiecții în privința calității
construcției, dimpotrivă acesta și-a întemeiat pretențiile pe faptul că pârâtul Gușan
Ion s-ar fi îmbogățit fără justă cauză din contul său, cu restituirea sumei pretins
achitate în plus în mărime de 183 992 de lei.
Cu trimitere la prevederile art.8 alin.(1) și (2), art.514, art.572 alin.(1),(2),
art. 1389 alin. (1) din Codul civil (în redacția legii în vigoare până la 01.03.2019),
instanța de apel a considerat ca fiind juste constatările primei instanțe precum că
Mazur Lilian nu a probat faptul că pârâtul Gușan Ion a obținut o îmbogățire fără
justă cauză pe seama dânsului, care drept efect ar genera o obligație pentru ultimul
de a-i restitui reclamantului prestațiile ce nu i se cuvin. Or, îmbogățirea fără justă
cauză reprezintă faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe
seama patrimoniului altei persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei
juridic.
În circumstanțele stabilite, instanța de apel a rezumat că Mazur Lilian nu a
făcut dovada îmbogățirii fără juste cauze prin prisma dispozițiilor art.1389 alin.(1)
Cod civil, în vigoare până la 01 martie 2019.
Cu trimitere la prevederile art.210 alin.(1), art. 211 alin. (1) și (2) din Codul
civil, în vigoare până la 01 martie 2019, și art.122 alin.(1) din Codul de procedură
civilă, instanța de apel a concluzionat că faptul transmiterii pretinsei sume de bani
(considerată ca fiind îmbogățire fără justă cauză) lui Gușan Ion,
apelantul/reclamant Mazur Lilian își întemeiază acțiunea doar pe înscrisurile din
agendă sa, în care a efectuat anumite însemnări (cu simboluri grafice sub formă
de cifre) în dreptul cărora sunt efectuate semnături, precum și scrisoarea-garanție
5
din 13.07.2015 întocmită de către administratorul „MIT Piramida” SRL, Gușan
Ion (f.d.99-100, vol.I).
Instanța de apel a remarcat că din conținutul Raportului de expertiză
judiciară nr.***** din 22.03.2022 cert se atestă faptul că semnăturile din cele 3
pagini, datate cu 5, 7 și 8 februarie, în număr de 16, 18 și 5 semnături, au fost
executate de către Gușan Ion, a cărui modele de scris și semnături au fost
prezentate (f.d.148-155, vol. II). De altfel, această circumstanță nici nu a fost
negată de către intimat.
Instanța de apel a subliniat că pentru a fi considerat valabil actul juridic este
necesară întrunirea a două elemente definitorii și anume: consimțământul
subiectului privind nașterea raportului juridic civil și cauza actului juridic, adică
obiectivul urmărit la încheierea unui asemenea act.
În împrejurările stabilite, instanța de apel nu a reținut ca dovezi justificative
înscrisurile (mențiunile scrise) efectuate în agenda lui Gușan Ion (f.d.20, 20
verso), or, acestea nu întrunesc condițiile pentru valabilitatea unui act juridic civil,
care să genereze obligații pentru părți, respectiv în temeiul mențiunilor efectuate
nicidecum nu pot lua naștere raporturile obligaționale. Mai mult ca atât, aceste
înscrisuri nu pot fi calificate ca fiind acțiuni concludente de primire a sumelor de
bani; dispoziții de plată și totodată nu demonstrează transmiterea propriu-zisă al
mijloacelor bănești de către Mazur Lilian, deoarece din conținutul acestora nu
poate fi identificat subiectul care le-a oferit; scopul recepționării acestora; nu este
indicată unitatea monetară; data eliberării/recepționării mijloacelor bănești; nu
este clar în ce condiții aceste înscrisuri au fost efectuate și cu ce scop, fapt ce face
imposibil a stabili pertinența acestor notițe în raport cu prezenta cauză. De
asemenea, înscrisurile respective mai conțin și anumite rectificări.
La fel, instanța de apel a apreciat critic și înscrierile prezentate de către
Mazur Lilian intitulate „Materiale”; „Lucrul”, or, din conținutul acestora de
asemenea nu este clar în ce condiții acestea au fost efectuate, nu conțin date cu
privire la tangența cu litigiul în cauză, nefiind indicat că pretinsele materiale și
lucrul efectuat au fost utilizate anume în vederea ridicării construcției disputată în
speță. Pe lângă acestea nu pot fi calificate drept acte juridice, având în vedere
faptul că din conținutul acestora lipsește un raport obligațional.
Cu referire la alegațiile apelantului Mazur Lilian precum că nu s-a ținut cont
de facturile prezentate, instanța de apel a notat că facturile respective nu urmează
a fi apreciate de sine stătător, ci urmează a fi apreciate în raport cu alte mijloace
de probă, iar în esența aceste facturi evidențiază doar procurarea unor materiale
de construcții, nefiind indicat cine este beneficiarul acestora și destinația acestor
materiale de construcție. Mai mult, facturile date nu demonstrează faptul că
materialele de construcție procurate au fost transmise lui Gușan Ion în vederea
6
efectuării lucrărilor de construcție al imobilului amplasat pe adresa *****, în
condițiile descrise de către reclamantul Mazur Lilian.
Nu au fost reținute argumentele apelantului Mazur Lilian referitor la
rapoartele de expertiză efectuate de către expertul judiciar *****, prezentate în
cadrul procesului penal, or, atât timp cât în speță nu s-a demonstrat faptul că între
părțile în litigiu ar fi existat un raport juridic obligațional, iar Mazur Lilian nu a
probat transmiterea lui Gușan Ion a mijloacelor bănești în mărime de 612394 de
lei, în acest sens argumentele apelantului au fost considerat declarative, nefiind
probate în acest sens. Cu atât mai mult, Mazur Lilian nu a invocat obiecții în
privința calității construcțiilor efectuate, dar pretinde asupra faptului că volumul
lucrărilor de construcție efectuate de către „Mit Piramida” SRL nu corespund cu
cele stabilite inițial, deși probe în acest cu privire la existența unui acord al
părților, nu a fost prezentat.
Instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei instanțe precum
că Mazur Lilian nu a prezentat probe din care să rezulte că între reclamant și
Gușan Ion a avut loc un raport juridic de antrepriză/executare a lucrărilor, în urma
realizării căruia să rezulte că intimatul precum ar avea față de Mazur Lilian o
obligație pecuniară în mărime 183992 de lei, care rezultă din îmbogățirea fără
justă cauză, precum și nu a demonstrat faptul transmiterii sumei de 612394 de lei.
Cât privește argumentele lui Mazur Lilian precum că instanța de fond la
emiterea soluției adoptate nu a luat în calcul scrisoarea-garanție din 13.07.2015
semnată de către Gușan Ion, instanța de apel a considerat că acest înscris nu
generează obligații, or, intimatul/pârât a acționat în calitate de administrator al
SRL „Mit Piramida”, față de care Mazur Lilian nu a înaintat pretenții
patrimoniale, fiind indicat expres „Gușan Ion, fiind reprezentant oficial (director)
al SRL „MIT Piramida”, iar în ceea ce privește indicarea de către Gușan Ion al
datelor personale din buletinul de identitate, instanța de apel le-a apreciat că
acestea au fost efectuate cu scopul identificării administratorului și nicidecum cu
asumarea a obligațiunilor personale în raport cu reclamantul. De asemenea,
instanța de apel a accentuat că în înscrisul nominalizat, Gușan Ion a efectuată și
mențiunea „Achitarea oficială a fost refuzată de către proprietar”, astfel fiind cert
că aceste declarații veridicitatea cărora nu a fost pusă la îndoială de către
reclamantul Mazur Lilian, combat alegațiile acestuia precum că Gușan Ion ar fi
avut obligații față de reclamant în ceea ce privește prezentarea unor facturi, care
să elucideze într-un mod cert operațiunile efectuate pentru care au fost
direcționate mijloacele bănești. Mai mult ca atât, în lipsa unui contract de
antrepriză/efectuare a lucrărilor, care să identifice cu suficientă claritate
volumul/întinderea drepturilor și obligațiilor părților, reclamantul Mazur Lilian
nu poate invoca încălcarea a careva drepturi ale sale, atât timp cât acesta nu a
7
demonstrat că în temeiul pretinsului acord care a fost stabilit între părți, Gușan
Ion a avut obligația de a procura materiale de construcții, sau că a primit sumele
bănești, or, instanța în aceste condiții este în imposibilitate de a stabili obligații
ale părților în acest sens, fiind astfel inadmisibilă justificarea lipsei propriei
diligențe ale reclamantului în ceea ce privește încheierea contractului.
Din cele stabilite, instanța de apel a concluzionat că Mazur Lilian nu a
demonstrat faptul că pârâtul Gușan Ion ar fi obținut o îmbogățire fără justă cauză,
or, lucrările dosarului nu atestă cu certitudine faptul că între părți ar fi existat un
raport obligațional contractual.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 13 iulie 2023, Mazur Lilian a declarat recurs, solicitând casarea
deciziei din 15 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei
hotărâri noi de admitere a acțiunii, cu încasarea din contul lui Gușan Ion în
beneficiul său a sumei de 183992 de lei, 1800 de lei pentru utilajele nereturnate,
a dobânzii de întârziere în mărime de 16559,28 de lei, precum și a cheltuielilor
de judecată în sumă de 12600 de lei pentru efectuarea expertizei judiciare nr.433-
438 din 22.03.2022, inclusiv a taxei de stat achitate la depunerea acțiunii în
mărime de 5312 lei.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI
În susținerea recursului Mazur Lilian a indicat că potrivit art.1389 alin.(l)
din Codul civil, persoana care, fără temei legal sau contractual a dobândit ceva
de la o altă persoană este obligată să restituie acestei persoane ceea ce a primit.
Acțiunea este bazată pe principiul îmbogățirii fără juste cauze de către Gușan
Ion, la caz fiind întrunite condițiile materiale pentru a determina existența unei
îmbogățire ilegale din partea intimatului și anume: există o diminuare a
patrimoniului său; mărirea patrimoniului intimatului și diminuarea
patrimoniului său ,au o cauză unică. Intimatul Gușan Ion nu dorește să restituie
banii achitați acestuia, ultimul acumulând față de dânsul a datoriei în sumă de
183992 de lei.
Cu intimatul nu a încheiat un contract în sensul prevăzut de art.210 alin.(1)
Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019, potrivit cărora trebuie să fie încheiate
în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și
persoanele fizice și dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului
juridic depășește 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de
valoarea obiectului, cu toate acestea de la începutul construcției a insistat asupra
8
încheierii contractului, și litigiul dat s-a iscat anume din motivul neîncheierii
contractului, unde drept urmare, intimatul a eliberat garanția, pe care instanțele
de judecată ierarhic inferioare, nu au apreciat-o drept probă pertinentă și
concludentă.
Prin garanția respectivă Gușan Ion (f.d.19) recunoaște că are o obligație
față de recurent și că își asumă executarea acestei obligații de construcției a casei
constituie act juridic.
În viziunea recurentului, garanția eliberată de intimatul Gușan Ion este
subsemnată ca persoană fizică, iar pe viceversa garanției sunt datele din buletinul
de identitate ale ultimului, cu semnătura olografă a acestuia ca persoană fizică,
și nu în calitate persoană juridică după cum reține instanța. Prin urmare, garanța
nominalizată, întocmită personal de către Gușan Ion, are valoare juridică.
Deși, instanțele de judecată ierarhic inferioare fac trimitere la Raportul de
expertiză judiciară nr.***** din 22.03.2022, precum că semnăturile din cele 3
pagini, au fost efectuate la 5, 7 și 8 februarie, în număr de 16, 18 și 5 semnături,
de către Gușan Ion, a cărui modele de scris și semnături au fost prezentate
(f.d.148-155, vol. II), totuși nu califică semnăturile respective ca probe, dar le
apreciază critic.
La fel, au fost apreciate critic și înscrierile menționate în agenda sa, din
motiv că nu întrunesc condițiile pentru valabilitatea unui act juridic civil, care
să genereze obligații pentru părți, respectiv în temeiul mențiunilor efectuate
nicidecum nu pot lua naștere raporturile obligaționale.
Consideră că înscrierile prezentate drept probe, confirmă veridicitatea
circumstanțelor importante pentru soluționarea justă a cauzei. Modul în care au
fost dobândite aceste înscrisuri sunt legale, intimatul Gușan Ion personal a
semnat primirea mijloacelor bănești de la el, fapt confirmat și prin Raportul de
expertiză judiciară nr.***** din 22.03.2022.
În drept, din esența recursului rezultă că Mazur Lilian și-a întemeiat
recursul generic la prevederile art.432 din Codul de procedură civilă (în redacția
legii până la modificările din 01.09.2023), invocând încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
La 02 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui
Gușan Ion copia recursului declarat de Mazur Lilian, cu informarea despre
necesitatea prezentării obligatorii a referinței, sub sancțiunea decăderii din
acesta drept, cu toate acestea intimatul nu au depus referințe, deși procedura de
notificare a actului de procedură a fost efectuată corespunzător, fapt ce rezultă
din scrisoare de expediere și avizul poștal anexate la dosar (f.d.70, vol.III).
9
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Articolul 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie
2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă
de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat la 13 iulie 2023 de către Mazur Lilian, a fost depus până
la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01
septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Articolul 432 din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările efectuate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din
01.09.2023):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a
aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată
neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia
legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-
verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
10
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Articolul 433 lit.a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în
vigoare la data depunerii recursului 13.07.2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Articolul 440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
decizia la 15 februarie 2023, în ședință publică.
Din actele cauzei rezultă că copia deciziei motivate a instanței de apel a
fost expediată la 03 mai 2023, la adresa de domiciliu al lui Mazur Lilian, fapt ce
rezultă din scrisoarea anexată la dosar (f.d.42, vol.III), însă nu se atestă date când
a fost recepționată de către recurent. Totodată, în cererea de recurs, Mazur Lilia
a invocat că cu decizia motivată a luat cunoștință la 07.07.2023 (f.d.62, vol.III).
Astfel, recursul declarat la 13 iulie 2023 de către Mazur Lilian, se
consideră ca fiind depus în interiorul termenului prevăzut de art.434 alin.(1)
CPC.
Din analiza prevederilor legale precitate supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
11
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea
conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute
în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare la data
declarării recursului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că în recursul
declarat la 13 iulie 2023, Mazur Lilian a făcut referire generic la prevederile
art.432 din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la modificările din
01.09.2023), invocând încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de
drept material sau a normelor de drept procedural.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurentul
a făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute la art.432 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului (13.07.2023), nu a
stabilit că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată sau că a
interpretat în mod eronat legea.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art.432 CPC, (în redacția legii în vigoare la data
depunerii recursului – 13 iulie 2023), respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei atacate, or, motivele recursului reprezintă de fapt dezacordul
recurentului cu soluția instanței de apel, decizia fiind bazată pe o cercetare
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din
dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la dezacordul
lui Mazur Lilian cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, prin urmare nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată constată că recursul declarat de Mazur Lilian
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în acțiune și cererea de
12
apel care au fost analizate de către prima instanță și instanța de apel, fiind
apreciate în mod corespunzător.
Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului trebuie să
cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor
critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data declarării recursului. Or, recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de
Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și
indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text
de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a
prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument.
Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care
ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru
un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-
1,11p.141, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
13
Din aceste motive, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează că recursul declarat de Mazur Lilian urmează a fi considerat
inadmisibil.
În conformitate cu art.431 alin.(1) și (2), art.433 lit.a) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin.(1) și (2)
din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Mazur Lilian.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecătorii Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
14