3ra-1008/23 — achitarea indemnizatiei, incasarea prejudiciului material si moral

3ra-1008/23 — achitarea indemnizatiei, incasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Alina Zaporojan

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Alina

Zaporojan împotriva Inspectoratului General pentru Migrație privind

achitarea indemnizației conform art. 42 alin. (6) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008,

încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2023

(Dosarul nr. 3ra-1008/23

PIGD 2-22078078-01-3ra-06102023)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. G. Cazacu

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, E. Palanciuc, V. Negru

23 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului declarat de către Alina Zaporojan

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Biroului Migrație și Azil al Republicii

Moldova (actual Inspectoratul General pentru Migrație). Prin care a solicitat:

- anularea ordinului BMA nr. 26ef din 3 mai 2022 cu privire la încetarea

raportului de serviciu;

- emiterea actului administrativ individual favorabil cu includerea achitării

indemnizațiilor care urmează a fi achitate în cazul reducerii statelor de

personal conform art. 42 alin. (6) din Legea cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr.158 din 4 iulie 2008;

- încasarea prejudiciului material și moral.

din Constituția Republicii Moldova, art. 12 din Legea nr. 212/2004 privind

regimul stării de urgență, de asediu și de război, având în vedere propunerea

Guvernului Republicii Moldova, care are la bază Raportul Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova privind necesitatea declarării stării

de urgență, precum și ținând cont de situația legată de securitatea regională și

pericolul la adresa securității naționale, Parlamentul a adoptat Hotărârea

nr.41/2022 privind declararea stării de urgență, pentru o perioadă de 60 de

zile.

Parlamentului sus-enunțată, pe perioada stării de urgență, Comisia pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova (în continuare - CSE a RM) a emis

Dispoziții privind instituirea unui regim special de muncă pentru instituțiile

publice cu interzicerea demisiei lucrătorilor, cu excepția cazurilor prevăzute

de actele normative pentru această perioadă.

care expres stabilește în pct. 6 prin derogare de la prevederile Hotărârii

Guvernului nr. 1001/2011 și Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr.

2

201/2009, să permită aprobarea de către Ministerul Afacerilor Interne (în

continuare - MAI) a modificărilor la statul de personal al Biroului migrație și

azil (în continuare - BMA), cu avizarea acestuia de către Cancelaria de Stat a

Republicii Moldova în termen de 3 zile. Prin pct. 7 al aceleiași Dispoziții, CSE

a RM a aprobat derogarea de la prevederile art. 15 alin. (4) din Legea

nr.288/2016, ca să permită angajarea în funcții publice cu statut special în

cadrul BMA fără concurs, doar în baza avizului pozitiv al Comisiei medicale

speciale din cadrul MAI și perfectarea dreptului de acces la secretul de stat în

termen de 5 zile de către organele abilitate. Urmare, prin ordinul MAI nr.

114/2022 a fost aprobat noul stat de personal al BMA, iar prin ordinul MAI

nr. 132/2022 s-a pus în aplicare noul stat de personal al BMA.

conform ordinului MAI nr. 132/2022 în legătură cu reducerea statului de

personal cu acordarea termenului de preaviz de 30 zile calendaristice și

reducerea programului de muncă cu până la 2 ore zilnic, cu menținerea

salariului cuvenit.

preaviz, BMA nu a propus în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă

conform normelor legale citate, și nici nu a fost întocmit vreun proces-verbal

cu privire la aducerea la cunoștință a salariaților preavizați despre funcțiile

vacante existente în cadrul instituției. BMA a întocmit doar proces-verbal de

audiere a participantului la data de 3 mai 2022 în baza raportului întocmit de

către șeful SRU al BMA, dna Victoria Doagă (raportul BMA nr 5/2-227 int.

din 29 aprilie 2022 și a solicitărilor BMA nr. 5/2-3249 din 29 aprilie 2022 și

nr.5/2-3252 din 29 aprilie 2022), la sediul instituției, în scopul inițierii

procedurii administrative în vederea emiterii actului individual defavorabil ca

urmare a expirării perioadei de preavizare conform ordinului MAI nr.

132/2022.

din 3 mai 2022, BMA nu a respectat implementarea normelor legale în cazul

reducerii statului de personal în legătură cu propunerea în scris a salariatului

preavizat cu un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective (cu

condiția că astfel de loc de muncă (funcție) există la unitate, iar salariatul

preavizat întrunește cerințele necesare pentru suplinirea acestuia). Deci, a fost

elaborat și aprobat ordinul BMA nr. 26ef din 3 mai 2022 cu privire la încetarea

raportului de serviciu.

încălcată norma juridică ce prevede expres termenul de aducere la cunoștință

3

a actului administrativ în cazul dat, ordinul BMA nr. 26ef din 3 mai 2022 a

fost adus la cunoștință la data de 4 mai 2022.

prealabilă cu nr. Z-248/22 la sediul BMA prin care a solicitat anularea

ordinului BMA nr.26 ef din 03.05.2022 cu privire la încetarea raportului de

serviciu al doamnei Zaporojan Alina Ion și emiterea unui act administrativ

individual favorabil cu includerea achitării indemnizațiilor care urmează a fi

achitate conform cadrului normativ, în special în cazul reducerii statelor de

personal conform prevederilor art. 42 alin. (6) din Legea nr. 158/2008.

prealabilă. Această consideră că răspunsul dat este contrar prevederilor art. 63

alin. (41) din Legea 158/2008 care expres stipulează obligația autorității

publice în cazul reducerii efectivului de personal sau lichidării funcției

publice, ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal în care nu se mai

regăsește funcția ocupată de funcționarul public respectiv, de a prezenta cu 30

de zile calendaristice înainte de eliberare, subdiviziunii teritoriale a autorității

administrative responsabile de implementarea politicii în domeniul

promovării ocupării forței de muncă informațiile privind funcționarii publici

care urmează a fi disponibilizați.

- anularea ordinului BMA nr. 26ef din 3 mai 2022 cu privire la încetarea

raportului de serviciu;

- emiterea actului administrativ individual favorabil cu includerea achitării

indemnizațiilor care urmează a fi achitate în cazul reducerii statelor de

personal conform art. 42 alin. (6) din Legea cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr.158 din 4 iulie 2008;

- încasarea prejudiciului material și moral.

concretizare prin care a solicitat:

- executarea ordinului BMA nr. 37ef. din 20 mai 2022 cu privire la

modificarea ordinelor Biroului migrațiune și azil nr. 26ef, 27ef și 29ef toate

din data de 3 mai 2022 și achitarea indemnizațiilor care urmează a fi achitate

în cazul reducerii statelor de personal, inclusiv conform prevederilor art. 42

alin. (6) din Legea nr. 158/2008;

- achitarea penalităților pentru fiecare zi de întârziere de 0,3 la sută din

suma neplătită în termen;

- încasarea prejudiciului moral (vol. I, f.d. 48-53).

fond, reclamanta în ședința de judecată și-a concretizat cerințele și a solicitat:

4

- achitarea indemnizațiilor pentru stagiul vechimii în muncă, ocupând

funcție publică 13 ani;

- încasarea prejudiciului moral în conformitate cu prevederile art. 90 alin.

(3) din Codul Muncii;

- încasarea prejudiciului material în mărime de 3128,88 lei (vol. I, f.d. 122

verso).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

2022 s-a admis acțiunea, s-a obligat Biroul Migrație și Azil al Republicii

Moldova de a emite act administrativ individual favorabil cu privire la

achitarea în beneficiul reclamantei Alina Zaporojan a indemnizației în

rezultatul emiterii ordinului nr. 37ef. din 20 mai 2022 cu privire la modificarea

ordinelor Biroului Migrație și Azil nr. 26ef. din 3 mai 2022, nr. 27ef. din 3

mai 2022 și nr. 29ef. din 3 mai 2022, conform art. 42 alin. (6) din Legea cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 4

iulie 2008.

S-a încasat din contul Biroului Migrație și Azil al Republicii Moldova în

beneficiul reclamantei Alina Zaporojan, prejudiciul material în sumă de 3128

(trei mii una sută douăzeci și opt), 88 lei.

S-a încasat din contul Biroului Migrație și Azil al Republicii Moldova în

beneficiul reclamantei Alina Zaporojan, prejudiciul moral în mărimea unui

salariu mediu lunar al salariatului, conform art. 90 alin. (3) din Codul Muncii

al Republicii Moldova (vol. I, f.d.124, 135-141).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Moldova a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, iar

la data de 20 ianuarie 2023, a depus apel motivat prin care a solicitat admiterea

cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 29

septembrie 2022, cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (vol.

I, f.d.129-131, 148-152).

a pretențiilor prin care a solicitat: respingerea cererii de apel, achitarea

prejudiciului material și moral conform hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 29 septembrie 2022 și achitarea penalităților pentru fiecare zi de

întârziere de 0,3 la sută suma neplătită în terme, în sumă de 7701,31 lei (vol.

I, f.d. 192).

5

declarat că cerințele formulate țin de prejudiciul material și moral precum și

de penalitățile în legătură cu neachitarea indemnizațiilor la timp (vol. I, f.d.

208).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Biroul Migrație și Azil. S-a casat integral hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 29 septembrie 2022. S-a emis o noua decizie, prin

care s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Alina Zaporojan împotriva

Biroului Migrație și Azil al Republicii Moldova privind încasarea

prejudiciului material și moral.

obiectul litigiului nu este verificarea legalității actului administrativ individual

ordinul Biroului migrație și azil al MAI nr. 26ef din 3 mai 2022 cu privire la

încetarea raportului de serviciu al doamnei Zaporojan Alina Ion, care a fost

modificat prin ordinul Biroului migrație și azil al MAI nr. 37ef. din 20 mai

2022, ci obiectul cauzei este încasarea din contul apelantului în beneficiul

intimatei a prejudiciului material, moral și a penalităților în legătură cu

neachitarea indemnizației la timp.

Migrație și Azil al Republicii Moldova cu privire la compensarea prejudiciului

prejudiciului material, moral și a penalităților în legătură cu neachitarea

indemnizației la timp, or, prevederile Codului administrativ în vigoare din 1

aprilie 2019, prevăd expres obligativitatea părții de a respecta procedura

prealabilă în cazul solicitării reparării vreunui prejudiciu, iar Decizia

autorității publice privind acordarea despăgubirilor sau refuzul de a acorda

careva prejudicii cauzate prin activitatea administrativă ilegală constituie în

sine un act administrativ individual.

procesuale, pentru a pune în mișcare o acțiune în judecată, este necesară

îndeplinirea cumulativă a unor exigențe precum ar fi și respectarea procedurii

prealabile, competenței jurisdicționale, existența împuternicirilor și a

capacității procesuale etc.

și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei, adoptând o hotărâre, fără a se expune asupra admisibilității acțiunii,

prin urmare a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 29

septembrie 2022 și a adoptat o nouă decizie de declarare ca inadmisibilă a

6

acțiunii înaintată de Alina Zaporojan împotriva Biroului Migrație și Azil al

Republicii Moldova privind încasarea prejudiciului material și moral, în

temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

nemotivat de către Alina Zaporojan la data de 21 iulie 2023. Recepționând

decizia integrală a instanței la apel pe 2 octombrie 2023, Alina Zaporojan a

depus recursul motivat la data de 17 octombrie 2023.

din 19 iulie 2023, emiterea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 29 septembrie 2022.

instanței de apel, întrucât o consideră ilegală și neîntemeiată din următoarele

considerente.

circumstanțelor de drept și de fapt expuse în cererea de chemare în judecată,

argumentării juridice cu trimitere la actele normative relevante și contravine

probelor concludente depuse la dosar.

chemare în judecată cu privire la ilegalitatea concedierii și achitarea

prejudiciului material și moral.

judecată nu primea indemnizațiile solicitate conform legislației (primul

transfer al indemnizației fiind efectuat la data de 12 iulie 2022, după

prezentarea informațiilor suplimentare la solicitarea judecătorului, iar ultimul

transfer fiind efectuat la data de 20 decembrie 2022).

prejudiciului material și moral, Alina Zaporojan a reținut că a depus cerere

prealabilă la BMA cu nr. Z-248/22 din 11 mai 2022 prin care a solicitat

anularea ordinului BMA nr. 26ef. din 3 mai 2022 și emiterea unui act

administrativ individual favorabil cu indicarea achitării indemnizațiilor care

urmează a fi achitate conform cadrului normativ, inclusiv, în cazul reducerii

statelor de personal conform prevederilor art.42 alin. (6) din Legea

nr.158/2008.

în contencios administrativ, art.206 din Codul administrativ nu prevede

posibilitatea formulării pretenției accesorii de reparare de prejudicii materiale

și/sau morale. La fel, nici art.162 alin. (3) din Codul administrativ nu admite

7

ca în procedura prealabilă să fie formulate pretenții legate de repararea de

prejudicii. Deci, consideră că cererea prealabilă poate fi îndreptată spre: a)

anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual ilegal sau nul;

b) emiterea unui act administrativ individual, ceea ce a fost respectat în cererea

prealabilă.

art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ în baza căror instanța de apel a

declarat acțiunea inadmisibilă nu sunt aplicabile speței, pe motiv că pârâtul nu

a respins cererea prealabilă privind anularea ordinului nr. 26ef din 3 mai 2022

și emiterea unui act administrativ individual favorabil, dar a acceptat-o și

parțial a modificat acest ordin, în așa mod recunoscând tacit caracterul ilegal

și neconform al acestuia.

art. 240 alin. (1) Cod procedură civilă și a menționat că instanța de apel urma

să verifice circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei

instanțe, precum și cele care au fost stabilite. De asemenea, instanța de apel

este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei și să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel, prin prisma principiului raportului

de cauzalitate dar nu numai în partea ce vizează încasarea din contul

apelantului în beneficiul intimatei a prejudiciului material, moral și a

penalităților în legătură cu neachitarea indemnizației la timp.

importante și anume a încălcat prezumția principiului raportului de cauzalitate

în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu (încălcarea dreptului la

muncă prin concedierea ilegală care a dus la diminuarea stării sănătății prin

prisma solicitării achitării prejudiciului material, a prejudiciului moral și a

penalităților pentru fiecare zi de întârziere survenite urmare neachitării în

termeni legali a indemnizațiilor prevăzute de legislația în vigoare (art. 42 alin.

(6) și alin. (3) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public nr.158/2008) ultima fiind achitată la 20.12.2022.

obiectivă a tuturor circumstanțelor cazului dat și administrarea materialului

probator corespunzător, pentru a putea fi făcută o apreciere juridică obiectivă

cu privire la caracterul celor întâmplate, al faptelor comise, în vederea

adoptării unei soluții legale și întemeiate, urmează a fi casată decizia Curții de

Apel din 19 iulie 2023 cu menținerea hotărârii primei instanțe în partea ce

vizează achitarea prejudiciului material și moral, inclusiv, a penalităților

pentru fiecare zi de întârziere, de 0,3 la sută din suma neplătită în termen, în

mărime de 7 701,31 lei.

8

Migrație, reprezentat de către Cornel Triboi a prezentat o referința privind

recursul formulat de Alina Zaporojan.

neîntemeiat și pasibil de a fi respins în conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a)

Cod administrativ.

motivată în drept și în fapt potrivit legislației în vigoare. Or, a fost pe deplin

demonstrat că recurenta la înaintarea acțiunii în contencios administrativ

împotriva IGM (BMA) nu s-a adresat cu o cerere prealabilă cu privire la

compensarea prejudiciului material, moral și a penalităților în legătură cu

neachitarea indemnizației la timp. Având în vedere prevederile Codului

administrativ care prevăd expres obligativitatea părții de a respecta procedura

prealabilă în cazul solicitării reparării vreunui prejudiciu, iar decizia autorității

publice privind acordarea despăgubirilor sau refuzul de a acorda prejudicii

cauzate prin activitatea administrativă ilegală constituie în sine un act

administrativ individual (vol. II, f.d. 13-15).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

9

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia instanței de apel din 19 iulie

2023 a fost contestată cu recurs nemotivat de către Alina Zaporojan la data de

21 iulie 2023. Recepționând decizia integrală a instanței la apel pe 2 octombrie

2023, Alina Zaporojan a depus recursul motivat la data 17 octombrie 2023.

Zaporojan a respectat termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare

ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

Alina Zaporojan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a

legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că

aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată,

care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

10

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al

Convenției.

trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate

a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei

și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu

un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției

legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în

asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de

contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie

motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei

[MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a

se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea

hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

11

a declara inadmisibil recursul depus de către Alina Zaporojan.

h) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibil recursul depus de către Alina Zaporojan.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Diana Stănilă

12